9,516 matches
-
În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații: ... a) să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; ... b) să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice; ... c) să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat; ... d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală ori etnie. ... Articolul 72 Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273757_a_275086]
-
care utilizează platforme de comunicare socială pentru a controla discursul politic sau pentru a radicaliza, a recruta și coordona actori intermediari pot constitui vectori ai amenințărilor hibride", dar semnalează că adoptarea unor măsuri viguroase poate necesita exonerarea autorităților de eventuale acuzații privind respectarea drepturilor omului, democrației și statului de drept. Consideră că Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisiei Europene le revine sarcina de a iniția un proces de clarificare a conceptului drepturilor omului, prin recunoașterea dreptului
HOTĂRÂRE nr. 85 din 27 septembrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu - Cadrul comun privind contracararea ameninţ��rilor hibride - Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275579_a_276908]
-
a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. De altfel, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica de îndată parchetului în vederea remedierii încheierea pronunțată în cazul în care fie constată neregularități ale actului de sesizare
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea constată că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
sau în contestație) nu afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece au făcut deja obiect al controlului unui judecător. 22. Instanța competentă să se pronunțe asupra judecății pe fond a cauzei are plenitudinea de jurisdicție să statueze cu privire la temeinicia acuzației în materie penală, deoarece, potrivit art. 374 alin. (7)-(9) din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți, deși nu se readministrează, sunt puse în dezbaterea contradictorie a părților sau pot fi administrate
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
care, potrivit art. 103 din Codul de procedură penală, nu au o valoare dinainte stabilită și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, condamnarea putând fi dispusă numai atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. 23. De asemenea, Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici critica dispozițiilor referitoare la procedura camerei preliminare, prin prisma eludării dreptului la un proces echitabil sub aspectul duratei rezonabile a acestuia. Astfel
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
-și exercite jurisdicția asupra unui membru al unei forțe sau al unei componente civile, acuzat de comiterea unei infracțiuni, acesta va rămâne în custodia statului trimițător, dacă se află pe teritoriul acestuia, până în momentul în care va fi pus sub acuzație de statul primitor. ... 6. a) Autoritățile statului trimițător și ale statului primitor își vor acorda sprijin reciproc pentru efectuarea tuturor investigațiilor necesare cu privire la infracțiuni, precum și în strângerea și administrarea probelor, inclusiv în sechestrarea și, atunci când este cazul, în predarea obiectelor
ACORD din 19 iunie 1951 între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274958_a_276287]
-
membru al forței sau al componentei civile sau un membru al familiei este pus sub urmărire penală sub jurisdicția statului primitor, el va avea dreptul: a) la o judecată promptă și rapidă; ... b) de a fi informat, înaintea procesului, de acuzația sau de acuzațiile concrete care i se aduc; ... c) de a fi confruntat cu martorii care îl acuză; ... d) ca martorii care pot depune în favoarea sa să fie constrânși să se prezinte în instanță, dacă aceștia se află sub jurisdicția
ACORD din 19 iunie 1951 între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274958_a_276287]
-
sau al componentei civile sau un membru al familiei este pus sub urmărire penală sub jurisdicția statului primitor, el va avea dreptul: a) la o judecată promptă și rapidă; ... b) de a fi informat, înaintea procesului, de acuzația sau de acuzațiile concrete care i se aduc; ... c) de a fi confruntat cu martorii care îl acuză; ... d) ca martorii care pot depune în favoarea sa să fie constrânși să se prezinte în instanță, dacă aceștia se află sub jurisdicția statului primitor; ... e
ACORD din 19 iunie 1951 între statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274958_a_276287]
-
În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații: ... a) să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor; ... b) să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice; ... c) să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat; ... d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală ori etnie. ... Articolul 72 Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274876_a_276205]
-
Curtea reține că textul art. 13^1 din Legea nr. 36/1995 este neconstituțional în raport cu art. 24 din Constituție, care, la alin. (1), garantează dreptul la apărare în sens larg, ceea ce presupune dreptul cetățenilor de a se apăra împotriva oricărei acuzații sau împotriva oricăror pretenții ce s-ar putea formula împotriva lor. Or, premisa exercitării dreptului la apărare este informarea, aducerea la cunoștință a pretențiilor sau a acuzațiilor formulate, în modalități care permit să se facă dovada acestei informări. În legea
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
în sens larg, ceea ce presupune dreptul cetățenilor de a se apăra împotriva oricărei acuzații sau împotriva oricăror pretenții ce s-ar putea formula împotriva lor. Or, premisa exercitării dreptului la apărare este informarea, aducerea la cunoștință a pretențiilor sau a acuzațiilor formulate, în modalități care permit să se facă dovada acestei informări. În legea supusă analizei, condiția necesară și suficientă pentru emiterea titlului executoriu este aceea a caracterului necontestat al creanței, dovedită doar prin declarația pe propria răspundere a creditorului, căreia
DECIZIE nr. 582 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II pct. 1, pct. 5 şi pct. 15 din Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275244_a_276573]
-
validată legalitatea lor în cadrul procedurii de cameră preliminară, este evident că în fața judecătorului de fond pot fi puse în discuție numai aspecte ce țin de temeinicie referitoare la împrejurări de fapt ce reies din proba contestată și care, raportat la acuzația concretă pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată, prezintă relevanță. 20. Analizând conținutul normativ al dispozițiilor legale criticate, Curtea a mai constatat că acestea dispun cu privire la nereadministrarea probelor necontestate și nicidecum cu privire la imposibilitatea contestării lor. Așa fiind, nimic nu
DECIZIE nr. 565 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274909_a_276238]
-
apăreau pe înregistrare nu au putut fi identificate. 40. Prin Ordonanța din 4 octombrie 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitori și și-a declinat competența în privința infracțiunii de ultraj de care era acuzat reclamantul, acuzație conexată, între timp, anchetei împotriva agenților de poliție. 41. Ordonanța a fost confirmată de prim-procuror, la 25 noiembrie 2012, și ulterior prin Hotărârea definitivă din 25 martie 2013 a Tribunalului Argeș, motivând că forța aplicată de polițiști pentru prinderea
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
caracterul apreciat de reclamant ca fiind neefectiv, al cercetării penale realizate de autorități în privința tratamentelor respective. Curtea va examina separat aceste două capete de cerere din perspectiva a două aspecte - substanțial și procedural - ale art. 3 din Convenție. 1. Cu privire la acuzația de rele tratamente a) Argumentele părților ... 49. Reclamantul afirmă că a fost victimă a relelor tratamente din partea polițiștilor în timpul reținerii sale, la 2 septembrie 2009: aceștia din urmă l-au supus la violențe, fracturându-i piciorul stâng și, în loc să cheme
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
leziunile constatate la 2 septembrie 2009, înregistrarea audiovideo anexată la dosar de către unul dintre agenții de poliție acuzați și declarațiile a numeroși martori converg către stabilirea existenței și a gravității relelor tratamente care i-au fost administrate. 50. Guvernul contestă acuzația de rele tratamente. Făcând referire la concluziile la care au ajuns autoritățile interne considerate cel mai bine plasate pentru stabilirea stării de fapt, acesta susține că polițiștii făptuitori nu sunt răspunzători pentru leziunile constatate asupra reclamantului. Potrivit concluziilor procurorului, confirmate
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
a se vedea Salman împotriva Turciei (MC), nr. 21.986/93, pct. 100, CEDO 2000-VII]. Guvernului îi revine, așadar, obligația de a furniza o explicație plauzibilă asupra originilor acestor leziuni și de a aduce probe care să pună la îndoială acuzațiile victimei, în special dacă acestea sunt susținute de dovezi medicale [a se vedea, printre altele, Selmouni împotriva Franței (MC), nr. 25.803/94, pct. 87, CEDO 1999-V, și Bursuc împotriva României, nr. 42.066/98, pct. 80, 12 octombrie
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
la spital (Iambor, citată anterior, pct. 179; Cobzaru împotriva României, nr. 48.254/99, pct. 67, 26 iulie 2007). 62. Având în vedere considerentele anterioare, Curtea concluzionează că a fost încălcat art. 3 din Convenție sub aspect material. 2. Cu privire la acuzația privind insuficiența anchetei a) Argumentele părților ... 63. Reclamantul susține că ancheta privind plângerea sa nu a fost efectivă. Acesta arată, în principal, că procurorul nu l-a audiat decât la 10 iunie 2011, după o primă trimitere a dosarului cauzei
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
o obligație de rezultat, ci despre o obligație de mijloace. Autoritățile trebuie să fi luat toate măsurile rezonabile de care dispuneau pentru a obține probele privind faptele în cauză, inclusiv, printre altele, declarația detaliată a victimei prezumate cu privire la obiectul acestor acuzații, declarații ale martorilor oculari, expertize și, după caz, certificate medicale suplimentare de natură să ofere un raport complet și precis privind leziunile și o analiză obiectivă a constatărilor medicale, în special a cauzei leziunilor. Orice deficiență în cadrul anchetei care îi
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
2011 prin care a fost admisă plângerea reclamantului împotriva primei ordonanțe de neîncepere a urmăririi penale în cauză. 77. Ținând seama de cele de mai sus, Curtea consideră că autoritățile nu au efectuat o anchetă aprofundată și efectivă pe tema acuzației credibile a reclamantului potrivit căreia polițiștii l-au supus la rele tratamente. 78. În consecință, concluzionează că a fost încălcat art. 3 din Convenție sub aspect procedural. II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 79. Art. 41 din Convenție prevede
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
fapte împotriva copiilor și femeilor, sunt excluși din forțele de securitate și forțele armate ale RCA, salutând angajamentul secretarului general de a aplica cu strictețe politica sa de toleranță zero privind exploatarea și abuzul sexual, exprimând preocupare serioasă privind numeroasele acuzații de exploatare și abuz sexual, presupus comise de forțele de menținere a păcii din RCA, accentuând nevoia urgentă ca țările care contribuie cu militari și personal de poliție, precum și MINUSCA să ancheteze prompt acele cazuri într-o manieră credibilă și
REZOLUŢIE nr. 2.262 din 27 ianuarie 2016 adoptată de Consiliul de Securitate la a 7611-a întrunire din 27 ianuarie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270175_a_271504]
-
și transparentă și să tragă la răspundere pe făptuitorii unor asemenea infracțiuni sau delicte și accentuând în mod suplimentar nevoia de a preveni acest tip de exploatare și abuz sexual și de a îmbunătăți modul în care sunt abordate aceste acuzații, salutând Raportul secretarului general al Națiunilor Unite din 30 noiembrie 2015 (S/2015/918), prezentat în conformitate cu Rezoluția 2217 (2015), salutând totodată raportul intermediar și raportul final (S/2015/936) al Grupului de experți privind Republica Centrafricană creat în conformitate cu Rezoluția 2127 (2013
REZOLUŢIE nr. 2.262 din 27 ianuarie 2016 adoptată de Consiliul de Securitate la a 7611-a întrunire din 27 ianuarie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270175_a_271504]
-
a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Totodată, instanța este ținută să își motiveze decizia asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului cu trimitere la toate probele evaluate, condamnarea fiind dispusă doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. În plus, norma legală impune limite de apreciere a probelor, stabilind că hotărârea de condamnare nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile martorilor protejați. De altfel, unul dintre principiile fundamentale ale
DECIZIE nr. 16 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269873_a_271202]
-
căii de atac asupra căreia trebuie să se pronunțe Curtea de Apel Craiova, sar ajunge ca prin reformularea întrebării și soluționarea sesizării Înalta Curte de Casație și Justiție să soluționeze, de fapt, fondul cauzei, statuând dacă fapta ce face obiectul acuzației penale este sau nu prevăzută de legea penală. S-ar ajunge astfel chiar la rezolvarea conflictului de drept penal dedus judecății. Drept urmare, întrebarea formulată nu vizează o reală problemă de drept, o chestiune de drept esențială, de a cărei lămurire
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 115 alin. (2) raportat la art. 74 din Codul penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, perseverența infracțională manifestată de inculpat, concluziile referatului de evaluare, atitudinea inculpatului, de dezinteres, față de acuzațiile aduse, riscul mare de repetare a conduitei infracționale, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii, prezentarea acestuia în fața instanței de judecată, atitudinea sinceră manifestată. Față de cele menționate, apreciind că o măsură educativă neprivativă de libertate nu este suficientă pentru reeducarea inculpatului, în
DECIZIE nr. 2 din 26 ianuarie 2016 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind infracţiuni concurente săvârşite în timpul minorităţii, judecate separat, durata măsurii educative neprivative de libertate, dispusă pentru o infracţiune concurentă şi executată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269967_a_271296]