9,508 matches
-
artist în piese de teatru, în care s-a bucurat de un succes moderat. Chiar și în timpul carierei cinematografice, el a continuat să apară în piese de teatru. Popularitatea a început să-i crească în urma aparițiilor pe marele ecran în comedii, devenind vedetă cu filme ca "Ah! Les belles bacchantes" și "Le Mouton à cinq pattes" („Mielul cu cinci picioare”). A apărut în mai multe filme cu marii actori francezi din vremea respectivă, inclusiv Bourvil (în "La Grande Vadrouille" (Marea hoinăreală
Louis de Funès () [Corola-website/Science/308562_a_309891]
-
Last Temptation of Christ", dar atunci când s-au strâns fondurile pentru a face "Last Temptation", el a amânat ceea ce era cunoscut atunci sub numele de "Wise Guy". Titlul cărții lui Pileggi fusese deja folosit pentru un serial TV și pentru comedia "Wise Guys" (1986) a lui Brian De Palma așa că Pileggi și Scorsese au schimbat numele filmului lor în "Goodfellas". Pentru a se pregăti pentru rolurile lor din film, Robert De Niro, Joe Pesci și Ray Liotta au vorbit adesea cu
Băieți buni (film din 1990) () [Corola-website/Science/308580_a_309909]
-
puterea feminină: să o ai, să o folosești, să o împarți” Prima materializare a proiectul a fost filmul "Buffy the Vampire Slayer" din 1992 cu Kristy Swanson în rolul principal. Regizorul Fran Luber Kuzui l-a văzut ca pe o comedie ușoară despre cum văd oamenii vampirii. Whedon, pe de altă parte, îl contrazice zicând „Am scris acest film despre o femeie puternică și ei (producătorii) l-au transformat într-o comedie de duzină.” Câțiva ani mai târziu, Gail Berman (președinte
Buffy, spaima vampirilor () [Corola-website/Science/308688_a_310017]
-
Fran Luber Kuzui l-a văzut ca pe o comedie ușoară despre cum văd oamenii vampirii. Whedon, pe de altă parte, îl contrazice zicând „Am scris acest film despre o femeie puternică și ei (producătorii) l-au transformat într-o comedie de duzină.” Câțiva ani mai târziu, Gail Berman (președinte al Companiei de Televiziune Sandollar care dețineau drepturile filmului) l-a contactat pe Whedon pentru a-l convinge să dezvolte subiectul pentru un serial de televiziune. Elementele supranaturale ale serialului erau
Buffy, spaima vampirilor () [Corola-website/Science/308688_a_310017]
-
Jabotinski a fost condamnat la 15 ani muncă silnică pentru posedare ilegală de arme. Tribunalul l-a acuzat de „bolșevism”, ideologie, care ar fi „pătruns în inima mișcării sioniste”. În închisoarea din Acra el a tradus în ebraică din Divina Comedie de Dante. În urma protestului public general al populației evreiești în Palestina și în lume, care îl considera un fel de „Garibaldi evreu”, procesul a fost revizuit , iar pedeapsa le-a fost comutată la jumatate de an închisoare. Între timp administrația
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
și concertul de muzică bizantină, corala „Psalmodia”, dirijată de Sebastian Barbu-Bucur (1990). Bibliografia esențială de Mircea Coloșenco se compune din patru coloane sinoptice/ text interdisciplinar: Viața și opera. Istorie. Arte. Literatură. (1794/1797 - 3 nov. 1854). Conține: versuri (șapte titluri), comedii (5), drame (2); drama Cătușa (1926) - inedită, celelalte lucrări au fost extrase din publicații. Aparatul critic: cronologie, bibliografia operei lui Victor Ion Popa, Lista spectacolelor puse în scenă de V.I. Popa (completări la vol. lui Ștefan Cristea. Victor Ion Popa
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
în cadrul festivalelor de teatru clasic. Este de asemenea unul dintre marii poeți de expresie spaniolă și continuă să influențeze tineri scriitori. Este autorul a 3000 de sonete, 3 romane, 4 nuvele, 9 epopei, 3 poeme didactice și a sute de comedii (1800, conform lui Juan Pérez de Montalbán); a cultivat toate speciile literare, cu excepția nuvelei picarești. Atât viața, cât și opera lui Lope de Vega au fost caracterizate de o exuberanță extremă. A fost prieten cu Quevedo și Alarcón. Lope de
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
nou-născutul fiind rodul reconcilierii între cei doi și datorându-și existența sentimentului de gelozie. Lope de Vega a fost un copil foarte precoce; citea în latină și castiliană pe când avea doar cinci ani, iar la doisprezece începuse să compună deja comedii; se consideră că prima sa comedie se numea „"El verdadero amante"” („"Amantul adevărat"”). Grație talentului său, a fost dus la școala din Madrid condusă de poetul și muzicianul Vicente Espinel, pe care poetul îl va cita cu venerație în scrierile
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
doi și datorându-și existența sentimentului de gelozie. Lope de Vega a fost un copil foarte precoce; citea în latină și castiliană pe când avea doar cinci ani, iar la doisprezece începuse să compună deja comedii; se consideră că prima sa comedie se numea „"El verdadero amante"” („"Amantul adevărat"”). Grație talentului său, a fost dus la școala din Madrid condusă de poetul și muzicianul Vicente Espinel, pe care poetul îl va cita cu venerație în scrierile sale. Și-a continuat educația în cadrul
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
pentru cariera de preot și protectorii săi au renunțat la a-i mai finanța studiile. Lope nu a reușit să obțină titlul de bacalaureat și, pentru a-și câștiga existența, s-a angajat ca secretar a unor personalități, scriind și comedii și alte piese de teatru la comandă. În 1583 s-a înrolat în marină și a luptat în bătălia de la Isla Terceira, sub comanda viitorului său prieten don Álvaro de Bazán, marchiz al Sfintei Cruci de Mudela. Va dedica una
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
alte piese de teatru la comandă. În 1583 s-a înrolat în marină și a luptat în bătălia de la Isla Terceira, sub comanda viitorului său prieten don Álvaro de Bazán, marchiz al Sfintei Cruci de Mudela. Va dedica una dintre comediile sale fiului marchizului. Lope de Vega a ajuns să studieze gramatică într-o organizație clericală și apoi matematică în cadrul Academiei Regale, muncind ca secretar al marchizului de las Navas. Cu toate acestea, însă, continua să fie atras de deja numeroasele
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
Cu toate acestea, însă, continua să fie atras de deja numeroasele sale aventuri amoroase. Elena Osorio a fost prima sa mare dragoste, „"Filis"”, din poeziile sale, despărțită pe atunci de soțul ei, actorul Cristóbal Calderón. Lope îi plătea favorurile prin comediile pe care le trimitea companiei de teatru a tatălui iubitei sale. În 1587 Elena a acceptat să se căsătorească din conveniență cu nobilul Francisco Perrenot Granvela, nepotul unui cardinal important, spre dezamăgirea scriitorului. Denunțarea acestei situații într-una dintre comediile
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
comediile pe care le trimitea companiei de teatru a tatălui iubitei sale. În 1587 Elena a acceptat să se căsătorească din conveniență cu nobilul Francisco Perrenot Granvela, nepotul unui cardinal important, spre dezamăgirea scriitorului. Denunțarea acestei situații într-una dintre comediile sale, și într-o serie de sonete, l-a adus pe Lope de Vega în fața tribunalului, care l-a condamnat la închisoare. A făcut apel și a doua sentință a fost ceva mai ușoară : a primit interdicție la Curte timp
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
timpul între cele două cămine ale sale și între amantele sale, majoritatea actrițe. Pentru a-și putea finanța aventurile și întreține copiii, Lope de Vega a dat dovadă de o voință și o putere de muncă extraordinare, scriind poezii și comedii publicate de multe ori fără să fie revizate. Numai la treizeci și opt de ani a reușit să și le corecteze și să le editeze fără erori. Fiind primul scriitor profesionist din literatura spaniolă, a pledat pentru obținerea și respectarea
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
în serviciul ducelui de Sessa, care l-a folosit ca secretar și intrigant. Avea să regrete această slujbă în anii săi clericali. În 1609 Lope de Vega citește și publică „"Arte nuevo de hacer comedias"”(„"Noua artă de a scrie comedii"”), în contra preceptiștilor neoaristotelici, și se înscrie în „"Cofradía de Esclavos del Santísimo Sacramento"” („"Frăția robilor Preasfântului Sacrament"”), în oratoriul Cavalerului Grației Divine, din care făceau parte toți scriitorii importanți din Madrid. Între ei se afla Francisco de Quevedo, prieten apropiat
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
Operele sale se bucurau de o reputație extraordinară încă din timpul vieții sale. „"E scrisă de Lope"” era o formulă utilizată frecvent pentru a indica excelența unei scrieri, deși asta nu a ajutat mereu în atribuirea și publicarea posterioară a comediilor sale. Miguel de Cervantes, în ciuda antipatiei pentru Lope din motive personale, avea să-l numească „"El monstruo de la Naturaleza"” („"Monstrul Naturii"”), datorită fecundității sale literare. Lope de Voga n-a îndrăznit niciodată să publice un volum de poezii. Pe de
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
supărarea tatălui său. Este posibil ca acest eveniment să fi fost reflectat mai târziu în operele dramatice ale lui Calderón, în care se regăsesc conflicte edipice între tați și fii. Trei ani mai târziu a debutat ca dramaturg cu o comedie intitulată „"Amor, honor y poder"” („"Dragoste, onoare și putere"”). Ca toți tinerii cu educație din vremea sa, Calderón a călătorit în Italia și Flandra, iar, începând cu 1625, a contribuit la Curtea regală cu un repertoriu dramatic apreciat de regele
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
a operei sale, dramaturgul inventează, depășind repertoriul cavaleresc, o formă poetico-simbolică necunoscută până la el și care va configura un teatru esențialmente liric, ale cărui personaje tind către simbolic și spiritual. Este cazul unor drame filozofice și teologice, acte sacramentale și comedii mitologice sau palatine. Calderón este cunoscut pentru crearea acestor personaje de tip baroc, dezechilibrate în interiorul lor datorită unei pasiuni tragice, așa cum apar în „"El príncipe constante"”, „"El mágico prodigioso"” sau în „"La devoción de la cruz"”. Personajul său cel mai cunoscut
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
așa cum apar în „"El príncipe constante"”, „"El mágico prodigioso"” sau în „"La devoción de la cruz"”. Personajul său cel mai cunoscut este teribilul Sigismund de Polonia din „"La vida es sueño"” („"Viața este vis"”) considerată capodopera teatrului calderonian. Această operă, paradigma comediilor sale filozofice, reunește și dramatizează problemele transcendentale ale epocii sale : libertatea sau puterea voinței în fața destinului, scepticismul în fața aparențelor sensitive, precarietatea existenței, considerată un simplu vis și, în sfârșit, idea consolatoare că, inclusiv în vise, se poate totuși realiza binele
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
1958), care a fost destul de bun pentru a-i mai aduce alte oferte, incluzând "Run Silent, Run Deep" (1958) care a câștigat comentarii pozitive. Gable a primit oferte de la televiziuni, dar le-a refuzat direct. Următoarele două filme au fost comedii: "But Not for Me" (1959) și "It Started în Naples" (1960) cu Sophia Loren. Cea de-a doua nu a fost bine-primită de critici, dar a avut un succes box-office și a avut nominalizări la Academy Award și două Golden
Clark Gable () [Corola-website/Science/308039_a_309368]
-
traducător de excepție. A tradus din limba rusă, de la cărți tehnice, până la piese de teatru precum ""Turnul de Fildeș"" de Viktor Rozov, ""Fuga"" de Mihail Bulgakov, și câteva schițe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul "" Când comedia era rege"". Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din București. Căsătorit cu actrița și directoarea de teatru Iarina Demian, a avut doi copii: Ionuț Chirilă (n. 1967), antrenor de fotbal, și Tudor Chirilă, actor și muzician. În
Ioan Chirilă () [Corola-website/Science/308068_a_309397]
-
până la piese de teatru precum ""Turnul de Fildeș"" de Viktor Rozov, ""Fuga"" de Mihail Bulgakov, și câteva schițe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul "" Când comedia era rege"". Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din București. Căsătorit cu actrița și directoarea de teatru Iarina Demian, a avut doi copii: Ionuț Chirilă (n. 1967), antrenor de fotbal, și Tudor Chirilă, actor și muzician. În memoria sa, Asociația Presei Sportive din România oferă, în cadrul unor gale
Ioan Chirilă () [Corola-website/Science/308068_a_309397]
-
scris numeroase emisiuni umoristice pentru radio și televiziune, precum și piese de teatru, reprezentate la teatre din București și din țară și reunite în volumul „Luna de pe cer” (editura Cartea Românească, 1985). În 1990, o piesă a Luciei Verona („Noaptea - o comedie albastră”) a fost prezentată la teatrul Essaïon din Paris. Alte piese („Secretul atomic”, „Povești cu zîne și amanți”) au fost difuzate de Teatrul Radiofonic. Din anul 2004 conduce secția de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București (filiala București a Uniunii Scriitorilor
Lucia Verona () [Corola-website/Science/308131_a_309460]
-
Impresii și peisaje"”, cu banii primiți de la tatăl său. În 1920 a avut loc premiera operei dramatice „"El maleficio de la mariposa"” („"Fluturele vrăjit"”) iar în 1921 și-a publicat prima carte de poezii. În 1923 s-au pus în scenă comediile de teatru de păpuși „"La niña que riega la Albahaca y el príncipe preguntón"” („"Fetița care udă Busuiocul și principele curios"”). În 1927, la Barcelona, și-a expus pentru prima oară picturile. În această perioadă comunică intens cu poeți din
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
modernistă (folosirea versului), de teatrul lui Lope de Vega (folosirea calculată a cântecelor populare), de cel al lui Calderón (sfâșierea tragică, alegoria) și de tradiția spectacolelor de păpuși. Creația dramatică a lui Lorca poate fi grupată în patru categorii : farse, comedii „"nereprezentabile"” (conform autorului), tragedii și drame. Dintre farsele scrise între 1921 și 1928 se remarcă „"La zapatera prodigiosa"”, în care atmosfera andaluză ajută la intensificarea conflictului cervantesc între imaginație și realitate, precum și „"Amor de don Perlimplín con Belisa en su
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]