13,876 matches
-
ușa dispensarului încuiată pe exterior, au sărit și ei în spate și-au tras prelata. Mașina a ieșit ușor din curte și-a luat-o la dreapta, prin zăpada bătătorită, spre Sinaia. A fost găsită a doua zi, boțită și-abandonată în nămeți, pe vârful Păduchiosu; parcă bușiseră pe cineva, pe drum. De vaccinuri sau bandiți, ca-n poveștile bune: nici urmă. A treia oară, hoții au lovit de Sfântu Ion. Deja apăruseră vorbe în stânga și-n dreapta, tot județul pomenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Merita puțină atenție, chiar dacă se ascundea în beznă, lângă bordură. Obstacolul invizibil nu fusese un câine vagabond sau vreo ladă de cărți uitată de cine știe ce Anticar neglijent. Nici una din echipele de tarabagii din zonă nu și-ar fi părăsit marfa, abandonând-o peste noapte: nu degeaba Pif-urile și Vaillant-urile cu emblema Partidului Comunist Francez se vindeau pe bani grei, de trei ori mai mulți ca-n Paris. Obiectul nici măcar nu intrase în literatură. Am întins mâna și l-am examinat îndeaproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
n-aveam voie să mă ating; mi se dădea imediat peste mână, ca bunicu’ Vitalian atunci când vroiam să-i trag draperiile. Se făcea o pauză, apoi apărea ciorba de perișoare: polonicul gigantic, înspăimântător, era manevrat cu prudență, înainte să fie abandonat în castronul adânc de porțelan, cu toarte înflorate. După ciorbă, se aducea friptura cu pureu și murături (vara, înlocuite de salata de roșii cu brânză), apoi iar o pauză și, la sfârșit, desertul și cafeaua. Se turna înghețată peste prăjiturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de roman. Asediul otoman al Vienei a fost oprit prin acțiuna eroică a unui anume Georg Kolschitzky - un translator din turcă sau interpret, cum i se zicea pe vremea aia. Drept răsplată, interpretul a primit 500 de saci de cafea, abandonați de turci în grabă și permisiunea de a deschide prima cafenea. Kolschitzky a modificat metoda de preparare a cafelei turcești, adaptând-o la gustul vienezilor: a adăugat lapte, spumă de lapte și încă un ingredient, pe care nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
joacă.” Aplicând ideea de joc literaturii, m-am oprit în primul rând asupra ideii de convenție pe care o presupune lectura oricărei opere literare. Cu toate regulile aristotelice ale necesarului și verosimilității (care încă din secolul XIX încep să fie abandonate), în cadrul lecturii cititorul trece conștient granița dintre realitate și ficțiune, intră în jocul-invitație al cărții. Și cum nu putem vorbi de joc fără reguli, regulile și ordinea ce prescriu umplerea spațiului ludic constituind esența jocului, despre existența regulilor în literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
să creadă ce vrea, dar pentru ca discursul jurnalistic să ființeze este necesar ca opiniile prezentate în cadrul acestuia să fie verosimile. Astfel, se poate argumenta o opinie care susține că accidentele de mașină apar din cauza vitezei excesive a șoferilor, însă se abandonează acceptabilitatea atunci când explicația dată vizează implicarea Băncii Naționale în deturnarea traiectoriilor autovehiculelor. În această perspectivă, acceptabilitatea trimite la dimensiunea psihologică a argumentării și la temeiurile pentru care demersurile argumentative au succes sau eșuează, deși ele pot utiliza doar argumente adevărate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
emițătorul îl poate juca în cadrul unei situații. Un candidat la funcția de președinte, care promite alegătorului eradicarea corupției, se instalează într-un rol fictiv, folosindu-se de necunoașterea atribuțiilor președintelui. Un editorialist, care manifestă o opinie într-un mod interesat, abandonează statusul de ziarist, devenind agent de vânzări sau propagandist. Manipulări pot să apară la nivelul contractului de comunicare specific genului discursiv prin încălcarea acestui contract implicit între membrii unui act socio-comunicațional. Spre exemplu, formula Așa să ne ajute Dumnezeu! este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
este pe teren, însă, nu se ghidează după aceste criterii stabilite teoretic. De multe ori, criteriile luate în considerare sunt foarte puțin științifice, marcate de subiectivitate și de contextul specific producerii. IV.1.3. Abandonarea argumentabilității Obiectivitatea discursului jurnalistic este abandonată când, la nivelul conținutului, afirmațiile sunt susținute prin argumente necorespunzătoare sau ilogice. Distorsiuni ale argumentelor se întâlnesc în toate tipurile de discurs, inclusiv în cel jurnalistic. Acestea iau forma sofismelor de argument, care sunt erori intenționate de argumentare. După sursele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
România Mare. IV.1.4. Abandonarea caracterului de acceptabilitate Acceptabilitatea trimite la necesitatea ca un text să utilizeze argumente admise în comunitatea respectivă, și, în plus, să fie coeziv și coerent semantic. Există situații în care, în discursul jurnalistic, se abandonează acceptabilitatea, jurnalistul plasându-se, după caz, chiar în afara granițelor raționalității. În exemplul următor avem de-a face cu abandonarea caracterului de acceptabilitate: Fiind vorba despre ele, sunt totodată timid și furios. Simt de-atâtea ori să sar în apărarea lor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jurnalistice. Un exemplu în acest sens este Umanistul, publicație a Partidului Umanist din România, care a apărut în timpul campaniei electorale pentru alegerilor locale din Bacău în 2004. Se folosește suportul tip ziar și se imită forma discursului jurnalistic, dar se abandonează tot restul caracteristicilor. Astfel, discursul nu este obiectiv, ci este partizan, în folosul Partidului Umanist Român. Tipăritura urmărește să creeze imaginea de publicație, dar nu are nici ISSN, nici colegiu de redacție, nici semnături pe articole. Semn că este abandonată
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
abandonează tot restul caracteristicilor. Astfel, discursul nu este obiectiv, ci este partizan, în folosul Partidului Umanist Român. Tipăritura urmărește să creeze imaginea de publicație, dar nu are nici ISSN, nici colegiu de redacție, nici semnături pe articole. Semn că este abandonată responsabilitatea redacțională, întrucât, chiar dacă se scrie că este o publicație a Partidului Umanist Român, acesta poate foarte bine să nu recunoască paternitatea acesteia. Nu este manipulatorie existența unei prese afiliate politic. În Franța, de exemplu, există ziare declarate de dreapta
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
eroare, manipulează cititorii, plasați sub obișnuitul contract de comunicare al genului editorial opinie acceptabilă, argumentată, sinceră, dezinteresată a unui jurnalist. Contractul de comunicare în cadrul genului editorial se poate încălca prin abandonarea uneia dintre componentele esențiale ale acestuia. Astfel, se poate abandona acceptabilitatea opiniei jurnalistului, transformându-se editorialul într-un material de science fiction, de obicei prin intermediul teoriilor conspirației, sau se poate părăsi caracterul de opinie argumentată și acceptabilă, jurnalistul lansându-se în atacuri personale sub un limbaj suburban. Astfel de manifestări
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
trebuie înlăturați. Purificarea și democratizarea armatei!" (Scânteia, 1944, nr. 1-12) Așadar, se poate spune că, în prima perioadă, textele din Scânteia respectă exigența interesului, pentru că prezintă acele evenimente care au un efect asupra spațiului public. Ulterior, însă, spațiul public este abandonat și vor fi selectate doar acele teme care relatau despre mărețele realizări ale comunismului, unele frizând chiar absurdul: în România lui Ceaușescu nu existau bolnavi de SIDA, handicapați sau case de copii, iar, uneori, suprafața declarată ca recoltă depășea suprafața
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și peiorative de tip "Cârmaci". În aceste condiții, un articol tendențios desemnează un articol politic și nu unul jurnalistic. Astfel că indicele ponderii articolelor tendențioase în total (It = (pt+tn) / t x 100) exprimă gradul în care discursul jurnalistic își abandonează scopul. Așadar, It exprimă gradul de politizare al unui discurs jurnalistic, gradul de camuflare a discursului politic în discurs jurnalistic. Tabelele rezumative privind tendențiozitatea s-au realizat pe baza monitorizării ziarelor în campania electorală, a căror sistematizare apare în Tabelele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
orientării politice a unui ziar și gradul de camuflare a discursului politic în discursul jurnalistic. Importanța acestui studiu constă în faptul că validează atât metodologia tripartită de cercetare, cât și ideea conform căreia manipularea apare atunci când specificul discursului jurnalistic este abandonat. VIII. TABEL REZUMATIV CU TEHNICILE DE MANIPULARE PRIN DISCURSUL JURNALISTIC VIII.1. Manipularea prin textul jurnalistic Nr. Mărci ale textului jurnalistic Tehnici de manipulare corespunzătoare 1. Obiectivitate Minciuna Amalgam adevăr-fals Orientarea articolelor Selecția neobiectivă Abandonarea caracterului de argumentabilitate prin utilizarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesați de o conlucrare cu statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovietogermană în cazul în care nu se realiza o legatură francosovietică 77. Diplomatul român considera că o politică externă solidă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
toate domeniile politicii interne și externe a României” . Însă la 12 septembrie 1936 ziarul aprecia că România nu va face “o politică hotărât germană“206. La 1 septembrie 1936, “Ere Nouvelle” nu avea un răspuns la întrebarea dacă România va abandona politica desfășurată până la înlocuirea lui Titulescu 207 iar în aceeași zi, “Le Quotidien” sublinia faptul că demiterea ministrului de externe român “are o importanță europeană“208. La 3 septembrie 1936, “Le Jour” reliefa “modul atât de brutal“ prin care fusese
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o legatură franco-sovietică 1. Diplomatul român considera că o politică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
avea la bază mai multe elemente: ponderea geografică, demografică, militară și economică care făcea din Uniunea Sovietică o mare putere; pretențiile teritoriale ale acesteia la adresa României; impresia lăsata de sovietici după instaurarea regimului hitlerist în 1933 că ar vrea să abandoneze cooperarea cu germanii și că ar fi interesată de o conlucrare cu 5 2 statele care promovau securitatea colectivă; o posibilă apropiere sovieto-germană în cazul în care nu se realiza o legatură franco-sovietică 1. Diplomatul român considera că o politică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său ortodox politic este reflectat și de faptul că manualul de catehism a continuat să fie amplu utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază de creștin, agent moral și mădular social, Catehismul clasifică datoriile omului în trei mari categorii fundamentale: a) către Dumnezeu; b
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Șincai, în schimb, taie fără prea multe scrupule întinsele rădăcini ale (pre)istoriei romane din tabloul cronologic al istoriei românilor, fixând startul istoriei românilor în anul 86 e.n., odată cu războiul inițiat de Domițian Daciei aflată sub conducerea lui Diurpaneus Decebal. Abandonând latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața unei situații critice, în care miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost retrase la sud de Dunăre, "tot colonii, plugarii și alții, carii începuse economiia și lucrul cel de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe Heliade să proclame, în ciuda inevitabilelor impurități infiltrate în fondul etno-cultural, romanitatea esențială a românilor. După cum vom vedea în cele ce urmează, idealul purității și binomul pur-impur obsedează conștiința istorică românească. Cardinalitatea simbolică a purității, precum și îndărătnicia de a o abandona, sunt ilustrate de R.G. Melidon (1876), în manualul său de Istorie națională. Conștientizând puterea cvasi-magică a idealului de puritate, Melidon preferă să fie anacronic, în evidentă desincronie cu tendința epocii de derogare de la acest ideal, și să mențină latinitatea neștirbită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romanității elementare a românilor. Direcția deschisă de Heliade Rădulescu, prin care dacii, supraviețuind ca mocani, s-au dezvoltat în paralel cu evoluția românilor, formând o para-românitate dacică, a fost continuată de A.D. Xenopol, care a stabilit paradigma daco-romanismului. Fără să abandoneze romanitatea primară a românilor, Xenopol îi asimilează pe daci în acest fond romanic. Desigur, teza exterminării nu mai poate fi menținută în fața probelor incontestabile care atestă supraviețuirea populației autohtone. Totuși, pentru a consolida noua cucerire, "Traian au așezat aicĭ o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului că creștinismul s-a iradiat în spațiul Daciei Traiane din centrele situate la sud de Dunăre, în era post- constantiniană. Mitul mântuirii românești prin întemeierea statalității este de asemenea, zdruncinat. Este recunoscută "suzeranitatea ungurească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]