10,570 matches
-
un moment decisiv în evoluția unei spiritualități.” Ion Dodu Bălan 71. „Arta de a citi înseamnă spirit critic și discernământ, puterea de a corela diverse lecturi, capacitatea de a pătrunde în intimitatea universului unui scriitor și de a-i descoperi contradicțiile.” Ion Dodu Bălan 72. „Cărțile trebuie să fie punți ale prieteniei și ale înțelegerii între inimile noastre, între popoarele lumii.” Ion Dodu Bălan 73. „O carte de excepție e rodul cunoașterii temeinice a unui anume mediu, a unor anume relații
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
civilă era aproape inexistentă, competiția politică abia începea să se structureze, odată cu noile partide politice, care aveau o slabă infrastructură și o minimă experiență în sfera politicii. Două decenii ne despart astăzi de momentul fondator al democrației românești, care, prin contradicțiile și misterele sale încă neelucidate, a lăsat o amprentă puternică asupra dezvoltării ulterioare a înstituțiilor politice și a mentalităților cetățenilor. În comparație cu starea în care se afla în decembrie 1989, se poate spune că România a parcurs un lung drum, ea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
prezentarea teoriei lui Duverger, ci amintește și de critica noțiunii de regim semi-prezidențial întreprinsă de Georges Burdeau sau Bernard Chantebout 23. Analiza Genovevei Vrabie pornește tot de la articolul din Constituție care descrie medierea efectuată de Președinte. Potrivit acesteia, există o contradicție între această prevedere și restul articolelor din Constituție care descriu rolul Președintelui. Autoarea este întru totul de acord cu abordarea temei de către Tudor Drăganu, inclusiv în ceea ce privește diferențele între regimul politic românesc și cel francez. Modelul francez este preluat dar nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sunt marcați de aceleași defecte, gândesc la fel și acționează în consecință. Cu alte cuvinte, prezentul ciclu electoral e unul ce favorizează doar păstrarea nivelului retoric al democrației și doar a unui nivel minim de competență. Această soluție vine în contradicție cu trendul impus atât în clasa politică 9, cât și la nivelul unor analiști importanți, acela de a reduce numărul proceselor electorale. În opinia SAR, unul dintre pericolele majore la adresa democrației românești în viitorul apropiat este tocmai numărul mare de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a pune în operă voința exprimată de corpul electoral". În speța menționată, Curtea a constatat că "reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61". În schimb, un efect direct ar exista în cadrul unui referendum decizional. Dacă ne referim la tipul de decizie care se adoptă, referendumul de decizie poate fi normativ sau abrogativ, el existând
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
predării religiei în școală și dreptul la libertatea conștiinței Într-o luare de poziție similară în bună măsură în concluzii cu intervenția de față, profesorul și politologul Ioan Stanomir observa că introducerea obligativității predării religiei în scoală "poate intra în contradicție cu libertatea de conștiință"9. În ce mă privește, cred că profesorul Stanomir a dorit să fie diplomat în acea luare de poziție. Contradicția între obligativitatea predării religiei și libertatea conștiinței nu este doar o posibilitate, ci o certitudine. Obligativitatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
profesorul și politologul Ioan Stanomir observa că introducerea obligativității predării religiei în scoală "poate intra în contradicție cu libertatea de conștiință"9. În ce mă privește, cred că profesorul Stanomir a dorit să fie diplomat în acea luare de poziție. Contradicția între obligativitatea predării religiei și libertatea conștiinței nu este doar o posibilitate, ci o certitudine. Obligativitatea este un sinonim pentru constrângere, care, prin definiție, reprezintă opusul libertății. A introduce obligativitatea predării religiei în școli înseamnă, practic, a-i forța pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nu este o solicitare "rezonabilă". Dreptul la libertatea conștiinței este și trebuie să fie recunoscut de orice constituție care se dorește legitimă ca fiind un drept individual inviolabil. Rezumat și concluzie Solicitarea invocării numelui lui Dumnezeu în Constituție este în contradicție cu imperativul organizării și guvernării societății românești în conformitate cu exigențele libertății, egalității și echității în relațiile dintre cetățeni. La rândul ei, solicitarea evidențierii în Constituție a importanței tradiției creștine și a rolului istoric al Bisericii Ortodoxe Române are la bază o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
18 ani este în jur de 10 euro). Sistemul protecției sociale și a politicilor familiale, ca și sistemul de educație și sănătate, domenii de activitate preponderant feminizate în virtutea faptului că țin de zona de grijă/îngrijire, sunt caracterizate prin subfinanțare, contradicții și incoerențe interne. Dacă participarea și reprezentarea politică a femeilor ar fi una corectă/justă, cu siguranță prioritățile politice s-ar schimba în favoarea acestor domenii strategice pentru bunăstarea și dezvoltarea socială. Pentru ca reprezentarea substanțială (calitativă) să devină posibilă și în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pentru a putea fundamenta inițiative legislative de tipul cotelor de gen. De asemenea, sistemul cotelor de gen trebuie corelat cu sistemul electoral din țara respectivă, pentru că există sisteme electorale compatibile, care facilitează sistemul cotelor, și sisteme electorale care intră în contradicție cu acestea și le anulează efectele/aplicabilitatea. Concluzii Analizele care au în atenție relația gen și politică/democrație nu se reduc la simple interogații cu privire la locul femeilor în politică, ci se ocupă de dinamica raporturilor între femei și bărbați în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în ediție bilingvă (română-engleză), a Operelor complete ale savantului Petre Andrei (2009, 2010), precum și volumul Petre Andrei. Opere filosofice (2011). Dintre volumele de autor publicate, menționăm România la Conferințele de Pace (Paris: 1919-1920, 1946-1947) (coautor, 1996); Weber azi / Weber ieri; Contradicțiile sociologiei lui Vilfredo Pareto: metodă sau sistem?!; Dileme epistemologice la Durkheim (coautor, 1999); Etică. Morală și putere (2000); Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială (2001), și Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Cosmin SANDU este student în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
care orice urmă a ordinii burgheze va dispare și va fi posibilă construirea unei "societăți fără clase sociale". Socialiștii își pun mari speranțe în conflictul care se de-clanșează în 1914 și în care mulți dintre ei văd o manifestare a "contradicțiilor interne ale capitalismului". Dar ei estimează în general, că revoluția va izbucni în țara cea mai industrializată din Europa continentală, adică în Germania. Ori, spre marea surpriză generală, procesul revoluționar începe la începutul anului 1917, în arhaicul Imperiu al țarilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
muntoase din Franța și din Italia, dar mai ales în Iugoslavia. În afară de suprapunerea și concurența diferiților poli ai puterii care caracterizează național-socialismul și care au fost amplificați de război, sistemul de exploatare instaurat de al III-lea Reich suferă de contradicții serioase care îi frînează funcționarea: de exemplu, între colaboraționism și prelevarea forțată, sau între rechiziționările de populație în scopuri strategice și dorința de a extermina pe "dușmanii Reichului". Tocmai aceste fisuri ale sistemului vor permite mișcărilor de rezistență să se
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
adevărații "părinți fondatori" ai Europei (Monnet, Schumann, Spaack, etc.), apologie făcută după aproape un sfert de secol de nostalgicii epocii gaulliste. Ideea pe care și-o făcea despre "Europa" fondatorul celei de a V-a Republici, era într-adevăr în contradicție cu tot ce au gîndit și au făcut promotorii Comunității celor Șase, punînd bazele unei uniuni ce se construia încetul cu încetul cu ajutorul instituțiilor supranaționale ce-și lărgeau progresiv atribuțiile dar mai ales cu ajutorul acțiunilor și proiectelor comune care creau
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a fost interpretată ca fiind începutul unui proces de fascizare. Pentru ce nu s-ar întîmpla același lucru în momentul în care criza monetară, scumpirea prețului energiei, creșterea generală a șomajului și rivalitățile imperialiste renăscute fac să izbucnească la suprafață contradicțiile sistemului, obligă "monopolurile" să adopte soluții extreme atît pe plan intern cît și în domeniul relațiilor internaționale? La urma urmei, dacă Weimarul l-a creat pe Hitler, de ce America lui Gerald Ford și a lui Jimmy Carter nu ar pregăti
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ar fi motivul. Întoarcerea la rădăcini este mai simplă și concretă, mai convenabilă, pe când metafizica viziunii e complexă, intuiția perspectivei este incertă și imaginația uneori de proporții fabuloase o ia întotdeauna înaintea realității. "Valorile dramatice ale rădăcinii se condensează în contradicție unică: rădăcina este mortul viu. Această viață subterană este intim simțită. Sufletul care visează știe că această viață este un lung somn, o moarte încetinită, lentă. Dar imortalitatea rădăcinii își găsește o dovadă evidentă, o dovadă limpede, adeseori invocată ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vechiul oraș) ne-ar cere firul Ariadnei pentru a nimeri drumul de întoarcere. "Cu un fir într-o mână și în cealaltă cu un sfeșnic", ieșim din întunericul căutat la strălucirea de afară. Labirintul e același, de la fluvii subpământene la contradicțiile cu mișcări de defileuri chemătoare. Paradoxal, ne place să rămânem oameni ai labirintului, la răspântia dintre obscur, lumină și utopie, în deliciul legăturii realului cu povestea onirică a zidurilor din istorie. CINE A FOST GH. ASACHI? Ștefan cel Mare, Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-le acestora structura cu elemente politice și teoretice provenind din discursurile critice și multiculturale care au apărut odată cu anii '60. Studiile culturale transdisciplinare se inspiră deci dintr-o serie de domenii foarte diferite, cu scopul de a teoretiza complexitatea și contradicțiile ce se manifestă în multiplele efecte ale unei mari varietăți de forme pe care le îmbracă media/cultura/ comunicarea în viața de zi cu zi și de a demonstra cum aceste artefacte servesc ca instrumente pentru exercitarea unei dominații, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ridicînd o opoziție binară între cultura "înaltă" și cea "comună", opoziție ce conține o nuanță de dispreț la adresa "masei" și a culturii sale. Conceptul de "cultura de masă" are, de asemenea, și un caracter unitar și omogen, ceea ce determină neutralizarea contradicțiilor culturale și dizolvă grupările și acțiunile de opoziție într-un concept neutru de "masă". Aș mai sugera, de asemenea, respingerea termenului de "cultură populară" pe care John Fiske și alți adepți ai studiilor culturale l-au adoptat fără a-l
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
există conflicte intense între forțele conservatoare care doresc să mențină ordinea socială prestabilită și acele forțe care vor să o schimbe. Aceste războaie culturale tind să fie reproduse de ceea ce am putea numi războaiele teoretice între acele voci aflate în contradicție care doresc să exploreze și să configureze evoluția prezentului și viitorului. În acest context voi interveni și voi propune dezvoltarea studiilor culturale în cadrul teoriei critice sociale și a politicii democratice radicale. Cred cu tărie că studiile culturale nu se pot
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideologiei probleme care au trebuit depășite. Unele tradiții marxiste, între care și leninismul ortodox, Școala de la Frankfurt, Althusser și alții, tindeau să ia în considerare o concepție compactă asupra ideologiei și a clasei conducătoare care își articulează fără ambiguități sau contradicții interesele de clasă într-o ideologie dominantă. Acest concept reduce ideologia la funcția de apărare de clasă și este așadar predominant orientată spre economie; ideologia s-ar referi în principal sau în anumite cazuri, în exclusivitate la acele idei care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a avut un succes enorm și în Europa 20. Rambo a devenit, ca atare, o figură de popularitate internațională care a mobilizat un fenomen de identificare în jurul figurii sale21. Rambo a devenit strîns legat și de politica internațională și de contradicțiile Războiului Rece. O publicație sovietică oficială a atacat filmul și a concluzionat: "Rambo nu este singurul film de acest fel. În cinematografele americane rulează de cîțiva ani creații similare. Mulți alți observatori sînt siliți să admită că acest film servește
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
occidentalii care produc asemenea filme barbare și simpliste, pregătind publicul pentru scene reale cum a și fost războiul-genocid dus de Statele Unite în Irak. Interpretate astfel în vederea stabilirii unui diagnostic, chiar filmele cu orientare de dreapta pot apărea ca descoperindu-și contradicțiile ascunse și compromițînd ideologiile pe care aparent le promovează. Se poate astfel proceda la o interpretare deconstructivistă a fanteziei de dreapta Zorii însîngerați (Red Dawn), care prezintă o invadare a Statelor Unite de către Uniunea Sovietică, film care revelează ridicolul temerilor și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și clasă sînt corelate și funcționează ca vehicule ale ideologiilor de dominare care legitimizează și impun ca pe un fapt de la sine înțeles sau, pur și simplu, ascund inegalitățile sociale, nedreptatea și dominația. Multiculturalismul critic consideră diferențele în termenii unor contradicții dintre forțe inegale, teoretizînd opoziția dintre grupurile care dețin puterea și cele subordonate ca pe relații de dominație care creează posibilitatea unei rezistențe împotriva tuturor formelor de opresiune. De asemenea, poate prezenta cu claritate obiectivele comune în lupta prin care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de ideologie ancorează critica ideologică mai sigur în analiza socio-politică cu specific concret istoric, punînd, astfel, bazele criticii ideologice în contextul în care au loc de fapt conflictele politice. Ca atare, eu văd cultura media ca pe un "teren al contradicțiilor" care reproduce la nivel cultural conflictele fundamentale din cadrul societății și nu ca pe un instrument de dominație. Examinarea unor filme hollywoodiene realizate din 1967 și pînă în prezent (Kellner și Ryan, 1988), de exemplu, arată faptul că societatea și cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]