9,560 matches
-
vremea aceea, Mtsjeta (sec. VI). Alte biserici importante au fost ridicate în Parkhali, Bana, Oșki și Khakhuli. Concomitent cu edificarea statului georgian sub bagratizi iau ființă începând cu secolul al XI-lea importante monumente ale arhitecturii creștine, cum ar fi catedrală lui Bagrat al III-lea din Kutaisi (1003), catedrală Svetitskhoveli din Mtsjeta, catedrală din Alaverdi (începutul sec. XI), mănăstirea Gelați (ctitorita în 1106) sau mănăstirea în stâncă de la Vardzia (1185). Cele mai vechi picturi și mozaicuri monumentale din Georgia datează
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
fost ridicate în Parkhali, Bana, Oșki și Khakhuli. Concomitent cu edificarea statului georgian sub bagratizi iau ființă începând cu secolul al XI-lea importante monumente ale arhitecturii creștine, cum ar fi catedrală lui Bagrat al III-lea din Kutaisi (1003), catedrală Svetitskhoveli din Mtsjeta, catedrală din Alaverdi (începutul sec. XI), mănăstirea Gelați (ctitorita în 1106) sau mănăstirea în stâncă de la Vardzia (1185). Cele mai vechi picturi și mozaicuri monumentale din Georgia datează din secolul al XI-lea și dovedesc influență artei
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
Bana, Oșki și Khakhuli. Concomitent cu edificarea statului georgian sub bagratizi iau ființă începând cu secolul al XI-lea importante monumente ale arhitecturii creștine, cum ar fi catedrală lui Bagrat al III-lea din Kutaisi (1003), catedrală Svetitskhoveli din Mtsjeta, catedrală din Alaverdi (începutul sec. XI), mănăstirea Gelați (ctitorita în 1106) sau mănăstirea în stâncă de la Vardzia (1185). Cele mai vechi picturi și mozaicuri monumentale din Georgia datează din secolul al XI-lea și dovedesc influență artei bizantine de la vremea aceea
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
, cu hramul Sfânta Treime, este o biserică ortodoxă construită între anii 1902-1906 în orașul Sibiu, pe locul unei biserici grecești din 1797-1799 care a servit până atunci drept catedrală episcopală. A fost ctitorită de mitropolitul Ioan Mețianu și construită după planurile inginerilor arhitecți Virgil Nagy și Joseph Kammer din Budapesta. De la inaugurare și până în prezent edificiul este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului. Lăcașul prezintă caracteristicile unei bazilici
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
unei biserici grecești din 1797-1799 care a servit până atunci drept catedrală episcopală. A fost ctitorită de mitropolitul Ioan Mețianu și construită după planurile inginerilor arhitecți Virgil Nagy și Joseph Kammer din Budapesta. De la inaugurare și până în prezent edificiul este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului. Lăcașul prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. Biserica se află situată pe strada Mitropoliei nr. 33-35. Catedrala Mitropolitană "Sf. Treime” din Sibiu a
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
și construită după planurile inginerilor arhitecți Virgil Nagy și Joseph Kammer din Budapesta. De la inaugurare și până în prezent edificiul este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului. Lăcașul prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. Biserica se află situată pe strada Mitropoliei nr. 33-35. Catedrala Mitropolitană "Sf. Treime” din Sibiu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, cu codul de clasificare . După ce timp de 60
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
inaugurare și până în prezent edificiul este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului. Lăcașul prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. Biserica se află situată pe strada Mitropoliei nr. 33-35. Catedrala Mitropolitană "Sf. Treime” din Sibiu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, cu codul de clasificare . După ce timp de 60 de ani românii ortodocși din Ardeal nu au avut niciun episcop ortodox, Curtea imperială
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
la Sibiu. La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței oamenilor de afaceri, a clerului și a intelectualilor români de rit ortodox din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unei biserici ortodoxe care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează episcopului Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului Bach, ierarhul ortodox trece construirea unei catedrale pe primul loc în
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
urmare a creșterii influenței oamenilor de afaceri, a clerului și a intelectualilor români de rit ortodox din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unei biserici ortodoxe care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează episcopului Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului Bach, ierarhul ortodox trece construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. După spusele sale
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează episcopului Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului Bach, ierarhul ortodox trece construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. După spusele sale, "„[...] eparhia mea are lipsă de [...]: 1. Pentru zidirea și înzestrarea unei biserici catedrale fl. 400.000 [...]“". El indică și „sursele de finanțare“ ale proiectelor numite, alături de catedrală
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului Bach, ierarhul ortodox trece construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. După spusele sale, "„[...] eparhia mea are lipsă de [...]: 1. Pentru zidirea și înzestrarea unei biserici catedrale fl. 400.000 [...]“". El indică și „sursele de finanțare“ ale proiectelor numite, alături de catedrală figurând și alte edificii: "„Părerea mea în privința modului după care înalta noastră stăpânire ar putea a ne da ajutorul său se concentrează în aceea ca să binevoiască
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. După spusele sale, "„[...] eparhia mea are lipsă de [...]: 1. Pentru zidirea și înzestrarea unei biserici catedrale fl. 400.000 [...]“". El indică și „sursele de finanțare“ ale proiectelor numite, alături de catedrală figurând și alte edificii: "„Părerea mea în privința modului după care înalta noastră stăpânire ar putea a ne da ajutorul său se concentrează în aceea ca să binevoiască a ne rezolva locul cel gol la Sibiiu așa numit "Zuldiș" și pentru totdeauna
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
la Sibiiu așa numit "Zuldiș" și pentru totdeauna a-l scuti de dare; apoi pe 50 de ani a ne da 100.000 bani buni, ca 5 % interesul annual de la două milioane, cu care ajutor eparhia nu numai să zidească biserica catedrală, rezidența episcopească și institutul teologico-pedagogic (...)“". În documentul 510 din ședința consistorială a lunii august 1851, se precizează că "„Prea Sfinția Sa D. Episcop diecesan face Consistoriului diecesan cunoscut că au dat Consiliului comunal de aci o cerere ca să se dee Episcopiei locul
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
august 1851, se precizează că "„Prea Sfinția Sa D. Episcop diecesan face Consistoriului diecesan cunoscut că au dat Consiliului comunal de aci o cerere ca să se dee Episcopiei locul așea numit Zuldoș, spre a se zidi acolo on Seminariu și o biserică catedrală“". La această cerere, răspunsul autorităților locale din decembrie 1851 este negativ, sub pretextul că toate locurile libere au fost puse la dispoziția guvernului. Andrei Șaguna se adresează guvernului cu aceeași cerere. Pentru o perioadă, atenția episcopului se concentrează asupra cumpărării
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
cerere. Pentru o perioadă, atenția episcopului se concentrează asupra cumpărării de case pentru organizarea seminarului eparhial. În august 1856 este făcută o nouă cerere către magistratul orașului Sibiu ""ca să se dea locul cel de 900 stânjeni pătrați spre zidirea Bisericii Catedrale gr. răs“". Petiția este repetată la 6 aprilie 1857. De această dată, magistratul răspunde în luna mai printr-un document în care cerea episcopului să precizeze dimensiunile terenului solicitate pentru a se lua o hotărâre în privința locului. În luna iunie
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
6 aprilie 1857. De această dată, magistratul răspunde în luna mai printr-un document în care cerea episcopului să precizeze dimensiunile terenului solicitate pentru a se lua o hotărâre în privința locului. În luna iunie Șaguna precizează dimensiunile terenului solicitat pentru catedrală și curtea bisericească. Autoritățile răspund că terenurile disponibile sunt prea mici și amână concesionarea terenului. La 5 octombrie 1857 Șaguna a cerut împăratului Franz Joseph I permisiunea de a trimite o circulară în eparhia sa, în care solicita preoților și
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
și celorlalți episcopi ortodocși din Mitropolia Carlovițului, rugându-i să facă publicitate colectei și să o sprijine. În lunile iunie-iulie episcopul face o călătorie la Pesta și în alte locuri, cu scopul de a strânge personal colecta. Fondurile pentru construirea catedralei se ridicau la sfârșitul anului 1858 la 28.347 florini. Colecta din Bucovina, pe care episcopul Eugenie Hacman anunțase că o va sprijini, s-a ridicat la 94 florini și 33 creițari. Andrei Șaguna a investit în 1859 o sumă
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
florini și 33 creițari. Andrei Șaguna a investit în 1859 o sumă de 24.000 de florini într-o societate pentru exploatarea minelor de aramă (Sz. Domokos și Fűle), înregistrându-se începând din anul 1861 o pierdere. Fondurile pentru construcția catedralei au ajuns la sfâșitul anului 1863 la suma de 51.384,44 florini. Donațiile au continuat să vină și după moartea lui Șaguna în 1873. Printre cei care au donat se află și o serie de preoți cercetați de consistoriul
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Donațiile au continuat să vină și după moartea lui Șaguna în 1873. Printre cei care au donat se află și o serie de preoți cercetați de consistoriul eparhial și care și-au asigurat astfel iertarea. În anii următori, interesul pentru catedrală rămâne, dar este depășit de alte doleanțe, printre care și ridicarea Episcopiei Ardealului la rangul de Mitropolie (eveniment întâmplat în anul 1864). După ani întregi de amânare, în ședința Sinodului Mitropolitan din 8 mai 1880, Partenie Cosma, directorul băncii „Albina
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
ridicarea Episcopiei Ardealului la rangul de Mitropolie (eveniment întâmplat în anul 1864). După ani întregi de amânare, în ședința Sinodului Mitropolitan din 8 mai 1880, Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, a făcut primele propuneri concrete pentru reluarea demersurilor destinate edificării catedralei: „"să studieze cestiunea edificării unei biserici catedrale cu toate cele ce după ritul nostru aparțin ei"”. Urmează ani de dezbateri sterile cu privire la locul construirii catedralei și a modului cum ar trebui să arate aceasta. În sesiunea sinodală anuală din 21
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
eveniment întâmplat în anul 1864). După ani întregi de amânare, în ședința Sinodului Mitropolitan din 8 mai 1880, Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, a făcut primele propuneri concrete pentru reluarea demersurilor destinate edificării catedralei: „"să studieze cestiunea edificării unei biserici catedrale cu toate cele ce după ritul nostru aparțin ei"”. Urmează ani de dezbateri sterile cu privire la locul construirii catedralei și a modului cum ar trebui să arate aceasta. În sesiunea sinodală anuală din 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopesc de la Sibiu a
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, a făcut primele propuneri concrete pentru reluarea demersurilor destinate edificării catedralei: „"să studieze cestiunea edificării unei biserici catedrale cu toate cele ce după ritul nostru aparțin ei"”. Urmează ani de dezbateri sterile cu privire la locul construirii catedralei și a modului cum ar trebui să arate aceasta. În sesiunea sinodală anuală din 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopesc de la Sibiu a hotărât, la propunerea lui Partenie Cosma, să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. Au
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
ani de dezbateri sterile cu privire la locul construirii catedralei și a modului cum ar trebui să arate aceasta. În sesiunea sinodală anuală din 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopesc de la Sibiu a hotărât, la propunerea lui Partenie Cosma, să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. Au fost prezentate trei propuneri pentru locul de amplasare a viitoarei catedrale. Două propuneri au fost înaintate de Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, unul fiind pe terenul Soldisch înspre strada Andrei Șaguna, iar celălalt
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
sesiunea sinodală anuală din 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopesc de la Sibiu a hotărât, la propunerea lui Partenie Cosma, să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. Au fost prezentate trei propuneri pentru locul de amplasare a viitoarei catedrale. Două propuneri au fost înaintate de Partenie Cosma, directorul băncii „Albina”, unul fiind pe terenul Soldisch înspre strada Andrei Șaguna, iar celălalt pe locul grădinii Flora, azi pe strada Victoriei (în zona actualelor cămine studențești). Comisia de analiză a recomandat
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
fiind ales Ioan Mețianu (1898-1916). La 22 mai 1899, Consistoriul arhidiecezan numește o subcomisie formată din: Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, care avea menirea de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie, Consistoriul arhidiecezan face un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1800 persoane), stilul neapărat bizantin. Mitropolitul Ioan Mețianu insista “pentru ideea
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]