8,697 matches
-
Huși” - a răspuns hangița, albă ca varul. „De când este plecat?” - a întrebat-o străinul. „Apoi ar cam fi vreo săptămână. „Și cu ce a plecat, fiindcă l-am văzut pe băiat ieșind cu căruța din curte?” - a intervenit jandarul. La auzul acestei întrebări, Irinuța și-a dat seama pe deplin că cei doi n-au venit întâmplător. Aveau un motiv anume... <Cum să ies din încurcătură?> A încercat totuși un răspuns, dar care nu avea nici cap nici coadă. „Păiii... cuuu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
venea?” „Din când în când”. „Cine era?” „Nuuu... Nu știu”. „Asta o știm noi. Era șeful lotrilor din codru și amantul tău. Dar, deocam dată e deajuns. Mergi cu noi la poliție și acolo ai să vorbești mai mult.” La auzul acestor cuvinte, hangița a început să plângă în hohote. „Dumneata mergi și caută-l pe băiat” - i s-a adresat străinul jandarului... Ce s-a întâmplat mai departe, nu vă pot spune... ― Eu cred că trebuie să-i mulțumim camaradului
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
le-o fi dat drumul și celor de la infanterie? Bărbatul meu îi dus tocmai în celălalt capăt de țară... ― Nu știm dacă au scăpat și ei. Poate că n-au de ce să-i țină mai mult... Da’ cine știe? La auzul acestor cuvinte, femeia a făcut ochii mari, în care se adunase parcă dintr odată toată negura unei toamne pâcloase. ― În ultima scrisoare spunea că e bine sănătos. Despre venire acasă, însă, nici o vorbă. Spuneți-mi. A fost greu? ― Păi nici
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
abia simțit: ― Am stat și am chibzuit în fel și chip ce ar trebui să fac. ― Și ai ieșit la liman? ― Apoi, fie ce-o fi. Numai de dragul copiilor, am s-o aduc înapoi... ― Bine ai să faci, dar... La auzul acestui „dar”, Todiriță a întors fața spre Dumitru, întrebând: ― Dar? ― Să fii bărbat, băiete!!!... ― Uite, măi Dumitre, că te-o luat și pe tine, chiar dacă - cum spuneai - ești singur la fimei. ― De data asta le-o mers. M-au găsit
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care scriseseră și dădeau cu ele de pereți. Atmosfera era încărcată de fum de țigară și de o neagră disperare. Am răsuflat ușurată când am plecat de-acolo. — Și acum, mi-a spus Mike, urmează partea cea mai interesantă. La auzul acestor vorbe inima a început să-mi tresalte de bucurie și ultimele rămășite ale furiei s-au risipit. Ce avea să-mi arate? Sala de gimnastică? Aripa vedetelor? Piscina? De fapt, era vorba de dormitorul lui. Mike m-a târât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dar rânjea cu gura până la urechi. Unde-ai fost? l-a întrebat Peter cu un râs forțat, aproape lătrat care mă împungea parcă să-i torn o ceașcă de ceai clocotit în cap. Dincolo, la saună, a răspuns Clarence. La auzul cuvintelor astea, mi-a sărit inima din piept de bucurie. Și trebuie să recunosc că m-am simțit și foarte ușurată. Acum că aveam dovada clară, temerile mele păreau prostești. Caraghioase chiar. — Cum a fost? a întrebat Mike. —Grozav! i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mea. Am așteptat să văd cerul întunecându-se, așa cum era în pozele cu Vinerea Mare, după ce Pruncul Iisus murise. —Rachel, nu e o situație disperată? m-a întrebat Claire cu viclenie. N-o să mai vedem niciodată interiorul minunatei noastre case. La auzul cuvintelor ălora am început să plâng cu niște lacrimi zgomotoase, înspăimântate și pline de vinovăție. Termină, a șuierat mama către Claire. Și așa nu-i e bine. Apoi: — O să chemăm pe cineva să repare încuietoarea, a spus mama nerăbdătoare. Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
atunci când Chris m-a luat în brațe. —Bine ai venit acasă, a croncănit el. Crezusem că te-am pierdut. Un balonaș călduț de fericire mi-a făcut „poc“ în stomac. însemna că mă iertase pentru că dădusem ochii peste cap la auzul sfatului pe care mi-l dăduse în ziua precedentă. Am fost copleșită de întrebări. Cum e lumea de-afară? a vrut să știe Stalin. —Richard Nixon e încă președinte? m-a întrebat Chris. —Richard Nixon e președinte? s-a minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am întrebat disperată că nu reușeam să-l fac să se uite în ochii mei. Care era problema lui? Care au fost cele mai de succes cărți pe care le-ai publicat? — Păi, să vedem, a zis el gânditor. La auzul acelor cuvinte și anticipând genul de răspuns, am simțit un val de plăcere. Era grozav să vorbești cu cineva care cunoștea atâția oameni faimoși. Daryl nu m-a dezamăgit. —Ai auzit de scriitoarea Lois FitzgeraldSchmidt? m-a întrebat el pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tot restul era perfect. Eram numai bună pentru postul ăla! — Ce vrei să spui? —Ei, știi tu: fondul de ten de două degete de culoarea portocalei, gâtul alb, zâmbetul înspăimântător de fals, linia chiloților vizibilă. Ca să nu mai pomenesc de auzul selectiv. Aș fi fost spectaculoasă! Am exersat din greu, Rachel, a continuat ea în timp ce buza de sus îi tremura. Sincer! M-am purtat oribil cu toate femeile pe care le-am întâlnit și am fost servilă cu toți bărbații. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ar fi fost surprins făcând bere sub pat. După spusele lui Barry, Davy își ieșise din pepeni într-un asemenea hal, încât trebuise chemat Finbar, grădinarul și omul bun la toate, un semi-idiot, care să-l lege pe Davy. La auzul acestei vești, în sala de mese s-a stârnit rumoare. în frunte cu Barry, mesagerul unor noutăți atât de distractive, toate lumea a luat-o la goană ca să prindă cele mai bune locuri pentru spectacol. Eu nu m-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai rău, nici mai bun decât surorile tale. Mama a bolborosit ceva de genul „Mai bună în nici un caz“. Am simțit că-mi venea să vomit. Aveți sentimente ostile față de Rachel, doamnă Walsh? A întrebat Josephine. M-am clătinat la auzul cuvintelor pline de insolență ale lui Josephine. Și, judecând după expresia consternată de pe fața mamei, mi-am dat seama că trăia aceeași senzație. După aceea, însă, și-a revenit. Nici unei mame nu-i face plăcere să vină la un centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
salonului, părul în care Luke își afunda mâinile, și am început să plâng și mai tare. —Viața mea e terminată, am îngăimat cu greutate. —E clar că o vreme nu trebuie să mai ieși din casă, a zis Helen. La auzul cuvintelor ei, am simțit că mă cutremur. Să ies din casă! A doua zi trebuia să ies cu Chris! Cum mai puteam să mă văd cu el când eu eram aproape cheală? —O urăsc, am spus gâfâind. Curvă cretină, obeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o fiică rea. întotdeauna ai fost cea mai dulce și mai afectuoasă, cea mai bună dintre fetele mele. Draga mea, a suspinat ea aruncându-se în brațele mele. Fetița mea! Un torent de lacrimi mi-a izvorât din ochi la auzul cuvintelor ei. Am căzut în brațele mamei bocind, în timp ce ea mă mângâia pe păr și-mi spunea să nu mai plâng. —îmi pare rău pentru oul de Paște al lui Margaret, am reușit să îngaim într-un final. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
încetineai pasul, când treceai prin fața clădirii modeste, cu ferestrele foarte aproape de stradă, puteai auzi zgomote înfricoșătoare - așa spuneau ceilalți copii, de aceea eu mergeam repede, repede, aproape alergam, și chiar fără să-mi acopăr urechile cu mâinile amândouă, îmi opream auzul, îmi interziceam să aud orice zgomot ar fi venit dinăuntru. Ca atunci când îți ții respirația sub apă, până ieși din nou la suprafață. Acolo femeilor li se întâmplau lucruri fără nume, care bărbaților nu li se puteau întâmpla niciodată, acolo
Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
o pâine, în loc să îngroașe turmele fenomenului infracțional și evazionist, nu-i așa? Știu că unii dintre voi, care încă nu ați ajuns la înaltul nivel politic introdus în țara noastră de PD-L, veți sări în sus ca arși la auzul unei asemenea propuneri, motivând că, pentru fraierii care plătesc impozitele și taxele la zi, întreținerea unui asemenea sistem birocratic, ar costa enorm pe fiecare plătitor cinstit, când numai recuperarea de către stat a acestei datorii ne va ustura mai ceva, decât
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu Pohoață pe munte și să cerceteze zona în care acesta credea că se rătăcise șoferul camionului. Cine știe, poate că-i dădeau de urmă ori găseau un indiciu. Ce faceți, domnule Toma? Nu vă simțiți bine? Cristi tresări la auzul întrebării și se întoarse să vadă cine vorbise. Ileana, fiica lui Pop stătea rezemată cu spatele de zidul casei și îl privea. Ba da, spuse el, vorbind repede, de ce să nu mă simt bine? Nu știu, răspunse ea foarte serioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de șale, încrucișându-și brațele pe piept. Pufăia tăcut din lulea, așteptând ca cei doi să înceapă conversația, să spună ce îi adu sese acolo. Cum merge treaba? întrebă Vasilică, arătând cu capul spre zlătarii din apă. Starostele tresări la auzul întrebării. Privea nedumerit de la unul spre celălalt. Bănuia că șeful este Cristi, dar tânărul agent era în uniformă de polițist și reprezenta autoritatea. Iese ceva? salvă Toma situația, care observase dilema bătrânului. No, cât să ne ducem zilele, domnule ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
reușească. Trebuia să se miște repede, să nu le lase timp să se adune. Așa cum pe el întunericul îl împiedica să-și vadă agresorii, nici ei nu puteau să știe cu precizie unde se afla Strugurel. Cu toții se bazau pe auz și așteptau un zgomot din partea celuilalt. Se lăsă în jos, și se sprijini cu mâinile de pământ, gata să se repeadă în direcția unde credea că se află breșa în lanțul format de tâlhari. Sub vârful degetelor simți o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
focul, asta în ipoteza că nu se stinsese între timp. Ar fi vrut să știe cât este ceasul dar nu putea să vadă cerul ca să-și dea seama în ce moment al nopții se afla. Oftă adânc și tresări la auzul propriei lui respirații. Își stăpâni cu greu o înjurătură deoarece, pentru o clipă, uitase să se controleze. Speriat, se opri și ciuli din nou urechile. Întunericul rămânea mai departe tăcut. Asta era bine, urmăritorii nu erau prin preajmă. Porni iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acum. Distingea din nou brotăceii din pădure care se bucurau de umezeala căzută de sus din belșug. Nu mai era atât de încordat, dacă iar fi spus cineva cu numai o zi în urmă cât va fi de bucuros la auzul orăcăitului unor broscuțe, nu l-ar fi crezut în ruptul capului. Își simțea picioarele amorțite și făcu câțiva pași ca să-și revină. Zgomotul tălpilor pe prundișul de pe drum îl făcu să tresară. Se opri imediat gândindu-se că nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pericole. După ce se pierduse într-o mulțime de aluzii îi ceruse să renunțe și, ca să nu fie în pierdere, îi făcuse chiar o ofertă de cumpărare a mărfii. Prețul era infim și Mihailovici se simțise de-a dreptul ofensat la auzul sumei. Nu reușea să-și acopere nici măcar cheltuielile darmite să mai scoată ceva profit. Refuzase sec și închisese telefonul nervos. Uitase de incidentul respectiv, îl considerase o încercare a concurenței de a-l face să piardă afacerea. Conversația îi reveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
colosală a greutății ei pe piatra muntelui, scrâșnetul rocii măcinate și susurul apei din pânza freatică din adânc. De o parte și de alta, pădurea se întindea întunecată, pierzându-se în depărtare. Țârâitul timid al unui greiere îi gâdilă plăcut auzul. În clipa aceea îl și văzu. Un gândăcel negru, pitit sub un smoc de iarbă, frecându-și piciorușele de elitrele lucioase. Un fâșâit urmat de pași ușori îl speriară și cântecul insectei se frânse. Șoarecele alerga bezmetic pe cărările numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Domnul mi-a zis: "Suie-te împotriva țării acesteia, și nimicește-o." 26. Eliachim, fiul, lui Hilchia, Șebna și Ioah, au zis lui Rabșache: "Vorbește robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înțelegem, nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid." 27. Rabșache le-a răspuns: "Oare stăpînului tău și ție m-a trimis stăpînul meu să spun aceste vorbe? Oare nu acestor oameni care stau pe zid să-și mănînce balega și să-și bea udul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ce să spuneți stăpînului vostru: "Așa vorbește Domnul: "Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei. 7. Voi pune în el un duh care îl va face ca, la auzul unei vești pe care o va primi, să se întoarcă în țara lui, și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui." 8. Rabșache, plecînd, a găsit pe împăratul Asiriei luptînd împotriva Libnei, căci aflase de plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]