7,965 matches
-
raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, preluând și satele comunei Sărata, care a fost desființată. Tot atunci, au fost desființate și satele Albeni și Florești, comasate cu satul Valea Seacă. Comuna a căpătat alcătuirea actuală în 2004, când satele Sărata și Bălțata s-au separat din nou pentru a forma comuna Sărata. Singurul obiectiv din comuna Nicolae Bălcescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este școala din
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
la conceptul de comună suburbană, iar comuna Ștefan cel Mare a fost subordonată direct județului Bacău. În anul 2005, satele Buciumi și Răcăuți s-au separat și au format din nou comuna Buciumi, iar comuna Ștefan cel Mare a căpătat alcătuirea actuală. În comuna Ștefan cel Mare se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: (secolul al XV-lea) din satul Negoiești (în zona fostului sat Gârbovana), aflat la kilometrul 24+810 al șoselei DN11A; și (1628) din satul
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
școală cu 44 de elevi (dintre care 7 fete) deschisă în 1866, și cinci biserici ortodoxe (la Godineștii de Jos, Medeleni, Țigănești, Poeni și Valea Salciei). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Găiceana a aceluiași județ, având aceeași alcătuire; comuna Vultureni avea 2315 locuitori, iar comuna Godinești 2800. Comunei Vultureni i s-au mai adăugat în 1931 și satele Bodeasa, Bostănești, Deleni, Grădești, Gura Ruget si Roșia, în timp ce satele Ghionoaia Nouă și Ghionoaia Veche au fost comasate, formând satul
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 334.991 de locuitori, dintre care 60,9% români, 30,1% maghiari, 5,1% evrei, 2,3% țigani, 0,8% germani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 42,7% greco-catolici, 21,7% reformați, 19,3% ortodocși, 8,6% romano-catolici, 5,3% mozaici, 0,8% lutherani ș.a. 15,2% din populația județului se afla în orașul Cluj, 14,2% în Huedin, 8,8% în plasa Hida, 8,2
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea corpului din rădăcină, tulpină și frunze. Toate organismele încadrate în Regnul Plantae au corpul format din mai multe celule diferențiate între ele. Plantele sunt organisme în marea majoritate a cazurilor autotrofe, care își pregătesc singure hrana din substanțe minerale, apă
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
în trei plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 86.039 de locuitori, dintre care 78,3% români, 12,5% germani, 5,5% maghiari, 2,9% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional a fost înregistrată următoarea alcătuire: 55,2% ortodocși, 25,7% greco-catolici, 12,9% luterani ș.a. În 1930 populația urbană a județului era de 7.841 de locuitori, dintre care 54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
complexe (mineralogice, granulometrice), aceste trăsături specifice fiind rezultatul condițiilor distincte în care a avut loc formarea lor, dar și prefacerilor suferite ulterior depunerii. Din acest punct de vedere, se disting: - loessul primar sau propriu-zis - loessul secundar - prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ulterior depunerii. Din acest punct de vedere, se disting: - loessul primar sau propriu-zis - loessul secundar - prezintă aceeași structură și alcătuire fizico-mecanică ca și loessul tipic, deosebirea constând în gradul de stratificare și în faptul că este mai puțin omogen în privința alcătuirii litologice; de asemenea conține numeroase forme fosile și în special moluște de apă dulce - loessul remaniat (restratificat) - loessul degradat sau levigat rezultă din alterarea părții lui superioare, datorită proceselor de solificare, și în mod deosebit dizolvării carbonaților; are o culoare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
în satele Bâsca, Bogzeni, Cătiașu, Chiojdu, Lera, Plescioara și Poienițele. În 1950, a fost inclusă în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a redevenit parte din județul Buzău și a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Bogzeni a fost inclus în satul Bâsca Chiojdului. Pe teritoriul comunei Chiojdu se află un monument istoric clasificat drept monument de arhitectură de interes național casa cu blazoane din spatele școlii de la Chiojdu, clădire datând din secolul al
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
1794, construită de Ioan Peticanu, și una datând din 1892. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul a aceluiași județ și era formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori. În 1931, s-a revenit la alcătuirea din satele Putreda Mică și Putreda Mare. În 1950, ea a trecut la raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, numele satului și al comunei a cărei reședință era a fost schimbat
Livada, Buzău () [Corola-website/Science/300823_a_302152]
-
Livada Mică". În 1968, la o nouă reformă administrativă, comuna a fost arondată județului Buzău, primind și satul Plevna; tot atunci, satul Herăști a fost inclus în satul Homești, iar satul Cristinești a fost inclus în satul Grebănu, comuna căpătând alcătuirea actuală. În comuna Grebănu se află fosta mănăstire Grebănu, construită în 1843, monument de arhitectură de interes național. Ea cuprinde biserica Sfântul Nicolae, turnul clopotniță și zidurile de incintă. În rest, în comuna Grebănu se află cinci alte obiective incluse
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
fost arondate raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Valea Iepei al comunei Bălănești a luat în 1964 denumirea de "Anini". În 1968, cele două comune au fost unite sub numele de "Cozieni", în alcătuirea actuală, și rearondate județului Buzău. Șase obiective din comuna Cozieni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, situate în zona satului Bălănești: așezarea din zona „pe poduri
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
denumită din nou "Mărgăritești") a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satul Șchiopeni a luat în 1964 numele de "Fântânele". În 1968, regiunile și raioanele au fost desființate, iar comuna, în alcătuirea actuală, a fost inclusă în județul Buzău. În comuna Mărgăritești se află biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Fântânele (împreună cu clopotnița), datând din 1777, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul monument din comună inclus în
Comuna Mărgăritești, Buzău () [Corola-website/Science/300827_a_302156]
-
cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Pentru protejarea terenurilor, așezărilor și a căilor de comunicație, se impune luare unor măsuri de împădurire cu esențe repede crescătoare, efectuarea unor lucrări de cleionaje, diguri de protecție și consolidări de maluri. Rleieful localității Târlișua are o structură verticală, în alcătuirea lui aflându-se trei zone: de lunca, piemontana și montană. Muntele Tibleș care face parte din lanțul grupei vulcanice maramureșene, aflat în partea de nord a satului, constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul, Acer
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10 m. Sub aceste depozite se întâlnesc pietrișuri și nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor este de 10-15 m. 1. Ape de suprafață</br> Pe suprafața teritoriului administrativ al comunei Dudești există zone fără scurgere în care s-au format câteva lacuri cu apă sărată: Unturosu și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
7,4 grade C . Temperaturile cele mai scăzute se înregistrează în luna ianuarie între -2 grade C și -3 grade C iar cele mai ridicate în luna iulie cu valori medii între 16 grade C și 20 grade C. În alcătuirea unei gospodării tradiționale din Luminișu intra frecvent următoarele construcții : casă de locuit , sura cu grajdul vitelor , grajdul oilor , coșteiul pentru porumb, cotețele pentru porci și păsări, găbănașul și fântână . La acestea se adaugă mai recent și bucătăria de vară . Numărul
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
sud în bazinul mijlociu și inferior al Călmățuiului, o câmpie piemontan- prebalcanică, Câmpia Urluiului în care se încadrează și teritoriul comunei Viișoara. Ca tip de relief, sudul Câmpiei Urluiului este o câmpie tabulară (fluvio-lacustră veche) formată ca rezultat al interacțiunii alcătuirii petrografice cu condițiile climatice, hidrologice precum și intervențiilor antropice (Grigore Posea, Tipuri ale reliefului major în Câmpia Română- importanța practică, revista Terra nr. 3, 1987). Caracteristica de bază a reliefului este dată de prezența suprafețelor plane sau ușor înclinate cuprinse între
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
a aceluiași județ, cu 2319 locuitori în satele Dealu Sării, Jitia, Măgura și Neculele. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a trecut, în alcătuirea actuală, la județul Vrancea. Singurul obiectiv din comuna Jitia inclus pe lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în satul Jitia și ridicat în 1934. El este clasificat
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
formată din satele Coza, Hăulișca și Păulești, cu o populație de 1671 de locuitori ce trăiau în 402 case. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 29 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași alcătuire, în aceeași plasă, și cu o populație de 1920 de locuitori. Satul Coza a fost transferat în 1931 comunei Tulnici. În 1950, a intrat în componența raionului Năruja din regiunea Putna, iar după doi ani în cea a raionului Focșani
Comuna Păulești, Vrancea () [Corola-website/Science/301888_a_303217]
-
raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna a fost transferată la județul Vrancea, dar a fost imediat desființată, iar satele ei, incluse în comuna Tulnici, Vrancea. Comuna Păulești a fost reînființată în alcătuirea actuală în 2003. Trei obiective din comuna Păulești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Păulești, construcție ce datează
Comuna Păulești, Vrancea () [Corola-website/Science/301888_a_303217]
-
Mărăști și Verdea, cu 2162 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici și o școală mixtă. În timpul Primului Război Mondial, comuna a fost teatru de luptă în 1917, aici având loc bătălia de la Mărăști. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași alcătuire și în aceeași plasă, populația ridicându-se la 2395 de locuitori. Satul Mărăști s-a separat în 1931 pentru a forma o comună de sine stătătoare, dar ea a fost în scurt timp desființată din nou. În 1950, comuna Răcoasa
Comuna Răcoasa, Vrancea () [Corola-website/Science/301893_a_303222]
-
formată din satele Găurile, Piscu Radului și Purcei și avea 1362 de locuitori ce trăiau în 336 de case. În comuna Găurile existau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează ambele comune în plasa Vidra a aceluiași județ, cu aceeași alcătuire. Comuna Vizantea avea 1900 de locuitori, iar comuna Găurile 1364. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1964, satul și comuna
Comuna Vizantea-Livezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301913_a_303242]
-
Comuna Copăcești avea în compunere satele Copăcești și Slobozia, cu 732 de locuitori ce trăiau în 193 de case, și aici existând o biserică ortodoxă. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele trei comune în plasa Caregna a aceluiași județ, alcătuirea lor păstrându-se. Comuna Ruginești avea 1413 locuitori, comuna Anghelești avea 670, iar comuna Copăcești 880. În 1931, comunele Ruginești (cu satele Ruginești și Văleni) și Copăcești (cu satele Copăcești și Slobozia) au devenit comune suburbane ale comunei urbane Adjud
Comuna Ruginești, Vrancea () [Corola-website/Science/301897_a_303226]
-
și comuna Faraoanele, cu satele Faraoanele și Pietroasa, având 793 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 53 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Cotești a aceluiași județ, având aceeași alcătuire. Comuna Vârteșcoiu avea 1717 locuitori, iar comuna Faraoanele 1074. Satul Râmniceanca a apărut în comuna Vîrteșcoiu odată cu regruparea comunelor rurale din 1931. În 1950, comunele au fost arondate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]