17,588 matches
-
tendința de a considera pe ceilalți la fel de simpatetici și gata să le ofere sprijinul; alegerea Îmbrăcăminții standard, de serie mare, confecționată din țesături comune și dintr-o gamă redusă de modele, are la bază criterii materiale; aparența vestimentară În cazul adolescenților asigură o investire a identității proprii și permite armonizarea dintre interiorul și exteriorul ființei, participând la comunicarea globală În mai multe sensuri: pentru interlocutor, observator, semnalele aparenței vestimentare denotă gradul de integritate socială, stilul de viață, profesia, apartenența la un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
socială, reclamarea unui loc meritoriu În cadrul colectivității; informațiile despre sine astfel transmise sunt: stăpânirea de sine, lejeritatea sau constrângerea, rigoarea sau fantezia, supunerea sau rebeliunea, dorința de a se expune sau discreția. Am constatat diferențe În privința comportamentului de consumator Între adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare curiozitate și deschidere din partea adolescentelor, ele fiind În măsură semnificativ mai mare dispuse se viziteze târguri și expoziții de vestimentație. Sunt mai interesate de firmă decât adolescenții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În cadrul colectivității; informațiile despre sine astfel transmise sunt: stăpânirea de sine, lejeritatea sau constrângerea, rigoarea sau fantezia, supunerea sau rebeliunea, dorința de a se expune sau discreția. Am constatat diferențe În privința comportamentului de consumator Între adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare curiozitate și deschidere din partea adolescentelor, ele fiind În măsură semnificativ mai mare dispuse se viziteze târguri și expoziții de vestimentație. Sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
adolescenții de gen feminin și adolescenții de gen masculin: adolescentele manifestă o mai mare curiozitate și deschidere din partea adolescentelor, ele fiind În măsură semnificativ mai mare dispuse se viziteze târguri și expoziții de vestimentație. Sunt mai interesate de firmă decât adolescenții, ele achiziționând produse similare de la firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
firme celebre. Acest comportament de consum se poate datora așteptărilor privind calitatea pe care le au de la produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Principalul motiv pentru care adolescenții aleg un anumit produs din multitudinea de oferte este acela că se află În tendințele modei - la scurtă distanță se află
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Principalul motiv pentru care adolescenții aleg un anumit produs din multitudinea de oferte este acela că se află În tendințele modei - la scurtă distanță se află prețu accesibil și confortul pe care li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produs din multitudinea de oferte este acela că se află În tendințele modei - la scurtă distanță se află prețu accesibil și confortul pe care li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place de la prima vedere. Adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place de la prima vedere. Adolescenții consideră că sintagma „haina Îl face pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe om” este adevărată (60%) și că haina reprezintă o etichetă socială. Mai mult de jumătate dintre adolescenți consideră că se pot face remarcați prin intermediul vestimentației, că modul În care se Îmbracă comunică celorlalți ce fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Rezultatele studiului pot prezenta interes pentru adolescenții Înșiși În modelarea propriului comportament
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fel de persoane sunt ei. Adolescenții doresc ca stilul lor vestimentar să fie unul original, așa cum și ei sunt personalități distincte. Din acest motiv, evită să Își cumpere haine identice celor purtate de prieteni. Rezultatele studiului pot prezenta interes pentru adolescenții Înșiși În modelarea propriului comportament de consum În aria vestimentară, dar și celor interesați să producă articole vestimentare În acord cu personalitatea și dorința de exprimare a acetei categorii aparte de consumatori. CAPITOLUL III. INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI INFLUENȚA SOCIALĂ ÎN
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
scuze, a justifica o greșeală, atitudinea față de critică solicită Însușirea și exersarea abilităților de comunicare. După cum susține D. Fontana (1988, 290) comunicarea facilitează În cadrul interacțiunii interpersonale și exprimarea sentimentelor proprii și recunoașterea sentimentelor celorlalți. Atât la copii cât și la adolescenți, atât la elevi cât și la profesori este necesară stimularea eliberării sentimentelor, fie ele pozitive sau negative. Dificultățile ce intervin În această direcție sunt legate atât de sentimentele negative cât și de cele pozitive. Aducerea la cunoștința celorlalți a sentimentelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini vestimentare. Un aspect social care trebuie avut În vedere În formularea unor ipoteze cu privire la tendințele În comportamnetul consumatorului contemporan este și cel al dezvoltării unui „self digital”. S. Zhao (2005) a realizat o analiză a experiențelor on-line trăite de adolescenți care a relevat faptul că cei co-prezenți prin intermediul internetului dezvoltă un self digital, diferit de cel construit off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
relevat faptul că cei co-prezenți prin intermediul internetului dezvoltă un self digital, diferit de cel construit off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
off-line. Este un sine narativ, orientat spre lumea gândurilor și a sentimentelor. Întrebarea care se naște este cum influențează acest self comportamentele de consum ale adolescenților. Într-o cercetare având ca obiectiv studiul efectelor pe care calculatorul Îl are asupra adolescenților (P. Miuț, 2001, 17) a conturat prezența fenomenului denumit „Însingurare tehnologică cu efecte negative În planul personalității lor”. Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Dintre aceste efecte amintim: Încredere scăzută În forțele proprii, nemulțumire față de aspectul fizic, neîncredere În alții, dificultăți de relaționare, teamă de eșec, greutăți În comunicarea „face to face”, dezinteres pentru viața socială, etc. Fenomenul de Însingurare tehnologică influențează și atitudinile adolescentului ce devine puțin interesat de consum mulțumindu-se cu gustări fugale și varietate redusă a Îmbrăcăminții. Implicațiile fenomenului la nivel societal sunt mai puțin studiate la noi. CAPITOLUL V. MOTIVAȚIE, MENTALITĂȚI ȘI TENDINȚE ÎN COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI 5.1. Schimbare și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu anii 1920, publicitatea s-a angajat pe calea exaltării tinereții, deși opțiunile și deciziile cumpărării erau În esență de resortul părinților, conform culturii tradiționale fondate pe autoritatea suverană a părinților și pe supunerea necondiționată a copiilor. Abia prin 1950-1960 adolescenții Încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și cu produsele culturale ce le erau destinate, să se afirme În calitate de consumatori „autonomi” și de țintă comercială specifică. Faza III marchează un pas Înainte În dezvoltarea acestei logici, copilul sau preadolescentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
inventar de termeni în engleză, folosiți adjectival în română: army (stil ~), bright (vopsea de păr în nuanțe ~), clear (șampon), college (vestimentație ~), cool (tunsoare ~), cozy (povești ~), crazy (figură ~), fancy (atitudine ~), fashionable (bentița ~), fresh (aer ~), funny (cizme ~), horrible (îmbrăcăminte ~), horror (pantaloni ~), junky (adolescenți ~), kinky (zona ~), nice (haine ~), spanky (pelerina și coasă ~), sticky (topicuri ~), sweet (șosete ~), trendy (stil ~). Alte elemente din această clasă sunt: blues (melodie ~), cash (bani ~), fair-play (competiție ~), fast-food (magazin ~), flash (animații ~), full (autobuz ~), full-time (slujba ~), gay (prieten ~), hands-free (serviciu ~), happy-end (generic
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
produce niciodată (A.Marino, Pentru Europa) Cetățeanul lumii liberal-democratice nu este numai burghezul egoist și filistin, preocupat doar de propria lui prosperitate, cum apare caricaturizat în atâtea ipostaze în literatura satirică√ ci alt tip de om (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Adolescenții îndrăgostiți, dar nu numai ei√ ci și alții, sunt așteptați diseară în Cristal Glam Club de la ora 20.00 (EZ). Între cele două tipuri de structuri eliptice nu există diferențe de frecvență. Materialul investigat a oferit 26 de ocurențe pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
educațională. Iată cîteva exemple de teme în investigarea cărora studiul de caz ar fi o metodă adecvată: „Importanța practicilor reflective ale profesorilor în îmbunătățirea activității la clasă”; „Integrarea socială și profesională a tinerilor care au fost instituționalizați”; „Exprimarea emoțiilor la adolescenții supradotați”; „Familia ca membru activ al comunității educaționale”. 3.4.2. Metode centrate pe colaborarea persoanei Ancheta este o metodă de cercetare ce vizează colectarea de informații cuantificabile în legătură cu problema de studiat de la un număr mare de subiecți, selectați în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un alt univers și a înțelege "o altă lume", fie ea apusă sau încă vie, este necesară o anumită distanțare, un anumit sentiment al alterității, o minimă conceptualizare ("22", 20-26.V.2008) (68) Intr-un orășel fictiv din California, toți adolescenții par să fie dependenți de droguri, fie ele prescrise sau nu ("TV Mania", 17.III.2008) (69) Totodată, sperăm ca Grațiela să respecte legea, fie ea românească sau italiană (emisiunea "Rrom european", TVR 1, 2007). Interpretarea structurii fie (+Prop)... sau
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
vede că prietene de care pot spune că sunt mândră că le am. Ne mai certam, dar așa sunt prieteniile, dacă nu ne am certa n-ar mai fi la fel de frumos. Părerea mea. Clasa , o clasă ca oricare alta. Tot adolescenți suntem, vreo 30, unii chiulangii, cu cate un clown de care să râdem, un rocker, un manelist, cu câțiva de la care să-ți copii temele; ca orice clasă aț putea spune, dar deh...în realitate suntem la arhitectură. Citez vorbele
G. In: Apogeul by Dîrlea Diana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1796]
-
au șanse să se afirme? Probabil așa se nasc personalitățile marcante, atunci când în procesul devenirii lor sunt ajutate de dascăli să înainteze corect pe calea atingerii absolutului plin de obstacole. Dacă o metamorfoză se desfășoară în prezența unor factori, un adolescent cu perspectivă reușește să se realizeze în lipsa unui mediu inferior sieși. Tocmai de aceea el este aruncat în loja concursurilor în care-și întâlnește potențialii concurenți, la fel de excelenți sau poate chiar mai buni. Întradevăr, competițiile reprezintă șanse de perfecționare, de
ROLUL CONCURSURILOR ȘCOLARE îN EDUCAȚIA TINERILOR. In: Apogeul by Ecaterina Reus () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1801]
-
Recenzată până și Gossip Girl, toate volumele au șanse egale de a purta pecetea dilemei. Și oare se poate extrage o interogație pe cât posibil neretorică din volumul amintit al lui Cecily von Ziegesar, supranumit și “Sex and the city pentru adolescenți”? Adina Popescu a pus punctul pe i. Bineînțeles, cărțile de actualitate culturală nu sunt trecute cu vederea, chiar sunt primele invitate la dans, după metafora scriitorului. Ironicul cu care par a fi scrise recenziile și cumva și aerul superior pe
Dilemateca. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1795]
-
cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu hainele și încălțările noi. Statura neîmplinită de copii ne împiedica să vedem hora adolescenților și fetelor care erau scoase pentru prima dată la joc, și care din acel moment intrau în atenția tinerilor liberați din armată ce intenționau să-și întemeieze o familie. Eram nevoit să mă strecor în fața adulților-privitori, loc în care dansatorii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]