7,915 matches
-
cu toate că m-am silit s-o conving că nu e nici un pericol. Dacă nu mi-ar fi cerut-o șeful cu insistență, nici n-aș fi primit o misiune atât de covîrșitoare! Vă dau cuvântul meu, n-aș fi primit!... Biata femeie, cum mai plîngea! Mi se rupea inima... Trenul era compus numai din câteva vagoane, și acelea aproape goale. În afară de câțiva noi prefecți, doar niște ofițeri și negustori au cutezat să mai părăsească Bucureștii. Mecanicul era instruit să conducă garnitura
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu judecătorul de la Costești. Ce mi-a povestit, m-am crucit. A venit în tren cu un avocat de la București care a fost cu conița Nadina la Lespezi pentru vânzarea Babaroagei. Poate că-l și cunoașteți? Ei, câte a îndurat bietul om, ți se face părul măciucă. Numai ca prin urechile acului a scăpat de la moarte alergând peste câmpuri de la Gliganu până la Costești unde a ajuns într-un hal fără hal. N-aș fi crezut totuși, dacă azi nu mă întîlneam
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în om, toate se deformează și se exagerează. ― Nu e nevoie de exagerări când adevărul adevărat e mai mult decât îngrozitor! urmă colonelul. Parcă trebuie să te omoare, ca să te nefericească? Iacă eu, dacă nu m-aș fi gândit la bietele fete, care rămâneau singure în lume, m-aș fi luat de piept cu bestiile... Reluă povestea suferințelor sale, întrerupt des de Cosma Buruiană, care încerca să-și istorisească din nou pe ale sale. Grigore Iuga nu-i mai auzea. Pricepuse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bătrân și slăbănog, cânta versurile morților, uitîndu-se curios spre curtea primăriei plină de oameni pe brânci și mai ales la anchetatorii în picioare. Se făcu tăcere până ce trecu carul mortuar. Toți se descoperiră, iar Baloleanu murmură cu o întristare indignată: ― Biata femeie, biata femeie!... Ce crimă odioasă! Primul-procuror, auzind indignarea prefectului, se răsti și el la Toader: ― Ce ți-a făcut ție cucoana asta bună și frumoasă, nemernicule, de ai omorît-o? ― Eu n-am omorît-o! tăgădui țăranul cu îndărătnicie. Sosi și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
slăbănog, cânta versurile morților, uitîndu-se curios spre curtea primăriei plină de oameni pe brânci și mai ales la anchetatorii în picioare. Se făcu tăcere până ce trecu carul mortuar. Toți se descoperiră, iar Baloleanu murmură cu o întristare indignată: ― Biata femeie, biata femeie!... Ce crimă odioasă! Primul-procuror, auzind indignarea prefectului, se răsti și el la Toader: ― Ce ți-a făcut ție cucoana asta bună și frumoasă, nemernicule, de ai omorît-o? ― Eu n-am omorît-o! tăgădui țăranul cu îndărătnicie. Sosi și convoiul de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
te cred, dar cum a început răzmerița asta și cine a stîrnit-o? Că din senin doar n-a venit, moșule? insistă procurorul. ― Ba cam așa a venit, domnule! întări bătrânul. A fost un vânt mare și i-a luat pe bieții oameni și i-a mânat ca oile... ― I-ascultă, moșule, să nu ne îmbeți pe noi cu basme, că n-avem vreme de d-astea! interveni maiorul Tănăsescu enervat de sfătoșenia bătrânului. Și, după câteva replici, îi trăsni o pereche
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
încuviințase pe mutește, trăsese perdelele, n-ar fi fost nevoie, oricum, casa lor era în fundul curții și gardul era mai înalt decât privirile trecătorilor. Se ascundea în magazie când venea poștașul cu pensia, poate că de-aia prinsese dușmănie pe bietul băiat, uneori mai dispărea în crucea nopții și se întorcea în zori, sleit. Într-o noapte a plecat și s-a întors după un an, cu fața tăbăcită și privirea crucișă de om care trecuse prin pușcărie. Acum nu se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se apăra singură și nu își poate permite luxul de a-și face din Rusia un dușman. Prințul Kung scrie în epistola către împărat: „Când o haită de lupi e pe urmele unei căprioare bolnave, ce mai poate să facă bietul animal decât să cerșească milă?“. Rușii vor regiunea Amur din nord, pe care deja au pus mâna. Ei s-au și instalat de-a lungul fluviului Ussuri, la est de granița cu Coreea. Au revendicat importantul port chinez din Haishenwei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Onedin?!"... Se juca serialul bine cunoscut care a rulat mai bine de doi ani de zile la t.v. La fel ar fi exclamat bătrînă pensionara, probabil, dacă ar fi fost vorba de vreun serial balzacian: "Săracă, verișoară Bette, muri, biată de ea..." sau Eugenie Grandet, ori cine stie mai cine... Nu ar fi, așadar, exclus că în viitorul de care vorbim un regizor extraordinar să ofere planetei noastre evoluata dincolo de limitele ei, poate, ceva care sa oglindească, în felul ei
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
cuvintele lui Miron Costin, din Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace (cap. III, paragraf 12), selectate de savantul A. D. Xenopol ca motto la prima și cunoscuta-i sinteză a istoriei naționale: “iară nu sînt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”. Rostite mult prea adesea în răstimp, pentru a sugera, îndeobște, neputința individului confruntat cu feluritele și nebănuitele obstacole ivite în calea propriului destin, asemenea cuvinte se potrivesc, parcă, mai curând generației de sacrificiu reprezentată de (și prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avid de prospătură. Este masculul care pândește clipa fatidică în care femela, prada sa, va ceda dorințelor acestuia. Este "vânătorul nerăbdător să-și încolțească prada"66, aflat mereu la pândă, "încredințat de slăbiciunea femeii și de ostilitatea acțiunilor sale"67. "Bietele puicuțe care se lasă păcălite de această galanterie chinuitoare numită flirt, conchide monseniorul Bolo, habar nu au că se hârjonesc cu vulpea și că felul în care acest tovarăș agreabil se îngrijește de inima lor se aseamănă cu acela în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de soră. Însă... Într-un apus, pe când veghea un marinar breton Căruia-o schijă-n zbor îi smulse un pulmon Și care-agoniza, trăgând de-acum să moară Îl vede pe băiat zvâcnind ultima oară: Nici douăzeci de ani n-avea, bietul de el Dar Moartea-l jinduia și nu-l slăbea defel. Rănitul aiura: Ești tu, Yvonne a mea? Iubita mea cea dulce, frumoasă ca o stea! Nu vreau să mor! Să mergem, ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru femei a "destinderii, a distracției pe care o aduc binevenitele aventuri sexuale"146. Un val de critici și de injurii se revarsă asupra ei. Am fost făcută în toate felurile", își amintește Simone de Beauvoir în memoriile sale: "o "biată fată", o nevrozată, o refulată, o frustrată, o dezmoștenită, o bărbătoasă, una prost pupată", "nesatisfăcută, frigidă, priapică, nimfomană, lesbiană, cu o sută de avorturi la activ [...], și chiar mamă clandestină"147. Cu toate acestea, mișcarea fusese lansată. Grație volumului Al
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Berri, La Première Fois (1976). Personajul principal al filmului, Claude, un adolescent cam greoi, fiul unui tăbăcar din Paris, arde de nerăbdare, în 1952, să cunoască dragostea. Ca toți colegii lui, începe prin a frecventa cu asiduitate petrecerile-surpriză. Din păcate, bietul de el se alege nu cu vorbe dulci, ci cu bruftuieli. Și asta pentru că băiatul este cu fetele ori "prea direct, ori [...] prea timid, ori ambele". Prin urmare, acest flirteur începător studiază îndeaproape, cu o sclipire admirativă în ochi, tehnica
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a sărutat un băiat". Nu-i făcea plăcere să mintă, își amintește ea astăzi, dar n-avea încotro. "Să ai șaptesprezece ani și să nu fi flirtat niciodată era un lucru nefiresc! Cum aș fi putut să spun adevărul, când bietele fete fără experiență erau numite toante și handicapate!" Nu era decât o soluție pentru a ieși din acest impas: "să profite de prima ocazie ivită pentru a acoperi acest gol, să sărute un băiat cât mai curând, indiferent ce simte
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o istorie adînc marcată de o nefericire esențială, multiplă, repetitivă. Asupra acestei însușiri atrăsese deja atenția A. D. Xenopol în marea lui sinteză istorică, pe frontispiciul căreia se putea citi melancolica sentință a cronicarului: "Nu sunt vremile sub cîrma omului, ci bietul om sub vremi". Cugetarea costiniană va fi fost pentru Catherine Durandin, la început de carieră istoriografică, o cheie de lectură a unui trecut și poate o provocare. Căci în sinteza lui Xenopol ea regăsea, deși estompate de un remarcabil simț
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
școlile rusești dar nu frecventează nici învățămîntul în limba română, limbă considerată ca inutilă, pentru că toate manifestările vieții publice se desfășoară în limba rusă... Publicistul judecă foarte aspru pe clerici care, spre deosebire de preoții din Transilvania, varsă lacrimi de crocodil pentru bieții țărani, dînd însă dovadă de servilitate în privința rușilor. Pentru el, speranța unor schimbări se așteaptă de la liberalii ruși care sînt sensibili față de cauza naționalităților. Ca și în toată Rusia, liberalii din Moldova se aliază cu naționaliștii. Octombrie 1905 găsește un
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
planurile ticăloșilor comuniști se concentrează asupra rînjetului și a plăcerii sadice de a-l tortura pe Rambo, în vreme ce scenele de luptă îi prezintă pe comuniști cu precădere în cadre largi care îi fac să arate incompetenți și lipsiți de importanță, bieți pioni în acțiunile sale de eroism salvator. Într-o scenă absolut incredibilă, Rambo smulge dintr-o lovitură capul unui șarpe, acțiune ce evocă mitul lui Adam și al Evei, în care Adam, neputînd domina șarpele, trebuie să părăsească Grădina Edenului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a atribui unei persoane definite responsabilitatea generală a actelor lor deconcertează juriștii transformînd în noțiune arbitrară orice lege pe care am dori să le-o aplicăm. Abia dacă pot fi prinși, la întîmplare, cîțiva indivizi, simpli participanți sau uneori bieți spectatori nevinovați, la fel de diferiți de acest monstru furios cum e valul lin de o furtună dezlănțuită. Nu întîmplător Lombroso figurează printre primii oameni care-au dorit să explice comportamentul mulțimilor, teoria lui despre criminalul înnăscut fiind deja celebră. După el
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de ce Franța n-a devenit prima țară fascistă din Europa. Toți refuză să pună această întrebare, să-i caute un răspuns. În jurnalul lui André Gide (5 aprilie 1933) citim: "Ce-a determinat ca hitlerismul să fie în Franța un biet avorton? Circumstanțele sau oamenii?" 108Ch. Baudelaire, "Les foules", în Le Spleen de Paris. 109P. de Felice, Foules en délire, extases collectives, Albin Michel, Paris, 1947, p. 372. 110 C. Mackay, Extraordinary Popular Desilusions and the Madness of the Crawd, L.C.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conducători au slăbit vigilența și s-au lăsat înșelați de acest nobil dedat la proletarlîcuri. Nemaiavînd nimic, omul nostru, modest, nu a cerut nimic altceva decît (atenție, sarcasm inegalabil!!!) o cămăruță și un bon la...cantina Athénée Palace din București! Bieții comuniști habar n-aveau ce-i aia, așa că au semnat o adresă către "căminul și cantina" cu pricina. În schimb, Tiberiu se angaja să discute acolo cu talpa țării (peizani și truditori proletari), pentru a le afla păsurile și a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a le afla păsurile și a le imortaliza în piese de teatru înălțătoare. Pactul cu diavolul roșu era (teoretic) încheiat... Numai că, după o lună, luxosul local și hotel a trimis tovarășilor o notă de plată atît de pipărată, încît bieții politruci s-au luat cu mîinile de cap! Atunci l-au somat pe împricinat să gate prima lucrare dramatică angajată, în schimbul achitării camerei și-a notei la restaurant (ca amuzament suplimentar: tare s-au mai mirat celavecii constatînd că țăranii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
vorbea la perfecție cinci limbi și care și-a petrecut viața în cazinouri, restaurante de lux și-n somptuoase vile de agrement, omul care și-a risipit averea, talentul, spiritul, afecțiunea rămîne într-un colț uitat de istorie (literară) ca biet autor al unor cărți și piese nepublicabile (și, vai!, nejucabile). Jurnalul dulce-amar Pe Candid Stoica îl cunosc de cînd eram elev. Mi-a fost instructor de teatru la unul dintre Cluburile bucureștene. Apoi, l-am văzut jucînd în mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
căn pote ubla. Dba sa scult dpă ligore" ș.a.m.d. Și altă pățanie, dar la Trei surori. Cu același interpret, acum și director al teatrului. Cum a venit în teatru după ora la care urma să fie-n scenă, bieții parteneri nu știau cum să o scoată la capăt. S-au propus replici adiacente, gen "locotenent-colonel Verșinin este în stradă, reținut de un superior". Apoi, a fost scos din scenă de Cornel Vulpe, sub pretextul că are să-i comunice ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
turneu extern cu spectacolul Svejk...: sarcina plăcută a actorului Dem Savu era să mănînce, pe scenă, un cîrnat. În deplasare externă, cum știm, foamea face ravagii: actorul a cerut doi. Numai că și partenerul său, Florin Scărlătescu, era pofticios: așadar, bietul recuziter a adus în scenă... trei! Apoi, patru, fiindcă pofta vine mîncînd, nu?! Publicul, neînțelegînd limba română, s-a amuzat teribil, crezînd că piesa lui Brecht este una... despre cîrnați! Neplăcută a fost revenirea în țară, cînd recuziterul, plus actorii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]