11,041 matches
-
și 5, prostaglandine și leukotrienele LTB4 și LTC4, LTD4. Marea majoritate a acestor mediatori au efect bronhoconstrictor direct, iar alții își exercită acest rol prin acțiunea chemotactică pe care o îndeplinesc asupra altor celule. * Eozinofilele Sînt considerate celule cu rol agresiv asupra epiteliului bronșic, în special datorită unei proteine toxice, denumită proteina majoră bazică eozinofilică, dar și prin conținutul lor în enzime. Numeroase studii recente arată o corelație între procentul crescut de eozinofile de la nivelul căilor aeriene și severitatea bolii la
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
care a inspirat și îngrijit precedentul tratat - Profesorul Theodor Burghele. Nu am găsit în nici o altă scriere o caracterizare mai plastică a acestei mari personalități: „Profesorul Burghele rămâne unul dintre marii chirurgi ai țării noastre, dominator și vulcanic, diplomat sau agresiv, blând sau feroce, inegalabil ca îndemânare și emoție, care și-a trecut sub tăcere victoriile, lăsând să se creadă că a învățat mai mult din înfrângeri. Profesorul Burghele, a fost - la vremea lui - iubit sau detestat, admirat sau criticat, căutat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și tot echipajul trebuie să ducă această navă în primul post unde va trebui reparată. Deci să nu pierdem nava, să nu pierdem accidentatul. Căutăm să-i păstrăm pacientului toate funcțiile în așa fel încât să nu facem o chirurgie agresivă, să nu ne repezim să arătăm tot ce am învățat și știm, ci să sigilăm elementele care pot să omoare. Cine te omoară ? Insuficiența circulatorie - și aici va trebui să închidem și să sigilăm toate elementele vasculare sau segmente din
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
blând, cucernic și drept credincios". Sunt virtuți din nefericire inactuale în România contemporană. Aici contează enorm banii, afacerile, câștigul copios și urgent obținut. Prin urmare, pe scena politică și socială românească se impun alte "virtuți", cum ar fi tupeul, prostia agresivă, prietenia de conjunctură, traficul de influiență, manipularea electorală etc. Lecția blajinilor ar fi, înainte de toate, una spirituală: întoarcerea la valorile instituite de Dumnezeu în zorii creației. Într-o altă versiune mitologică a poveștii blajinilor, la vremea-vremii, Dumnezeu va readuce pe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
populare, traficant de arme pentru IRA (Armata Republicană Irlandeză)? Eu nu. Toate aceste ample mișcări de manipulare socială din SUA și Europa secolului trecut ar fi avut drept scop pregătirea populației pentru "șocurile viitorului". Este vorba de "schimbările bruște și agresive" ce ar urma să aibă loc in lume odată cu începutul secolului XXI. Ele s-ar produce atât de rapid încât noi n-am mai fi în măsură să le percepem, să le judecăm profund și, evident, să le înțelegem. De
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
poate progresa dacă cercetările în domeniul fizicii nu sunt utilizate la cel mai înalt nivel. Învățământul și cercetarea sunt două laturi ale aceluiași proces. Ele nu pot fi despărțite, între ele existând o intercondiționare. Comunitatea fizicienilor trebuie să devină mai agresivă în sensul bun al cuvântului, pentru a scoate în evidență caracterul cultural al fizicii, necesitățile pentru educație în domeniul fizicii în școli și universități, responsabilitățile etice ale fizicienilor, forța științei fizicii în dezvoltarea societății, caracterul interdisciplinar al fizicii și impactul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
respectivi, fără să țină seama de planificarea generală”. Tipul acesta de organizare economică ar demonstra cu prisosință faptul că „bogățiile naționale au fost predate de titoiști în mod fățiș imperialiștilor americani și englezi, care dispun de ele pentru scopurile lor agresive”. Cele două state, S.U.A. și Anglia, posedă în Iugoslavia „o serie de întreprinderi importante, mine de cupru și plumb, șantiere navale, uzine electrice s. a., iar la Belgrad există o bancă particulară de import și credit, prin ale cărei mâini trec
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Iugoslaviei, contribuția acesteia la alungarea armatei germane, pare a nu-l fi impresionat prea mult pe I.B. Tito și anturajul său. Politică externă a noului regim este de „a face un cap de pod înaintat în sud-estul Europei al politicii agresive a blocului americano-englez îndreptat împotriva U.R.S.S. și a țărilor de democrație populară”. Baza vizibilei atitudini antisovietice s-ar afla în convorbirea din 1947 dintre Al. Rankovici și Laszlo Rajk. Rezumând partea politică a dialogului, cel de-al doilea ar
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de pământ, numărul vitelor și a inventarului agricol adus”. În ultimele zile ale lunii august 1951, W. A. Hariman, consilier personal al președintelui H. Truman, a sosit în capitala iugoslavă. Miliardarul american apărea întotdeauna, în viziunea autorului, „acolo unde cercurile agresive ale monopoliștilor americani urzesc cele mai nerușinate planuri.” Întrevederea cu Tito s-a derulat la numai două zile „după ce vătafii titoiști au purtat convorbiri cu Davies, secretarul de stat al ministerului de Externe englez”. Desigur, se avea în vedere că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
articolul este că „Tito ajuta acum pe stăpânii lui imperialiști la refacerea acelei armate care a pustiit și jefuit țările Europei, printre care și Iugoslavia”. Nici la Belgrad nu era liniște, vehiculându-se din ce in ce mai mult zvonul că Stalin are intenții agresive față de poporul iugoslav. La 4 decembrie 1950, Tito prezida o ședință a Biroului Politic prin care se decideau măsuri urgente vizând protejarea conducătorilor civili și militari în cazul unui eventual atac „al cuiva din Est”. Relevant pentru atmosferă apăsătoare existența
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
împlinirea a 40 ani de existență a ziarului „Pravda”, înființat de V.I. Lenin. Elogiilor din presa gorjeana li se alătură, concomitent, o critică severă la adresa „presei burgheze”, catalogata că o „presă a minciunii, a calomniei și a ațâțărilor provocatoare și agresive”. Aflată, după spusele ideologilor moscoviți, în mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la război. În acest context este menționată publicația iugoslavă „Borba” ce „atâta zi cu zi, în schimbul dolarilor, isteria războinica” și „cheamă fățiș la dezlănțuirea unei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
militare de către „guvernele marionetă”. Înaltul demnitar s-ar fi comportat în capitala iugoslavă că „întro colonie”, negociind „bogățiile și sângele poporului și trasând fără nicio rezervă politică internă și externă a țarii”. S-a convenit cu I.B. Tito „crearea triunghiului agresiv Atena - Belgrad - Ankara”, dar de „teamă poporului iugoslav” nu ar fi fost semnat vreun acord în acest sens. S-a pus însă problema colaborării militare în caz de război. Articolul este însoțit de o caricatură, foarte probabil preluată din presa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
scopul „apărării Austriei”. Conform comentariului din periodicul gorjean, americanii ar manifestă o anume neliniște față de insuficiență „solidaritate politică și morală” a țărilor care făceau parte din blocul N.A.T.O. și „fac eforturi înfrigurate pentru a întări flancul sudic al frontului agresiv pe calea înjghebării alianței militare Atena - Belgrad - Ankara”. Ei doresc ca Tito să joace în Balcani „același rol de provocator al războiului pe care lau jucat lisinmaniștii în Coreea”. În acest raționament se înscriu vizitele în Iugoslavia a unor înalți
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
distanță de 6 kilometri în sectorul Tolvadic și alte trei în zonele Cruceni și Teremia Mare. Se cerea autorităților din țara vecină „să pună punct activității sale provocatoare și îi atrage atenția că poartă răspunderea pentru consecințele unor asemenea acte agresive”. Este de reținut realizarea la începutul anului 1952 în județul Timiș a unui amplu sistem de fortificații, pe o lungime de aproximativ 30 kilometri, în jurul localităților Jebel și Voiteg. La Jebel a fost înființată o unitate militară de mitraliere și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de-al treilea război mondial, generator de sensibilități aparte, ca urmare a intervalului mic scurs din 1945, anul înfrângerii Germaniei naziste. Nu-i mai puțin adevărat că regimul de la București, total obedient indicațiilor venite de la Kremlin, promovează o propagandă anti-iugoslavă agresivă ce include obligatoriu componentă politicomilitară. Negocierile dintre Belgrad și marile capitale apusene, în frunte cu Washingthon, vizând colaborarea dintre Iugoslavia, Grecia și Turcia sunt prezentate și la Târgu-Jiu că pericole reale pentru pacea și stabilitatea în zonă. Toate acestea sunt
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
au fost puse să joace rolul deținuților și 11 persoane care au jucat rolul gardienilor. Puși să locuiască în condițiile reale ale închisorii (în stabilimentul de la Palo Alto din California), studenții au intrat curînd în rolurile atribuite, ajungînd la manifestări agresive de ostilitate și cruzime atît de avansate încît experimentul a fost oprit în a șasea zi, deși trebuia să dureze 2 săptămîni. "Patologia observată cu ocazia acestui experiment nu poate fi atribuită personalității subiecților, deoarece au fost excluși, cu ocazia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fizice. După K. Lorenz și I. Eibl-Eibesfeldt, agresivitatea apare din dorința de conservare a personalității, fiind vitală pentru supraviețuirea într-un mediu ostil, care impune restricții în satisfacerea unor nevoi elementare: de hrană, adăpost, dragoste etc. " Tendința crescută spre comportamentul agresiv este urmarea caracteristică a aglomerării... Traiul în mijlocul unor oameni pe care nu-i cunoaștem și nu îi dorim activează continuu sistemul combativ... Suprasolicitarea nervoasă duce la decompensarea comportamentului social al omului"108. Deși o serie de reglementări au rolul de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
termen ce desemnează creșterea numărului de deținuți al unei țări) reflectă lipsa de respect a autorităților față de banul public (dat fiind că încarcerarea este o operație costisitoare, cu efecte preponderent negative), dar mai ales puterea arbitrară a unui stat întoarsă agresiv împotriva propriilor cetățeni, sever sancționați pentru delicte minore. Conform analizelor Comisiei Europene, România ar trebui să aibă în 2007 un număr de 28.000-30.000 de deținuți, număr ce ar trebui să scadă în următorii 5 ani sub 25.000
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sentimentul de securitate, de aprobare pe care această lume a adulților îl asigură, un comportament nonconformist de egoism și delincvență, sperînd că astfel poate cîștiga dragostea și acceptarea părinților săi."166 Încercările de explicare a actului delincvent ca o "reacție agresivă contra angoasei de castrare", ca o "afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
într-o societate liberă, creîndu-le o dependență totală de mediul penitenciar. De aceea discursurile despre eforturile de reintegrare a arestaților par deșănțate și demagogice cînd sînt făcute de personaje din administrație care au serioase carențe profesionale, care opun o rezistență agresivă atunci cînd se propune introducerea unor noi metode de lucru cu arestații, blocînd prin tot felul de mecanisme diversele încercări de reformare. Nu am exagera dacă am spune că pericolul cel mai mare la adresa civilizației penitenciare vine din partea unor oameni
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unele camere și se permite aducerea lor de către familiile deținuților din alte camere. Televizorul reprezintă principala racordare la comunitate permisă de autorități, după îndelungi refuzuri și numeroase confiscări. El este și acum folosit ca modalitate de pedeapsă, celulele cu locatari agresivi fiind sancționate frecvent cu interzicerea accesului la micul ecran. Mai complicate sînt problemele reparațiilor în cazul defecțiunilor, permise numai deținuților specializați și întotdeauna aprobate doar pe baza unei cereri scrise. Frecvente sînt cazurile în care deținuții așteaptă săptămîni îndelungate sosirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Interne și a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea condițiilor de detenție, arestații fiind supuși nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din Tulcea deținuții aveau voie să citească doar articole decupate din ziare, care ilustrau victoriile armatelor democratice din Grecia, China, etc. Erau considerate lecturi obligatorii: Gh. Petrov, Aici se pregătește războiul, Kurganov, Americanii în Japonia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
căile" orice informații despre evenimentele care se petreceau în țară. Epoca postcomunistă Venită la putere pe fondul unei revolte fără precedent, noua conducere a României (CFSN) a luat pe 12 ianuarie 1990 decizia grațierii unor categorii de deținuți, stîrnind nemulțumirea agresivă a celorlalți încarcerați, care s-au considerat deținuți politici. Stingerea grevei a durat mai bine de o săptămînă, utilizîndu-se în cele din urmă grenade lacrimogene. Tulburările din sistemul penitenciar au dus la schimbări majore de personal. Numeroase cadre au fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
suporte frustrările igienice, sexuale, alimentare. Subiecții-gardieni au trecut printr-un proces de dezindividualizare, prin îmbrăcarea în uniforme, utilizarea ochelarilor și obligația de a respecta manualul ofițerilor corecționali de la San Quentin. Încă din prima zi au apărut incidente, gardienii devenind din ce în ce mai agresivi, iar deținuții mai pasivi. Zimbardo a observat că instituția permitea dezvoltarea unor sisteme de privilegii pentru deținuții "buni" și de sancțiuni pentru cei "răi". Existența unor surse de putere asupra altor oameni i-a făcut pe subiecții-gardieni să înceapă să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dezvoltarea unor sisteme de privilegii pentru deținuții "buni" și de sancțiuni pentru cei "răi". Existența unor surse de putere asupra altor oameni i-a făcut pe subiecții-gardieni să înceapă să-i insulte pe subiecții-deținuți, să li se adreseze în moduri agresive, impersonale, depreciative, care au degenerat rapid în ostilitate și cruzime în forme degradante. "Într-un mediu închis cresc tendințele de a-i controla pe ceilalți, iar violența izbucnește rapid... Orice individ normal se identifică cu rolul atribuit, oricîtă abjecție ar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]