13,488 matches
-
din specia umană, cu precădere fecioare, și unii dintre ei, ca în povestea lui Lobo și Fofo, își petrec vremea măsurîndu-le când cu metrul de croitorie, când cu metrul de tâmplărie. Fabricarea cărții, cu cele 50 de planșe color, va costa o avere (peste 20 000 $) și e programată să apară în preajma Târgului de la Frankfurt. N-am reușit să exportăm nici mămăliga (de ce în fond pizza, și nu mămăliguță cu brânză și smîntînă? ― e limpede că lumea are ceva cu noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să se scuze cu lipsa și sărăcia. Cine vrea să se scuze cu lipsa și cu sărăcia, acela în mine cel puțin nu și-a dat peste omul său, dacă cunoaște limba germană, se înțelege. Operele d. e., fiecare în parte costă 10 cr. (Philipp Reclam jun. Universal-Bibliothek), cine însă va vrea să studieze piese teatrale clasice în coeziunea lor cea organică, acela va face mai bine să cumpere broșurile din Classische Theater-Bibliothek aller Nationen (......... ). Adevărat cumcă aceste broșure costă câte 18
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în parte costă 10 cr. (Philipp Reclam jun. Universal-Bibliothek), cine însă va vrea să studieze piese teatrale clasice în coeziunea lor cea organică, acela va face mai bine să cumpere broșurile din Classische Theater-Bibliothek aller Nationen (......... ). Adevărat cumcă aceste broșure costă câte 18 cr., însă prezintă folosul acela cumcă fiecare din piese e precesă de o introducere în genere bine scrisă, care espune clar coeziunea internă și valoarea estetică și etică a piesei. În genere noi nu suntem pentru traduceri, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tipărește lucrările percepției cu 5000 lei (în 1875, d. Codrescu cu 2600 lei), în 1876 Tipografia națională cu 1900 lei. 3) Inserțiunile se plăteau la d. Goldner cu 33 bani șirul, la Tipografia națională, cu 15 bani; 4) Foaia oficială costă astăzi numai 12 lei pe an; "Progresul" d-lui Goldner costă 35 lei 25 bani și ni se pare că este oarecare deosebire între o foaie care conține, pe lângă materialul oficial, încă pe atâta neoficial și "Progresul" care nu conținea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2600 lei), în 1876 Tipografia națională cu 1900 lei. 3) Inserțiunile se plăteau la d. Goldner cu 33 bani șirul, la Tipografia națională, cu 15 bani; 4) Foaia oficială costă astăzi numai 12 lei pe an; "Progresul" d-lui Goldner costă 35 lei 25 bani și ni se pare că este oarecare deosebire între o foaie care conține, pe lângă materialul oficial, încă pe atâta neoficial și "Progresul" care nu conținea nimic alta decât publicații judecătorești. {EminescuOpIX 134} C-un cuvânt, toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost tradusă în limba românească de mai mulți studenți în teologie. Ediția întîia trecându - se cu desăvârșire în timp foarte scurt, traducătorii anunță editarea din nou a broșurei. Ea va apare în zilele întîie ale lui iulie și va costa 60 cruceri v. a. Cei ce doresc a-și procura cartea se pot adresa la d-l Ioan Sîrbu, absolvent în teologie în Blaș. E desigur caracteristic pentru simțămintele cu care românii întîmpină pretutindenea invazia evreiască că ediția întîia a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țara noastră: ministeriul de război în Austro-Ungaria are se vede o listă de toți caii buni pentru armată și, în vreme de război, îi recrutează ca și pe oameni, plătind se 'nțelege prețurile lor. În orice caz însă un om costă în Austro-Ungaria mai puțin decât un cal. [2 iulie 1876] ["PE Câtă VREME CREDEAM... Pe câtă vreme credeam că Apărătoriul legii din parte 'și sau vreun contribuabil comunal au atacat Tipografia națională, ne credeam datori a reflecta acuzările aduse. Fiindcă însă contribuabilul comunal se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
există popor românesc și acele formule nu vor fi, credem, suficiente pentru a hrăni iluzia greco - bulgarilor din București că trăiesc într-un mic Paris. Fiecare cap "qui a fait ses etudes en France" dormind pe biliardurile din cafenele, ne costă sute de țărani morți prin mizerie, prin supra - exploatarea puterilor lor fizice, prin absoluta lipsă de bucurie și de dulceață a traiului. Ca medic, autorul nu vorbește decât de cauzele fiziologice ale acestei pieiri continue a poporului românesc. Dar aceste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-ar fi început din nou, și anume că sârbii ar fi trecut Morava pe la Dolni-Liubes, atăcînd divizia Hafiz * Pasa. Sârbii au fost respinși. [19 septembrie 1876] JURNAL NOU ["PREZENTUL... "] "Prezentul" (ziar conservator) apare la Bacău o dată pe săptămână și costă 12 lei noi pe an, 7 pe jumătate de an. Scris în tonul general al jurnalisticei noastre, își începe n-rul 1 cu următoarea frază imposibilă: Jurnalistica într-un stat este o putere care luptă pentru sau contra cu cei ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
soarta poziției Dgiunis, cea mai tare pe linia Dgiunis-Deligrad, era hotărâtă. Cernaief făcu încercări desperate spre a o scăpa, dar i-a fost în zădar; Hafiz Pașa a luat-o cu asalt. După 6 zile de lupte sângeroase, cari au costat viața câtorva mii de sârbi, în cari unele batalioane au mers în foc cu atâta nepăsare de moarte încît au fost stinse cu totul, armata sârbească era în pericol de a fi ruptă în 2 părți. Ne-am obicinuit însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cele mai însemnate ale turcilor rămân fără urmări grave, pe de o parte pentru că aceștia sunt rău conduși, pe de alta pentru că Cernaief și sârbii reparează peste noapte pierderile de peste zi. Luarea cu asalt a locului Dgiunis, care i-a costat pe turci sacrificii imense, avea scopul de a rupe în două poziția sârbească, care se desfășura lungă începînd de la Crușevaț, trecând peste Dgiunis și Deligrad și mîntuindu-se la Alexinaț. Dacă turcii ar fi făcut uz de victoria lor armata sârbească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
literatura română mai este la universitatea de la Cluj și, pentru că profesorul român al acelei catedre a cutezat să-și propună studiul în limba lui mi ți-l-a luat la trei parale jurnalistica și acest atentat poate că-i va costa postul. Art. 44, 1868, paragraf 17 prescrie cumcă: "Rezultatul învățămîntului fiind scopul suprem al statului din punctul de vedere al culturei și al buneistări generale, este dator guvernul în școli înființate deja și în celea ce după trebuință, să vor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cinci ani, prin urmare toți robii câți mor până la facerea unei nouă catagrafii sunt trecuți în registre ca fiind în viață. Cumpărând sufletele moarte, voi putea să le vând guvernului cu prețuri scăzute, dar fiindcă pe mine nu mă vor costa mai nimica, am totuș perspectiva de a face avere". Astfel el colindă Rusia și trece drept un emisar secret, și mai misterios încă prin împrejurarea că se ocupă cu cumpărarea de oameni "morți". Trezite prin arătarea misteriosului străin, caracterele dintr-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am fi primit bucuros. Și totuși ni se face o acuzare că apărăm cu șanțuri orașele și căile noastre de comunicație, dar binevoind a uita că numai drumurile de fier, pe care turcii ar voi să le vadă distruse, ne costă pe noi a treia parte dintr-un miliard de lei și că de dragul lor și pentru a da întregii Europe mijlocul de a-și ținea cumpăna pe malurile Dunării noi ne-am ruinat economicește. Oricare ar fi cauzele ce-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am fi primit bucuros. Și totuși ni se face o acuzare că apărăm cu șanțuri orașele și căile noastre de comunicație, dar binevoind a uita că numai drumurile de fier, pe care turcii ar voi să le vadă distruse, ne costă pe noi a treia parte dintr-un miliard de lei și că de dragul lor și pentru a da întregii Europe mijlocul de a-și ținea cumpăna pe malurile Dunării noi ne-am ruinat economicește. Oricare ar fi cauzele ce-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
creștină cu două capete. Fără a vărsa o picătură de sânge, fără muncă, fără inteligență, fără inimă o rasă care, în înjosirea ei, nu are asemănare pune astăzi mâna pe un pământ sfânt, a căruia apărare {EminescuOpIX 431} ne-au costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligența noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimei noastre. Și e plină de străini, Ca iarba de mărăcini; Și e plină de dușmani Ca râul de bolovani. Iar mila
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mare răpeziciune. Copiștii ingagiați s-au îndatorat a copia până la finea anului curent un număr aproximativ de 300 documente, rămânând celelalte pentru anul viitor. Copia fiecărui document, fie cât de lung, precum sânt bunăoară unele tratate și relațiuni de ambasadă, costă în termin meziu 1 1/2 florini. D. Hasdeu roagă ministeriul, pentru ca lucrarea să se poată începe imediat, de a i se libera suma de 1500 lei noi și d-a se prevedea suma de 6. 000 lei noi în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împărțirii imensei averi rămasă de la el, împărțire ce se face între rudele mai apropiate în lipsa urmașilor direcți, satul Boziești revine în întregime drept moștenire doamnei Tudosca, prima soție a domnului Vasile Lupu, fiică a marelui vornic al Țării de Jos, Coste Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, ruda lui Isac Balica. Din documentele de mai târziu prin care se atestă cum au fost împărțite satele avute de Miron Costin, aflăm cum o jumătate de sat „Boziescii la Tecuci, parte din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un Iorga postelnic, un Iorga cămăraș și altul cu dregătoria de stolnic. Trebuie avut în vedere și faptul că relația de rudenie dintre soția domnitorului, doamna Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea din situația că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care întâlnim numele celor patru bătrâni ai Torceștilor este cel din 1697, urmat de întăritura domnească din anul urmator, care preia datele din documentul anterior. Primul document, cel din 1697, a rezultat în urma înfăptuirii hotărniciei, de către dregătorii din zona noastră, Coste Adam, logofăt al doilea, și Ion Tălăbescul, fost logofăt. Atât din documentul acesta, cât și din întăritura domnească ce a urmat, constatăm că părtășiile pe bătrâni erau inegale și au fost specificate în felul următor: -bătrânul Gurban fusese împărțit pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zidirea ei s-a început de mine încă din anul 1856 și, neavând închipuirea a o găti, am fost silit a arenda moșia mea, Torceștii, d-lui Alecu Anastasiu și să-1 scad din costurile morii pentru gătirea ei [...], care a costat 12.000 galbeni; în adevăr, arendașul s-a achitat de a sa datorie, gătind moara cu mehanicul D-l Groholschi”. Acest mecanic era renumit în Moldova încă de prin 1841, când i se face reclamă în „Albina românească” (XII, nr.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
program haotic, ceea ce-i explică succesul la o majoritate și, în același timp, eșecul la o minoritate alcătuită totuși din principalele ținte. Instituționalizarea acestui program a blocat apoi orice posibilitate de schimbare reală: cum să pui la îndoială decizii care costaseră atât de mult finanțele publice? Pentru unii autori (Stackel, 1994), a existat un adevărat complot politic asemănător unui program "fascist" periculos pentru elevii somați să se supună și, în unele cazuri care au fost publicate (unele par îndoielnice), riscând până la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
numi Ce trebuie Domnul Dumnezeu să fie pentru mine (jolariuri) Doamne-Doamne-i o mașină, Care merge cu benzină, Dacă știi să spui te rog, Ocupi tu în ea un loc. Doamne-Doamne-i omletă gătită C-o mie de ouă puse pe plită, Costă ceva o mie de ouă, De ți se rupe inima-n două. Dumnezeu i-o mulgătoare, Vaca lui e lumea mare, Ține laptele la piept, Altfel putrezești pe drept. Doamne-Doamne-i trunchi de prun, Mere verzi în el s-adun, Prune-albastre
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
excepții (ca în Marsilia lui Gaston Defferre), strategia alianței socialist-comuniste a fost adoptată și a dus la câștigarea de către partidele de stânga a unei majorități convingătoare în cadrul alegerilor municipale din 1977. Chiar dacă certurile dintre partidele din interiorul coaliției i-au costat alegerile parlamentare din 1978, stânga unită a mers mai departe și a câștigat în 1981 mai întâi alegerile prezidențiale, apoi pe cele parlamentare. "Luna de miere" a durat până la alegerile municipale din 1983 când și partidele de dreapta au câștigat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
grațiile electoratului. Acest fapt s-a întâmplat în 1983 când coaliția partidelor de stânga a început să se dezintegreze, iar guvernul socialist aflat sub conducerea prim ministrului Laurent Fabius a început să adopte politici neoliberale, o schimbare care i-a costat susținerea propriilor suporteri. Acest lucru a dus la victoria partidelor de dreapta la alegerile municipale din acel an și la cele parlamentare din 1986. Avântul reprezentanților de dreapta a fost menținut în 1988 când, în ciuda faptului că François Mitterrand a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]