8,717 matches
-
străin, adică „trecător” și „prin sate umblător”, ca În unele descântece românești : A fost un om roșu trecător, Din nouă sate viitor, Și peste (cutare) a suflat Și toate boalele i-a dat <endnote id="(150)"/>. În proverbe, credințe și basme populare românești (dar și din alte zone ale Europei), „omul roșu” (ca și evreul) nu este doar negativ valorizat („De omul roș să te ferești, că-i buclucaș”, „Să te ferească Dumnezeu de omul roșu ! Să fugi de el ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (691, p. 176)"/>. În nuvela La țigănci (scrisă În 1959), Mircea Eliade folosește „părul roșu aprins” al prostituatei evreice ca semn de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca, care-i grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gradul de credință, „jidovii” trebuiau să vadă mai bine În urma acestei revelații religioase. Într-adevăr, după creștinare, evreii „văzură chiar mai bine decât mai nainte” <endnote id="(22, pp. 302-312)"/>. Este o metaforă tipică a inițierii, care se regăsește În basmele românești. Când Ielele Îi dau Înapoi ochii bătrânei orbite, aceasta nu doar Își recapătă vederea dinainte, dar Începe să vadă mult mai bine, „ca o fată de zece ani” <endnote id="(182, p. 147)"/>. Acest tip de legende (Adormirea Maicii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pământul”. Mama i-a spus să-i ducă Înapoi, „că ăștia sunt oameni”, și că, „după prăpădirea jidovilor”, ei „au să stăpânească pământul” <endnote id="(56, pp. 169-170 ; 269, pp. 158-159)"/>. Acest topos apare În cele mai vechi colecții de basme și legende culese În spațiul românesc (Arthur Schott În 1845, Fr. Müller În 1857), dar el are o răspândire europeană mult mai largă (vezi motivul AT 701). e) Pentru a-i prăpădi pe jidovi, Dumnezeu a trimis potopul. Toți s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
colivă, adecă grâu fiert și Îndulcit cu miere”. „Și de atunci se trage și obiceiul că duc oamenii, În fiecare an, În ziua de Sân-Toader, colivă la biserică” <endnote id="(113, I, pp. 265- 268 ; 259, pp. 241-242)"/>. Într-un basm popular, Frumoasa lumii, cules de tânărul Eminescu prin anii 1860 apare un „negustor jidan” care vrea să mănânce trei copii, pentru că ei mâncaseră la rândul lor pasărea de aur : „Jidanul Îndată strigă după copii, să-i taie să mănânce el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și nu-s, s’o dus dracului...” <endnote id="(724, p. 452)"/>. „Evreul infanticid” este pus aici În contrast cu creș tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(336, II, p. 368)"/>. De o atitudine insolită a dat dovadă Nae Ionescu, În prefața romanului De două mii de ani..., publicat În 1934 de Mihail Sebastian. Filozoful recunoaște că povestea cu „omorul ritual” practicat de evrei este doar „un basm”. „Dar de ce se plâng evreii ?”, se Întreabă el retoric. Oare nu au existat basme similare referitoare la creștini ? „Și evreii nu au ei oare nici o vină, n-au avut ei nici un rol În răspândirea acestor basme ? Iată dară, istoria nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În prefața romanului De două mii de ani..., publicat În 1934 de Mihail Sebastian. Filozoful recunoaște că povestea cu „omorul ritual” practicat de evrei este doar „un basm”. „Dar de ce se plâng evreii ?”, se Întreabă el retoric. Oare nu au existat basme similare referitoare la creștini ? „Și evreii nu au ei oare nici o vină, n-au avut ei nici un rol În răspândirea acestor basme ? Iată dară, istoria nu face decât să se repete” <endnote id="(219, p. 16)"/>. Trecând peste faptul istoric
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei este doar „un basm”. „Dar de ce se plâng evreii ?”, se Întreabă el retoric. Oare nu au existat basme similare referitoare la creștini ? „Și evreii nu au ei oare nici o vină, n-au avut ei nici un rol În răspândirea acestor basme ? Iată dară, istoria nu face decât să se repete” <endnote id="(219, p. 16)"/>. Trecând peste faptul istoric că nu evreii, ci romanii au pus pe seama primilor creștini astfel de „basme”, rămâne cinismul de care a dat dovadă Nae Ionescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
n-au avut ei nici un rol În răspândirea acestor basme ? Iată dară, istoria nu face decât să se repete” <endnote id="(219, p. 16)"/>. Trecând peste faptul istoric că nu evreii, ci romanii au pus pe seama primilor creștini astfel de „basme”, rămâne cinismul de care a dat dovadă Nae Ionescu În acest paragraf și În tot textul amintit, inclusiv În concluzia lui : „Suferi pentru că ești evreu ; ai Înceta să fii evreu În momentul În care nu ai mai suferi ; și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este bine cunoscut deja, pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit” (Baricada, 14 noiembrie 1995). Nota bene !, suntem În anul de grație 1995, În capitala unei țări europene. Cazul demon strează Încă o dată uriașa forță de supraviețuire a acestui basm de speriat și de adormit copiii. Abia declanșarea unor scandaluri diplomatice și de presă a dus la retractarea știrii și la demisia redactorilor implicați. De asemenea, presa ultranaționalistă din România (România Mare, Politica, Europa etc.) și unele cărți apărute la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
des Hautes Études, Paris, 1990. 32. Ion Mușlea și Ov. BÎrlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Edidura Minerva, București, 1970. 33. I.-A. Candrea, Folklorul medical român comparat, Editura „Casa Școalelor”, București, 1944. 34. Lazăr Șăineanu, Basmele române, Editura Minerva, București, 1978. 35. Traian German, Meteorologie populară, Blaj, 1928. 36. Tudor Pamfile, Văzduhul, București, 1916. 37. Josy Eisenberg, O istorie a evreilor, Ediduta Humanitas, București, 1993. 38. Artur Gorovei, Cimiliturile la români, București, 1898. 39. Dicționarul limbii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păgânii l-ar fi omorât pe primul episcop creștin al ungurilor, Gellért, introducându-l Într-un astfel de butoi și rostogolindu-l În Dunăre din vârful muntelui (azi Muntele Gellért din Budapesta). La fel este ucis țiganul impostor Într-un basm românesc cules În Banat În prima jumătate a secolului al XIX-lea (34, p. 226). 314. Wilhelm Schwarzfeld, „Modul de tratare a evreilor În Galați, În deceniile trecute”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889, p. 195
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. 354. Valer Butură, „Enciclopedie de etnobotanică românească. Credințe și obiceiuri despre plante”, vol. II, În Sociétés européennes, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, vol. 4, 1988. 355. Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Facla, Timișoara, 1984 (prima ediție, 1882). 356. Evreii din România Între anii 1940-1944, vol. I, Legislația antievreiască, alcătuit de Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1993. 357. Teresia B. Tătaru, Terminologia botanică creștină la poporul român. Studiu etnobotanic, Augsburg
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Central and Eastern Europe”, Rutgers University, aprilie 1992, În Partisan Review, 4, 1992, p. 627 ; citat de Leon Volovici, „«Evreii» În România post-Ceaușescu : Între «centralitate» și fobie” (815, p. 72). 832. Val Cordun, „Timpul În răspăr. Încercare asupra anamnezei În basm”, Buletinul Bibliotecii Române, vol. V, Institutul Român de Cercetări, Freiburg (Germania), 1976. 833. Dr. Heinrich von Wlislocki, Despre poporul nomad al rromilor. Imagini din viața rromilor din Transilvania [prima ediție, Hamburg, 1890], Editura Atlas, București, 2000. 834. Avram Rosen, Contribuția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Dumnezeu, ediție Îngrijită de Dora Mezdrea și Dinu D. Amzăr, Editura România Press, București, 2006, p. 67. 884. Andrei Oișteanu, „Alogenizarea adversarului politic. O tehnică de manipulare”, Revista 22, nr. 806, 16 august 2005, p. 12. 885. Claus Stephani, Basme evreiești, culese pe meleagurile Carpaților, traducere din germană de Hosu Ruxandra Georgeta, Editura Hasefer, București, 2004. 886. Călători străini despre Țările Române În secolul al XIX-lea, Serie nouă, vol. I (1801-1821), volum Îngrijit de Paul Cernovodeanu et alii, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și își găsise locul dorit într-o trupă artistică de mare profesionalitate. Joacă în continuare mult, îi revin roluri importante și își câștigă prețuirea tuturor. Este Tincuța din Cinel-Cinel de Vasile Alecsandri, Zîna Nopții din Inimă de mamă, dramatizare a basmului lui Andersen (1948), apoi Sheila din Inspectorul de poliție de J.B. Priestley , Bianca din Othelo de W. Shakespeare, Ana din Tache, Ianche și Kadâr de V.I. Popa, Ducesa din Paharul cu apă de E.Scribe, Doamna Linde din Nora de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
nuvelele Nume cabalin și Moartea unui slujbaș de Cehov, fragmente din scrisorile acestuia, reunite sub titlul Cehov despre artă, precum și ciclul Serile de la Dicanca din Groaznica răzbunare de Gogol. În 1945, Emilia Wanda Levițchi tradusese în versuri toate cele șapte basme ale lui Pușkin, și la îndemnul profesorului Petru Caraman, care aprecia traducerea drept excepțională, a trimis manuscrisul spre publicare unei comisii de concurs din București, prezidată de Mihail Sadoveanu. Dosarul s-a pierdut însă pe drum, astfel că publicarea lor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de concurs din București, prezidată de Mihail Sadoveanu. Dosarul s-a pierdut însă pe drum, astfel că publicarea lor în volum s-a făcut mai târziu și doar parțial. În 1949, la Editura Cartea Rusă, au apărut trei din aceste basme (Basmul cu Domnița moartă, Cocoșelul de aur, Mirele), sub pseudonimul Anda Fulga. Devenită în anii ’50 membră a Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași, a verificat traducerile oferite spre publicare revistelor „Iașul nou” și „Iașul literar”, precum și cele prezentate la secretariatul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
concurs din București, prezidată de Mihail Sadoveanu. Dosarul s-a pierdut însă pe drum, astfel că publicarea lor în volum s-a făcut mai târziu și doar parțial. În 1949, la Editura Cartea Rusă, au apărut trei din aceste basme (Basmul cu Domnița moartă, Cocoșelul de aur, Mirele), sub pseudonimul Anda Fulga. Devenită în anii ’50 membră a Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași, a verificat traducerile oferite spre publicare revistelor „Iașul nou” și „Iașul literar”, precum și cele prezentate la secretariatul Teatrului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
seamă, conf.dr. Ion Tiba și-a adus contribuții determinante la studiul relațiilor culturale și literare româno-polone, precum și la cunoașterea reciprocă a marilor valori literare din cele două țări. A tradus din literatura polonă: Povești nemuritoare 10, Ed. Tineretului, București (1969); Basme polone, Ed. Ion Creangă, București (1970); Gânduri nepieptănate de Stanislaw Jerzi Lec, Ed.Junimea, Iași (1971); Contesa Walewska și Napoleon de Marian Brandys, Ed.Junimea, Iași (1973); Marysienka și Sobieski de Tadeusz Zelenski Boz, Ed. Junimea, Iași (1980). În 1977
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lui e onorabilă. Dilema Veche, octombrie 2008 Kitsch Nunta mută (Romînia, 2008), de Horațiu Mălăele Primul film realizat de Horațiu Mălăele, Nunta mută, spune povestea distrugerii satului romînesc de către comuniști. Nu încearcă s-o spună realist, ci ca pe un basm. Concepția lui Mălăele și a coscenaristului său, Adrian Lustig, e superb servită de scenograful Mihnea Mihăilescu (Filantropica, Orient Express), care, din decorurile de orășel american sudist rămase de la filmarea lui Cold Mountain, a reușit să conjure ideea platonică de sat
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Zîne și monștri Labirintul lui Pan/El laberinto del fauno (Mexic-Spania, 2006), de Guillermo del Toro Ce-ar trebui să știți înainte de a intra la Labirintul lui Pan ? Că trebuie neapărat să intrați. Că veți păși într-o lume de basm. Că o lume de basm nu e întotdeauna o lume diafană, igienizată, securizată împotriva șocurilor serioase. Că uneori (de exemplu, în tradiția realist magică), în plămada din care sînt făcute visele, intră și pămînt amestecat cu sînge și cu scîrnăvie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Pan/El laberinto del fauno (Mexic-Spania, 2006), de Guillermo del Toro Ce-ar trebui să știți înainte de a intra la Labirintul lui Pan ? Că trebuie neapărat să intrați. Că veți păși într-o lume de basm. Că o lume de basm nu e întotdeauna o lume diafană, igienizată, securizată împotriva șocurilor serioase. Că uneori (de exemplu, în tradiția realist magică), în plămada din care sînt făcute visele, intră și pămînt amestecat cu sînge și cu scîrnăvie umană de toate felurile. Apetența
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
construiască, totul se va reduce la tați și fii. Ceea ce o lasă complet pe dinafară pe fiica lui vitregă, Ofelia (Ivana Baquero), care a venit cu mama ei. Cu alte cuvinte, o lasă perfect disponibilă pentru întîlnirea cu fantasticul. Pentru ca basmul să poată începe scria psihanalistul Bruno Bettelheim copilul trebuie să se găsească într-un moment din viața lui în care, fără ajutorul basmului, ar rămîne blocat, exclus, umilit, degradat și, din momentul în care coboară din mașină o fetiță de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]