11,061 matches
-
vineri, oamenii care de obicei sunt eleganți și corporatiști, se îmbracă în sandale, pantaloni scurți și în haine lejere de sezon. E ca și cum toți își doresc să înceapă week-end-ul mai repede [...]. În timp ce fenomenul acesta este cunoscut mai mult în domenii creative de activitate, cum ar fi publicitatea și comerțul cu amănuntul, alte sectoare au început să permită hainele lejere, neoficiale în zilele de vineri. "Companiile au descoperit că atunci când oamenii se îmbracă lejer, și raporturile ierarhice cu angajații devin mai lejere
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interdependențe dintre fenomenele lumii reale. Abordarea interdisciplinară pornește de la ideea că nici o disciplină de Învățământ nu constituie un domeniu Închis, ci se pot stabili legături multiple intra- și interdisciplinare. Tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează identificarea unicității elevului, cultivarea aptitudinilor lui creative: flexibilitate, elaborare, originalitate, fluiditate, sensibilitate pentru probleme și redefinirea lor În accepțiuni democratice. Școala are datoria de a pune bazele Învățării pluralității culturale, apreciind diversitatea cultural a tuturor, egalizând șansele educaționale ale tuturor copiilor români și a minorităților care conviețuiesc
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a capacității de a gândi, În funcție de informațiile puse la dispoziție, de informațiile pe care le transmite profesorul sau, pe care, le descoperă elevii. De aceea, metodele folosite de profesor sunt cele care fac apel la dezvoltarea unor abilități de gândire creativă din partea tinerilor: brainstorming, problematizare, jocul de rol, studiul de caz, turul galeriei, dezbaterea etc. În acest mod elevii sunt provocați să-și pună tot timpul Întrebări, să caute răspunsuri și, astfel, să derive Încurajarea unei cercetări bazate pe recunoașterea și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
elementele trecute sînt perimate, dar acest lucru este normal; să valorifici tradiția nu înseamnă să o păstrezi integral. plătind cu prețul conservatorismului îngust sau retrograd, ci să disociezi tradiția pozitivă de cea perimată și pe cea pozitivă să o valorifici creativ. Personal, consider că astăzi încă suntem într-o evoluție efervescentă și că nu ne-am definit și înțeles prea bine propria identitate, nu ne-am cristalizat și nici nu ne-am maturizat științific și de aceea orice contribuție care ne
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
canale de la diverse surse, mai mult sau mai puțin autorizate. Apoi datorită mesajelor „parazite”, ne referim la numeroasele reclame, absolut necesare pentru existența site-urilor, focalizarea pe informația necesară se face cu greutate. Totuși, în ciuda acestor neajunsuri pot fi utilizate creativ anumite informații. E-profesorul. Din demersul nostru de până acum observăm că din profilul profesorului actual nu trebuie să lipsească competențele privind utilizarea computerului on-line (WBT) și of-line (CBT). Pentru o bună exploatare a computerului e necesară cunoașterea programelor Office
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Analiza și construcție un exercițiu de sintaxă, LL, 2, 1976, 355-358. [31] DIACONESCU, ION, Probleme de analiză și de construcție a frazei, în: LRȘ, p. 28-29. [reluare din LLR, 5, nr. 1, 1976, p. 14-15]. [32] DIACONU, MIHAI, Strategiile didactice creative și studiul limbii materne în ciclul primar, RPed, 25, 1976, 25-32. [33] DOBRIȚOIU, ELENA,NEDELEA, ANA, Articularea substantivelor. Observații metodice referitoare la prima etapă de însușire a limbii române de către studenții străini, SȘIC, 1976, 63-71. [34] DORNEANU, EMILIA, Valențele formative
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
metodic pentru studierea limbii române în grădinițele cu predare în limbile naționalităților conlocuitoare, București, EDP, 1978,184 p. [63] LASCU, GHEORGHE, IOAN BACIU, Précis de grammaire roumaine, Éditions d’Hermès, Lyon, 1978. în: LM, p. 282. [64] LĂZĂRESCU GH., Rolul creativ al profesorului în realizarea valorilor educative ale programelor de literatură, în învățămînt și creativitate, Microsesiune de comunicări științifice a tinerilor cercetători, mai 1977, [București], 1978, p. 75-81. [65] LEAHU, EMIL; PARFENE, CONSTANTIN, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
română. Scop comun - metode diferențiate TribSc . 26, nr. 245, 1982, 8. [162] MATEI, N. C., învățarea citit-scrisului și dezvoltarea capacităților creatoare, înv Cl IIV, 1982, 72-78. [163] MATEI, NICOLAE CONSTANTIN, Educarea capacităților în procesul de învățământ (Cu referire la învățarea creativă a matematicii și a limbii române la clasele I-IV), București, EDP, 1982, 167 p. [164] MĂLĂIA, CONSTANȚA, [La rubrica: învățământul primar] Procedee de învățare a citit-scrisului, TribSc, 26, nr.244, 1982, 5. [165] MĂNARGĂ, ADRIAN, Orele de limbă, și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
BUL-IȘD -Constanța, 3, 1990, p. 153. [33] MIREA, ALEXANDRU, Raporturi sintactice în propoziții și în frază (II), în “Limbă și literatura română”, Buc., an XIX, nr. 4, oct-dec., 1990, p. 9 11. [34] MÎNDRESCU, ENACHE, Orizont și cultură literară, spirit creativ - cuvinte ale compunerii libere în gimnaziu, în Rev Ped. An 39, nr. 6, iunie, 1990, p. 28-31. [35] MODREA, MARGARETA; ȘOMITCĂ, RODICA, Caracteristici ale limbajului preșcolarilor mici. Un program de corectare a vorbirii acestora. în: RPed, 39, nr. 3, 1990
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
21, nr. 3-4, 1992, p. 34-36. [113] PREDA, NINA. Tudor Arghezi: Nehotărîre. în: SC, 1992, p. 71-74. [114] PREDAREA limbii materne și a limbilor străine, în Educație și învățămînt, fasc. I II/1992, București. [115] PRODAN, VIORICA, Activitatea independentă și creativă în predarea limbii materne în primele clase ale școlii elementare, Eî, nr. 1-2, 1992, 124-135 [din Nastava i vaspitanje, Belgrad, nr. 4-5, 1990, p. 337-364]. [116] PRODAN, VIORICA, Exprimarea scrisă în limba maternă și într-o limbă străină, Eî, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ODĂIANU, ELENA; VICIU, DIANA; PLEȘU, CONSTANTIN CORNEL, Ghidul școlarului isteț: mic memorator pentru clasele I-IV, Pitești, Diana, 2008, 112 p. [105] ONOFREI, MARGARETA, Română: BAC-eseuri, București, Booklet, 2008, 255 p. [106] ONOJESCU, MONICA; PAMFIL, ALINA, Scrierea: scrierea personală și creativă, scrierea despre text: simpozionul național de didactică a limbii și literaturii române: ediția a IX-a, Cluj, 28-30 noiembrie 2008, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2008, 358 p. [107] OPRIȘOR, VASILICA, Limba si literatura română: caietul elevului: teme pentru acasă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
creeze o plastică autonomă (deși anarhică) și cel de operă de artă implicată politico-social, asumându-și dorința de a schimba mentalități. Tocmai În această dualitate rezidă și incitarea pe care o creează, demonstrând că fotografia manipulabilă poate fi un mijloc creativ și etic, utilizat și În epoca pre-digitală, nu neaparat problematic și nici atât de nou, precum sugerează Fred Ritchin referitor la digitalizarea imagisticii contemporane (Lister 2002: 333). Am văzut mai sus cum manipularea „adevărului― naturalist al imaginii, poate avea efecte etice
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
experimentului sunt deschise. Dacă Îl considerăm pe artistul reprezentării ca pe un prim arhivar al memoriei edificiului arhitectural, atunci un spațiu muzeal al artei acestei arhivări ar fi locul În care respectivele experiențe și experimente ar putea avealoc public, accesibil, creativ. Ideea de arhivă ar avea posibilitatea de a depăși imaginea Încetățenită și subiectivă aimobilismului și a accesibilității limitate, devenind un loc al efervescenței culturale benefic În context contemporan, un loc comun al memoriei creative a arhitecturii. Vorbind despre arhivă și
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
experimente ar putea avealoc public, accesibil, creativ. Ideea de arhivă ar avea posibilitatea de a depăși imaginea Încetățenită și subiectivă aimobilismului și a accesibilității limitate, devenind un loc al efervescenței culturale benefic În context contemporan, un loc comun al memoriei creative a arhitecturii. Vorbind despre arhivă și despre muzeu ca despre locuri ale memoriei arhitecturale și urbane, trebuie să fim conștienți că lipsa acestora În spațiul autohton ne privează nu doar de un fond util studiului de specialitate, dar și de
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
cu un rol strict executiv, îi era greu să-l joace cu succes pe cel de consilier" (citat de Vacher, 1996, p. 68). Dar experimentul lui Godin era ghidat de ideea că discuția de grup ducea la apariția unor soluții creative. De aceea el îi apare lui Vacher (1992) drept inventatorul unei celule industriale care poate fi considerată un laborator social sau un centru de încercări în organizare. Abia mult mai târziu va fi conturat conceptul de grup și se vor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
grup pozitive puternice; de modele de exersare și transfer orizontal și vertical a experiențelor și atitudinilor pozitive; f) indicatori ai climatului socioafectiv: stilul de acțiune a cadrelor didactice asupra elevilor: directă, indirectă; acțiuni ale cadrului didactic orientate spre stimularea conduitei creative individuale și în grup. Organizarea conținuturilor pregătirii practice focalizată pe obiective se corelează cu însușirea componentelor competenței pedagogice prin tehnica micropredării. Această tehnică se referă la actul didactic menit să asigure o manifestare a competenței comunicative mai pregnantă. Ea este
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
cognitive a elevilor etc.); - competențe de manifestare a potențialului formativ (stimularea conduitelor de exprimare directă a opiniei critice etc.); - competențe referitoare la climatul socioafectiv (tipuri de influențe ale profesorului în sfera personalității elevului); - competențe de stimulare a creativității (stimularea conduitei creative a elevului) [Neacșu I., 1990, p. 243-244]. În continuare, în această lucrare, ne vom axa pe definiția dată de Ioan Jinga competenței profesionale a cadrelor didactice: „un ansamblu de capacități cognitive, afective, motivaționale și manageriale care interacționează cu trăsăturile de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
interpersonale, capacitatea de conștientizare, imaginația, conștiința morală și voința, autonomia în relațiile cu ceilalți, în realizarea scopurilor; - Competența de a înțelege și apoi de a solicita să fii înțeles. - Competența de a acționa sinergic, având capacități subordonate, cum sunt: cooperarea creativă, comunicarea sinergică, valorificarea diferențelor etc. - Competența unei autoreînnoiri echilibrate, o autoreînnoire fizică, spirituală, mentală, socioafectivă a personalității (capacitatea de a produce), care înseamnă păstrarea și sporirea propriei personalități. Această competență este cea care le face posibile pe toate celelalte. 2
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
verbală (2); memorie imediată (2); memorie de durată (2); promptitudine în recunoaștere și reactualizare (2); tulburări de memorie (hipomnezia, amnezia) (3); c) gândirea: flexibilitate mentală (2); raționament abstract (2); capacitate de analiză și sinteză (2); priceperi de organizare (2); gândire creativă (2); capacitate de ordonare și sistematizare (2); tulburări ale gândirii (3); 6) Aptitudini generale și speciale a) inteligență: inteligență dezvoltată (2); inteligență medie (4); inteligență sub medie (3); b) capacități psihopedagogice (sau factori psihopedagogici): capacitatea de a determina gradul de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de lucru singulare - atunci când profesorul, de obicei student-practicant, este capabil să realizeze doar sarcini izolate de lucru cu elevii; 2. nivelul reproducerii unor scheme acționale complexe date; 3. nivelul competenței pedagogice propriu zise, când profesorul este capabil să-și adapteze creativ schemele acționale în funcție de context. [Huston R.W., 1988, în Gliga L., 2002, p. 33] În activitatea de evaluare utilizăm instrumente de evaluare. Într-o activitate de formare, un instrument de evaluare este o probă construită pentru a determina, prin raportare
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
prietenoși, înclinați să distribuie mai multe laude și încurajări, să fie mărinimoși (opuși profesorilor caracterizați prin atitudini distante, egocentrism și mărginire), prin înseși aceste calități, îi stimulează pe elevi să depună un volum mai mare de muncă, să fie mai creativi, să dorească să se identifice cu asemenea profesori, pe care ajung să-i îndrăgească și, prin intermediul unui „impuls afiliativ”, ajung să fie atrași de disciplina pe care ei o predau; Profesorii caracterizați prin responsabilitate, spirit metodic și acțiuni sistematice (opuși
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
jucat de propriile lor experiențe educaționale, sociale, culturale, religioase, financiare și alte experiențe de bază; și cum pot să-i ajute aceste experiențe săși modeleze propriile valori, abordări în predare și asumări ale educației - demonstrând pricepere și discernământ în folosirea creativă și evaluarea critică a tehnologiei informației pentru a sprijini propria predare și pentru a dezvolta învățarea elevilor - asigurând feedback regulat, corect, elevilor și monitorizând dezvoltarea învățării elevilor: nu numai pentru a ajuta în evaluarea dezvoltării elevilor, ca bază pentru raportarea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
educate, exemplificând virtuțile pe care caută să le inspire elevilor: curiozitate, toleranță, onestitate, corectitudine, respect pentru diversitate și aprecierea diferențelor culturale. Ei demonstrează capacități necesare pentru progresul intelectual - abilitatea de a raționa, de a avea perspective multiple, de a fi creativ și a-și asuma riscuri, de a experimenta și rezolva probleme. Profesorii desăvârșiți abordează cunoașterea dezvoltării umane, disciplina, instruirea și înțelegerea elevilor lor, pentru a face judecăți de principiu despre o practică sănătoasă. Deciziile lor sunt puse la temelia nu
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
afectiv: stări de empatie, iubire, de comuniune sufletească, armonie;NIVELUL VOLITIV-SOCIAL - compatibilitate pe plan social-volitiv: spontaneitate, preocupări legate de impunerea în plan social, familial, dominare, manifestarea influenței, a dorinței de a urca în ierarhia socială, de a dobândi respect; NIVELUL CREATIV - SEXUAL - compatibilitate pe plan sexual - manifestări creative: preocupări legate de satisfacerea plăcerilor (estetice - îmbrăcăminte, imagine socială, atracția sexuală dintre sexe, gusturi culinare, bunăstare socială etc.). NIVELUL NEVOII DE STABILITATE - SUPRAVIEȚUIRE - compatibilitate pe planul nevoilor fundamentale ale ființei: preocupări legate de
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
sufletească, armonie;NIVELUL VOLITIV-SOCIAL - compatibilitate pe plan social-volitiv: spontaneitate, preocupări legate de impunerea în plan social, familial, dominare, manifestarea influenței, a dorinței de a urca în ierarhia socială, de a dobândi respect; NIVELUL CREATIV - SEXUAL - compatibilitate pe plan sexual - manifestări creative: preocupări legate de satisfacerea plăcerilor (estetice - îmbrăcăminte, imagine socială, atracția sexuală dintre sexe, gusturi culinare, bunăstare socială etc.). NIVELUL NEVOII DE STABILITATE - SUPRAVIEȚUIRE - compatibilitate pe planul nevoilor fundamentale ale ființei: preocupări legate de siguranță, supraviețuire, de asigurarea hranei, a îmbrăcăminții
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]