15,743 matches
-
Scoția - Pescuitul este interzis duminica. Elveția - Cetățenii care locuiesc la bloc sunt pasibili de pedeapsă dacă trag apa la WC după ora 22:00. Nu-i așa, că la noi reglementările acestea numite legi sunt mult mai deosebite decât legile americanilor? La noi, totuși se pare că alături de legile lui Boc & Comp, au o mare importanță și niște legi americane, numite Legile lui Murphy. Și după câte s-a observat, Legile lui Murphy acționează al naibii de bine pe aici (exact ca în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
doi ani distanță, cetățenii Americii, (care cică sunt chiar cu mult mai aiuriți decât ai noștri), au gustat cu multă poftă din mascarada oferită de trupele SEAL prin uciderea numitului bin Laden, (școlarizat la școala CIA și apoi galonat de americani la gradul de terorist șef, cu acte în regulă). Din 2 mai, nimic nu a mai fost la fel. Nici chiar celebra listă FBI (FBI Most Wanted List ), a celor mai căutate persoane din lume, nu mai e la fel
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o linie moartă, pentru a-l scoate la iveală ca pe un bau-bau din cotruță, doar cu o ocazie specială, cum ar fi cea de a câștiga capital electoral. Adevărata crimă, este cea a credulității nemărginite și unilaterale ale majorității americanilor în cele spuse după moartea lui Osama. Justificarea americanilor pentru moartea lui Bin Laden este atât de penibilă, încât dacă ai puțină minte o vezi de la mare depărtare. Adâncimea remarcilor apărute despre presupusul terorist după moartea acestuia sunt puerile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ca pe un bau-bau din cotruță, doar cu o ocazie specială, cum ar fi cea de a câștiga capital electoral. Adevărata crimă, este cea a credulității nemărginite și unilaterale ale majorității americanilor în cele spuse după moartea lui Osama. Justificarea americanilor pentru moartea lui Bin Laden este atât de penibilă, încât dacă ai puțină minte o vezi de la mare depărtare. Adâncimea remarcilor apărute despre presupusul terorist după moartea acestuia sunt puerile, iar toată mascarada este cusută cu o ață atât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
după moarte.” Domnule Obama bin Hussein von Kenya, care ai ajuns să conduci așa-zisa națiune ideală (fi-ți-ar de cap ideala!), nu realizezi oare, cu cât au crescut acțiunile terorismului mondial la... bursă? Și numai din cauza voastră, a americanilor! Dar până la urmă se găsește un remediu și la stresul acesta. Doar măcar pentru o zi să închideți televizorul, sau să nu citiți știrile despre Osama, sau ce-a mai visat Obama și întreaga lume va deveni deodată, pentru dumneavoastră
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și pregăteau diabolic terenul îngenuncherii noastre definitive, pe care aveam să ni-l aducem de fapt cu propriile noastre mâini, într-un decembrie năuc, într-o așa zisă revoluție în direct la televizor, o mascaradă sângeroasă orchestrată și regizată de americani și alte lifte asemenea lor. Conu’ Mișa făcuse parte în tinerețea lui din acele brigăzi de voluntari care au construit cântând, sfărâmând munții, calea ferată prin defileul Bumbești-Livezeni, au construit calea ferată Salva- Vișeu, Agnita Botorca și alte obiective necesare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
scăpase cu chiu, cu vai, din iarnă. Dar spionajul american a exploatat multă vreme acest aspect și a făcut să moară în zadar mulți țărani care se înrolaseră în acele bande contrarevoluționare din munți, ce au pierit așteptând în zadar americanii, care nici măcar în fund nu-i durea de ei, decât în măsura în care serveau scopurilor lor propagandistice. Deci am putut încă odată să văd în această zi frumoasă de august cum este poluată mintea tinerilor din ziua de azi, cărora să li
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vremelnic într-o lume unipolară, măgăria invadării de teritorii străine a atins culmile cele mai aberante, independența, suveranitatea, neamestecul în treburile interne ale altor țări au devenit doar niște concepte bune de șters fundul gras și burdușit de rahat al americanilor și partea cea mai hazlie, e că ei măcar nici nu se obosesc să se șteargă la fund singuri și treaba o fac nu numai voluntar ci și eficient unele țări de nimic, aliniate datorită idioțeniilor unor conducători, fix pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
eficient unele țări de nimic, aliniate datorită idioțeniilor unor conducători, fix pe axa Londra, Washington, țări dintre care se detașează net a noastră, care sub înțeleapta conducere a „conducătorului iubit” de azi, nici nu mai prididește să-i satisfacă pe americani ca să aibă fundul nu numai bine șters, ci și lins. Deci domnilor, rău am mai ajuns când vedem doar boală în jurul nostru, oameni bolnavi, economie bolnavă, conștiință bolnavă, patriotism bolnav, țară bolnavă și astea toate din cauza unei așa zise
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
crimele oribile din zilele 21-22 decembrie 1989 și cele următoare de la Cristuru- Secuiesc, Zetea și Dealu când au ucis români și le- au băgat șobolani în gură? Ce nerușinat popă și ce nerușinat popor! Și-au cerut japonezii scuze de la americani, nemții de la francezi! Numai ungurii de la români, nu! Iar acum, mai vine și jigodia aceasta să pretindă românilor ca să-și ceară ei scuze de la maghiari! Dar se pare că din peisajul Golgotei noastre nu putea să lipsească reprezentantul oficial
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Method on Religion and Media", în J. Mitchell și S. Marriage, Mediating Religion: Studies in Media, Religion and Culture, T&T Clark, Edinburg, 2003. Horrigan, J. B., Online communities: Networks that nurture long-distance relationships and local ties. Pew Internet and American Life Project, 2001, consultat on line la 30.01.2008, http://www.pewInternet.org/reports/toc.asp?Report=47 Hudson, J., Bruckman, A., "Go Away": Participant Objections to Being Studied and the Ethics of Chatroom Research, The Information Society (20
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
exilului. Personal m-am apropiat destul de încet de ceea ce ai numit "exilul românesc". Din mai multe motive. În primul rând, pentru că, atunci când am hotărât să rămân în America, am luat cumva și decizia de a deveni american, de a fi american întreg. Primeam câteodată telefoane de la X, Y, persoane necunoscute, care voiau să vorbească cu mine pentru că sunt român. Or, mie lucrul ăsta mi se părea foarte ciudat. "De ce să stau eu de vorbă cu dumneata, când la București n-aș
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea[Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai extinsă". Ăsta ar fi modul normal, după mine, de a gândi lucrurile. Unii expatriați au hotărât și au făcut tot posibilul spre a deveni francezi, germani, americani, mai știu eu ce. Dar mai există și un număr destul de mărișor care se mulțumesc să spună: Noi suntem românii din străinătate și deci suntem o provincie care și ea trebuie să aibă un cuvânt de spus, care trebuie și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea[Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
americană este puțin discutată, iar când e discutată nu e discutată cu simpatie în mediile stângii, dar a fost o contribuție decisivă a Lumii Noi la resurecția Lumii Vechi. Fiind în poziție hegemonică în raport cu țările europene, mai ales cu Germania, americanii au putut tolera ei erau singurii în măsură să tolereze! -, iniția și finanța reapariția, chiar rabilitarea unor figuri culturale care apucaseră să se apropie, uneori până la colaborare, de dreapta și de dreapta extremă. Prin această operațiune, după părerea mea extrem de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea[Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
atras atenția, spunând cam așa: Nu știu ce să mă fac, dar în 60% din timpul meu sunt obsedat de America". Eu îi răspund: "Ei, bine, dragul meu, ce să-ți fac dacă ești obsedat de America? E vina mea, e vina americanilor? Eu cred că e vina dumitale. Dacă ai avea mai multă independență de gândire, ai putea să fii obsedat mai degrabă de Tibet sau de Nepal, sau de lumea central-asiatică, nici nu mai vorbesc de Danemarca dumitale". Dar e foarte
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea[Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
este că a proliferat, poate pentru că a fost mai lesne și mai ieftin de produs, reality show-ul, tot o invenție americană, sau tot felul de talk-show-uri care se fac în limba națională, dar sunt imitate după cele făcute de americani. V. N.: Nici nu mai vorbesc aici de pirateria filmelor, foarte frecventă în Asia. Se copiază, se vând ieftin la colț de stradă. Actorii americani devin eroi în lumea arabă, estasiatică... S. A.: ... în Europa de Est ... Eu cred că Europa greșește când
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea[Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de stradă. Actorii americani devin eroi în lumea arabă, estasiatică... S. A.: ... în Europa de Est ... Eu cred că Europa greșește când acceptă confruntarea cu Statele Unite pe terenu-l pe care va pierde tot timpul, și anume cultura populară. Rețetele inventate și verificate de americani, susținute de o forță a corporațiilor multinaționale cu care nici una din companiile europene nu poate rivaliza, grăbesc sfârșitul culturii înalte și "coca-colonizarea", "macdonaldizarea" etc. Eu unul nu mă bucur deloc de acest fenomen. Și nici tu nu te bucuri prea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea[Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Washington în 1987 și tradusă la editura Venus din București în 1992, cum Ceaușescu, la o plimbare prin grădina de trandafiri îi ordonă: "Monica Lovinescu trebuie redusă la tăcere. [...] Nu omorâtă. N-am nevoie de investigații neplăcute din partea francezilor și americanilor... vreau să devină un cadavru viu. Folosiți mână de lucru străină, astfel încât să nu existe dovezi că ar fi vorba de vreun amestec românesc"25. Monica Lovinescu reproduce în Seismograme. Unde scurte II un interviu acordat de Pacepa ziarului "Le
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Mitterrand anulează vizita în România și refuză acordurile comerciale, intelectualitatea din București speră că regimul va fi îndepărtat. Monica Lovinescu reține cu regret atitudinea românilor: "Mereu speranța că alții vor face ceva în locul nostru. Umor sinistru: până-n '56 se așteptau americanii, acum speranța e în ruși să-l debarce pe C. Care, în așteptare, tot debarcă el pe alții"91. Nicolae Manolescu analizează, pe mai multe planuri, complementaritatea dintre cronicile Monicăi Lovinescu și interpretările criticilor din țară. Un aspect examinat este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de care dispune, inclusiv la atentate. "Vocea Americii", ca post de radio oficial american, transmite știri și informații din Occident și i se interzice amestecul în politica internă a țărilor din Europa Orientală. Postul de radio de la München, condus de americani, dar cu participarea numeroasă a emigranților, duce un război ideologic împotriva totalitarismului. Emisiunile postului, dușmanul inventat al comunismului, oferă informația necenzurată, nefalsificată și se transformă treptat în factor decisiv în viața politică internă a României și în exilul românesc. Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lista celor cu care Monica Lovinescu regretă că a colaborat: "la Paris, în 1950, C.V Gheorghiu este cel mai celebru scriitor din Estul Europei și victima emblematică a universului concentraționar când în realitate el fusese închis în lagăr de americani ca fost diplomat "fascist""405. Marin Preda, într-o pagină din Viața ca o pradă, scrie despre Ora 25 că este o calamitate și se întreabă cum de o carte atât de slabă poate să se acopere de glorie. Răspunsul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU[Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din geamurile sparte deja ale "Ambasadei" sau în parbrizele celor câtorva autoturisme întoarse cu roțile în sus de mulțimea tinerilor furioși. Se considera un om distrus. Erau singurii lui pantofi și pentru zilele de lucru și pentru cele de sărbătoare. Americanii își vor repara clădirea, vor înlocui geamurile sparte cu altele noi, vor aduce și alte autoturisme, dar el cum își va recupera paguba? Tocul acela afurisit îi blocase întreaga lui activitate propusă pentru acea după-amiază: s-a dus și întâlnirea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA[Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lase angajați direct în politica europeană. Primul război mondial a surprins raporturile româno-americane într-un proces de plină afirmare, cu numeroase elemente noi4. Au contribuit la acest cadru mai mulți factori, între care, în primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate din prezența, la început, a celor două state în rîndul neutrilor. Situația, deși bazată pe rațiuni diferite, a permis noi convergențe între interesele româno-americane și, de aici, posibilitatea stabilirii unor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Handbooks", editate de George Walter Prothero, care era șeful Secției Istorice a Ministerului de Externe de la Londra 13. Comisia americană a consultat pentru problemele românești, în mai multe rînduri, pe cunoscutul geograf francez Emmanuel de Martonne 14. Englezii, ca și americanii, au susținut, într-o primă fază, integritatea monarhiei dualiste și ideea creării unei federațiii balcanice. Delegația britanică, în decembrie 1918, și-a adaptat programul pentru a coincide, și mai mult, cu cel al americanilor. Oficialitățile engleze au declarat că "își
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Martonne 14. Englezii, ca și americanii, au susținut, într-o primă fază, integritatea monarhiei dualiste și ideea creării unei federațiii balcanice. Delegația britanică, în decembrie 1918, și-a adaptat programul pentru a coincide, și mai mult, cu cel al americanilor. Oficialitățile engleze au declarat că "își asumă o poziție imparțială și dezinteresată, ca mediatori"15, sperînd, în felul acesta, să obțină cooperarea "binevoitoare" a Statelor Unite. Problemele românești au fost analizate în cadrul secțiunilor privind Austro-Ungaria (experți: Richard Barett, Thomas Burk, Clive
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]