7,843 matches
-
martie 1930, având subtitlul „Solia Moldovei de Sus”. Director este Eugen Liteanu. Publicația urmărește „încurajarea celor ce fac primii pași în literatură”, se spune în articolul-program intitulat Deslușire. Gruparea revistei, formată din reprezentanți ai noii generații bucovinene în curs de afirmare, dorește să cultive valorile artistice și literare necontaminate de influențele mediului social-politic, să ofere, așadar, „un bogat material informativ din domeniul beletristicei, științei și artei în general”. Această expresie a creației în libertate devenea, pentru tinerii bucovineni, o formă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
dorește să cultive valorile artistice și literare necontaminate de influențele mediului social-politic, să ofere, așadar, „un bogat material informativ din domeniul beletristicei, științei și artei în general”. Această expresie a creației în libertate devenea, pentru tinerii bucovineni, o formă de afirmare națională în condițiile favorabile create prin revenirea la patria mamă. Încercarea de a pune în valoare specificul național și, în același timp, de racordare cu tendințele culturale și artistice manifeste în Europa motivează stilul eclectic al revistei, amestecul de tradiționalism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
vremea”, TR, 1978, 49; V. Pop, „Cultura de fosfor”, CL, 1983, 2; Petru Poantă, „Cultura de fosfor”, TR, 1983, 9; Pavel Pereș, Dans în foișor, SPM, 1984, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, „Discursul îndrăgostit”, CL, 1986, 11; Ion Lungu, Avatarurile unei afirmări, RL, 1987, 2; Laurențiu Ulici, Promoția amânată, RL, 1987, 45; Traian Vedinaș, „Mic tratat de miresme”, TR, 1990, 16; Poantă, Scriitori, 50-53; Poantă, Dicț. poeți, 182-184. Ct. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
corect”. Cu alte cuvinte, ideea liberului arbitru, încearcă într-un mod eroic, să concilieze existența răului moral și a celui fizic, și anume suferința, cu existența și natura lui Dumnezeu, respectiv: controversata libertate umană și atotputernicia divină. Rezultatul inevitabil este afirmarea responsabilității omului: dacă există rău, omul este autorul acestuia. Prin intermediul unei istorisiri, ne este relatat că la un moment dat, un grup de teologi dezbătea problema predestinării și a liberului arbitru. Nu după mult timp, grupul s-a împărțit în
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit să nege autonomia spiritului, libertatea de afirmare a oricărui om dintr-un stat. [...] Totul ne îndeamnă să credem că «omul nou» pe care e datoare să-l reabiliteze epoca noastră nu va veni dintr-o tabără politică. Omul nou nu se face în serie, ci prin experiențe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
discursului occidental despre sexualitate. Mă întreb dacă nu cumva acest discurs al căutării sexualității supreme și al sexualității aparte ar fi încurajat proliferarea homosexualității, a formelor colaterale de practică sexuală? Dacă nu cumva discursul incriminării sexualității nefirești stă la baza afirmării, cu mai multă vehemență, a unei monosexualități? În cadrul societăților noastre avem, astfel, raporturi de putere, dar și raporturi de clivaj social, de fărâmițare a oricăror forme de solidaritate civică. Aici sunt și relațiile între liderii intelectuali și politici, preocupați de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
PNL din anii douăzeci. Motivul desprinderii din PNL era cunoscut, mai puțin motivația celor care l-au urmat pe Gh. Brătianu. Aderenții lui Gh. Brătianu nu erau numai "fugari" din alte partide cum scria Iorga, nici numai istorici dornici de afirmare politică. Ce aveau comun liderii liberali care l-au urmat pe Gh. Brătianu? Majoritatea erau tineri, deci aveau cariere în față și aveau profesiuni intelectuale, pentru care calitatea de membru într-un partid puternic putea fi utilă. Mult mai bine
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căreia orice divergență se rezolva în limitele disciplinei de partid. Așa se explică faptul că, până în 1926, PNL a rămas un partid unit care nu a cunoscut sciziuni și disidențe importante. Totuși, Ionel Brătianu nu a putut înfrânge dorința de afirmare a liberalilor tineri. Modificările survenite după 1918 în structura bazei sociale și în organizarea partidului au determinat, în deceniul al treilea, manifestarea unor fricțiuni în PNL. Al. Constantinescu, fost președinte al Consiliului de administrație al băncii Blank (cu capital străin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să explice adeziunea intelectualilor de marcă, în special istorici din generația tânără, la partidul condus de Gheorghe Brătianu, unii autori evidențiază legătura între "Școala nouă" de istorie și PNL-Gh. Brătianu, considerând că ultimul oferea istoricilor din noua generație "șansa de afirmare politică"113. "Mișcarea Liberală" publica, la a treia sa apariție, articolul intitulat Considerațiuni asupra organizării electorale a PNL, sub semnătura lui Ștefan Anastasiu. Autorul a prezentat normele după care fusese organizată gruparea georgistă din care făcea parte (sectorul 4 din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care să desăvârșească opera abia începută a înaintașilor, spre a aduce la o viață cu adevărat liberă un întreg popor abrutizat de moliciunea politică și de abuzurile unei administrații nărăvite". El rămânea astfel în linia impusă de președintele partidului, prin afirmarea întoarcerii la originile liberalismului. Gh. Strat sublinia, de asemenea, patriotismul fără excese și fără agresivitate pe care îl sesizase în programul partidului al cărui membru dorea să devină 205. Participând la alegerile parțiale din prima parte a anului 1937 sub
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu interese greu de mulțumit, ci entuziasme și speranțe tinerești, gata de sacrificiu"277. Așa cum rezultă din discursurile susținute la ședința Comitetului central executiv din 24 aprilie 1932, pe parcursul acestui an, obiectivul major al programului s-a modificat, evoluând de la afirmarea și menținerea partidului pe scena politică, spre lupta sub semnul ofensivei 278. Într-adevăr, în preajma alegerilor generale din 1932, în Manifestul PNL, georgiștii cereau încrederea electoratului pentru aducerea partidului la guvernare 279. Obiectivele înscrise în program exprimau dorința de a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului, proiectul de program viza numai problemele de actualitate ale acelui moment, trasând "în linii generale drumul pe care merge partidul". Astfel, el abordează problema politicii naționale, formulând obiective și măsuri concrete prin care să se asigure "primatul elementului românesc". "Afirmarea permanentă a independenței României și realizarea pe toate tărâmurile a ideii de stat național și unitar" reprezenta, în continuare, obiectivul major al georgiștilor. Se adăugau soluții adaptate momentului istoric, introduse în programul partidului abia după 1933: "o politică de apărare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberalismul profesat de georgiști. Astfel, C. Ionescu-Olt, președintele organizației județene Olt, caracteriza liberalismul georgist drept ideologie care afirma posibilitatea progresului. Autorul aprecia că progresul se putea realiza, ca în doctrina liberalismului clasic, numai sub conducerea unei elite sociale, care încuraja afirmarea adevărului, frumosului și a binelui. Fruntașul georgist considera că esența doctrinei PNL-Gheorghe Brătianu era cuprinsă în convingerea că perfecționarea organismului economic și social era posibilă într-o atmosferă de libertate care stimula energiile individuale, în scopul de a procura maximum
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au sugerat-o studiul faptelor"361. Deși acceptau ideea descentralizării, georgiștii nu admiteau ca interesele unitare ale statului să fie periclitate de posibilitatea unui regionalism accentuat 362. Programul prezentat de coducerea georgistă în toamna anului 1933 anunța o radicalizare, prin afirmarea unei lozinci care, afirma președintele partidului, "își cere imperios întâietatea". Era vorba despre o intensificare a luptei naționale, în sensul întăririi elementului românesc, în defavoarea străinilor, care nu puteau să fie lăsați să conducă și să controleze economia națională. Interpretarea atribuită
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din personal și 50% din membrii consiliilor de administrație din întreprinderi să fie români 693. Participând la dezbaterile pe marginea proiectului de lege referitor la modificarea statutelor Societății Reșița, în martie 1935, Gheorghe Brătianu își demonstra, din nou, interesul pentru afirmarea rolului preponderent al românilor în economie și în domeniul apărării naționale. Astfel, el arăta că Uzinele Reșița erau implicate în industria producătoare de armament, având datoria de a garanta secretul de fabricație a acestuia. Deoarece personalul lor era preponderent minoritar
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al pactului de neagresiune electorală, semnat la 25 noiembrie 1937, era "de a apăra libertatea și a asigura corectitudinea alegerilor". În concepția celor trei semnatari, aceasta însemna "înconjurarea actelor și a limbajului de violență și de denigrare, [fără a] împiedica afirmarea ideologiei proprii și discuția de bună credință"741. Într-adevăr, deosebirile doctrinare între partidele semnatare ale pactului s-au menținut, așa cum s-a menținut și atitudinea lui Gh. Brătianu de apărare a principiilor liberalismului, de respingere a violenței sau a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
erau numai câteva din principiile care au făcut din Mica Înțelegere o organizație politică inovatoare în Europa 774. Liberalii de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu apreciau că alianțele bilaterale existente până atunci între cele trei țări nu asigurau în suficientă măsură afirmarea poziției lor unitare. Ei considearu că, pentru reprezentarea eficientă a intereselor statelor membre, era necesară formarea unui organism unitar care să poată reacționa imediat, afirmând o singură poziție pentru cele trei țări. Potrivit ziarului "Mișcarea", această schimbare fusese impusă de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ungariei. În discursul său, Gheorghe Brătianu a arătat că accepta "înțelesul [și] direcția alianțelor" încheiate de guvern, dar critica unele din modalitățile concrete de abordare. Potrivit liderului georgist, în relațiile cu U.R.S.S., politica cea mai indicată era aceea de afirmare constantă a dreptului țării noastre asupra întregului teritoriu acordat prin tratatele de pace, și nu de agitare sporadică a problemei, prin întruniri protestatare. El considera că atitudinea conciliantă manifestată de Uniunea Sovietică față de țara noastră era una de circumstanță, determinată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte cu toții dintr-un partid mai mult de tineri decât de bătrâni, până când într-o zi, a venit prăpădul: reîntregirea"888. În concepția vorbitorului, consecințele reîntregirii au fost catastrofale și pentru partid și pentru Gheorghe Brătianu, care lupta acum pentru afirmarea între liderii liberali. Mihail Sturdza anunța cu această ocazie, intenția sa de a părăsi partidul, pentru a trece în PNȚ, alături de Iuliu Maniu. Fostul lider al tineretului georgist declara, în acel moment, că evitase a se alătura gardiștilor, datorită politicii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
veacurilor. Popoarele se formează și se mișcă în virtutea altei forțe, dominante și imperative, dar a cărei origine rămîne necunoscută și inexplicabilă. Forța aceasta este dorința de a atinge sfîrșitul și care constituie în același timp negarea acestui sfîrșit. Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum zic aceiași filosofi. «Căutarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în rândul bibliștilor care monitorizează realizarea traducerilor interconfesionale ale Bibliei 56. Noutatea o constituie, pe de o parte, preocuparea pentru inteligibilitate, chiar și în cazul unor receptori foarte putin pregătiți pentru a înțelege mesajul biblic, iar, pe de altă parte, afirmarea egalității de statut a tuturor limbilor, inclusiv a celor biblice. Ebraica și greacă din Biblie sunt „limbi că oricare altele”57 și ceea ce a fost exprimat în ele poate fi transferat în orice limbă de pe glob, sensul referențial având prioritate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui il"h: il"h w"≤id: „un singur Dumnezeu” (2, 133/127.163/158; 4, 171/169; 5, 73/77; 6, 19; 14, 52; 16, 22/23.52/54; 18, 110; 21, 108; 22, 34/35; 41, 6/5). Afirmarea unicității lui Dumnezeu constituie elementul central al credinței islamice. Este prezent mai ales in textele coranice care polemizează cu creștinismul și cu dualismul. Aš‘ar, ca și lubb"’ , distingea trei sensuri ale lui w"≤id aplicat lui Dumnezeu: indivizibil că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Nume de la v. 59, 24; mai apare și în expresia ‚"liqu kulli šay’în „Creatorul a toate” (6, 102; 13, 16/17; 39, 62/63; 40, 62/64), în contexte polemice (cu exceptia v. 39, 62) în care această calitate întărește afirmarea unicității lui Dumnezeu 2.1.9.2. La versetele 15, 86 și 36, 81 apare formă intensivă al-‚all"q, Dumnezeu fiind numit al-‚all"q al-‘Alm, un intensiv pe care unii comentatori (Abó H"tim, Halm
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numai Unul.” (BVA) - ho theòs hežs estin afirmă același apostol în Gal 3,20, arătând că de-a lungul istoriei mântuirii s-au succedat diverse rânduieli, dar Dumnezeu este unul singur. - În pledoaria pentru unitatea creștinilor din Ef 4,6, afirmarea unicității lui Dumnezeu este argumentul care le încununează pe toate: „...o singură nădejde... un singur Domn, o singură credință, un singur botez, un singur Dumnezeu și Tata al tuturor...” (hežs theòs kaì patgr pántÄn). - În sfârșit, în Iac 4,12
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Anei (n. Drăgan) și al lui Ioan Scurtu, profesor. După absolvirea, ca „stipendist” al Fondurilor Arhidiecezane, a liceului la Brașov (1895), se înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia și istoria. Lipsurile materiale, dar și pasiunea luptei politice pentru afirmarea idealului național îl determină să se angajeze ca redactor la „Tribuna” din Sibiu. Intrând, însă, în conflict cu unii conducători ai partidei naționale, părăsește Sibiul și ajunge la București, unde va lucra, grație sprijinului acordat de Aurel C. Popovici, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]