8,139 matches
-
dorim să o servim caldă, punem lângă gustare un sos cald. Se folosesc 200 g șuncă, 120 g cașcaval și 2 roșii felii. Sosul mexican - ceapă, ulei, ardei gras roșu, ciuperci, sare, piper, usturoi, roșii decojite, apă, bulion, iar pentru decor, se folosește pătrunjel verde. Ardei umpluți cu carne Paisprezece - cincisprezece bucăți de ardei curățați de cotor și semințe, 500 gr. de carne tocată de vită și porc, 100 gr. de orez spălat bine, două cepe tocate mărunt și călite în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
praf de vanilie. Scoatem tava din cuptor și punem spuma din albușuri și dăm iarăși la cuptor până se întărește puțin albușul. Se lasă la rece timp de 12 - 14 ore, apoi se taie cuburi mari și se servește cu decor din peltea sau dulceață de fructe. BUDINCĂ DE ZAHĂR ARS Un pachet de felii de pâine prăjită se rupe bucățele, apoi se pun într-un vas peste care turnăm un sirop făcut din: 200 gr. de zahăr ars stins cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
spumă, în care se adaugă crema fiartă, apoi se adaugă o ciocolată menaj rasă. Desfacem rulada, o ungem cu cremă și rulăm iarăși, după care, cu restul de cremă, decorăm rulada. Deasupra putem pune nucă măcinată, cocos sau bomboane pentru decor. TORT CREMOS CU CIOCOLATĂ (20 de porții) 175 g margarină, 150 g zahăr, 3 plicuri zahăr vanilat, 3 ouă, 300 g faină, 3 lingurițe praf de copt, 18 buc. batoane mici de ciocolată umplută cu nucă de cocos, 50 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
coaceți timp de cincisprezece minute până se rumenesc, după care, lăsați la răcit în tavă. Bateți frișca cu ajutorul mixerului și când este aproape gata, încorporați zahărul, apoi puneți murele și umpleți eclerele. Se servesc cu mure și câteva fructe pentru decor. PRĂJITURĂ CU RABARBAR Prima plantă din an folosită la prăjituri, dulceață, compot, ciorbă sau sarmale este rabarbarul. I se mai spune rubarba sau reventul. Se freacă 6 gălbenușuri cu 300 g zahăr, apoi adăugăm 4 linguri de smântână, 150 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de vișinată, 100 ml de suc de ananas, două linguri de suc de lămâie. Se curăță de coajă, apoi se taie și se amestecă toate la un loc, se așează în cupe cu vișinele pe deasupra. Pe fiecare cupă se pune decor de frișcă și puțină ciocolată rasă sau topită. 9.6 PRĂJITURI USCATE BASTONAȘE 1 ou, 2 linguri de miere, 200 g zahăr, 250 g făină, bicarbonat, amoniac Se frământă un aluat din care se coc două foi. După ce s-au
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
până la douăzeci de minute. După aceea, glazura de ciocolată se lasă să se topească pe baie de aburi. După ce sa topit, ungem covrigeii și îi stropim cu bombonele colorate, apoi, la sfârșit, se lasă la răcit pe un grătar. Pentru decor se adaugă bombonele colorate. CUIBURI 350 g făină, 20 g drojdie, 2 gălbenușuri, 100 g unt, 100 g grăsime, o lingură de smântână Se frământă toate la un loc, se împarte aluatul în cinci părți egale și se fac cinci
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
vanilie, sare și coajă de portocală. Se coace în tavă tapetată. Se așează aluatul ca suport, iar deasupra punem compoziția din brânză. După aceea, se dă la cuptor timp de o oră. La final, din puțin aluat facem biluțe pentru decor. PASCĂ CU BRÂNZĂ (2) Aluatul - 300 g făină, 150 g zahăr, 3 gălbenușuri, 100 g unt, o lingură de smântână, o lingură de ulei, 100 g nucă măcinată și ½ de praf de copt. Umplutura - 500 g brânză de vaci, 250
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
200 ml lapte dulce. Cu această cremă umplem cele trei foi rămase. Deasupra putem pune o glazură făcută din cele 3 albușuri bătute cu 250 g zahăr și câteva picături de zeamă de lămâie. Peste glazură putem face și un decor din ciocolată topită. PRĂJITURĂ BAVAREZĂ DE CIOCOLATĂ 5 ouă, 250 g zahăr, 300 g ciocolată, vanilie, 15 g gelatină, 250 ml de lapte, 750 ml de frișcă Se pun la foc într-o cratiță zahărul, ouăle, ciocolata rasă, gelatina înmuiată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se fac rondele care se umplu cu cremă. Partea de sus se lasă cu gaură. Crema - 200 g unt, 200 g zahăr și 100 g nuci măcinate. După ce se umplu fursecurile, se dau prin zahăr pudră. TRANDAFIRI DIN NUCĂ PENTRU DECOR Punem la topit zahăr pudră, iar peste el punem nucă măcinată, amestecată cu culoare roșie. Răsturnăm apoi pe o placă de marmură unsă cu ulei, amestecăm repede și îl împărțim pentru a lucra trandafiri pentru tort. Trandafirul se pune pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se spală, se curăță, se toacă și se amestecă, apoi se stropesc cu lichior. După aceea, punem în cupe și decorăm cu cireșe și frișcă. SOSURI DE FRUCTE PENTRU DESERT Sosurile de fructe de servesc peste salată de fructe, cu decor de frișcă. Sos de ciocolată - puneți la foc 75 ml lapte cu 150 ml frișcă lichidă și aduceți la punctul de fierbere. Luați de pe foc și lăsați să se răcească puțin. Adăugați 250 g ciocolată menaj, ruptă bucăți mici și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cu 400 ml de bere blondă, lăsăm să dea două - trei clocote, dăm vasul deoparte și amestecăm cu ouăle frecate, dăm iar la foc până se îngroașă, răsturnăm în alt vas și dăm la congelat. Această înghețată se servește cu decor din fructe glasate și brioșe prăjite în unt. Fructele glasate se fac astfel: pere curățate și tăiate jumătăți, portocale și lămâi tăiate felii se fierb în sirop de zahăr cu baton de vanilie. Brioșele sunt felii de chec care se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
să reprezinte scenic, sub forma spectacolului, acea operă (sau, uneori, un cumul de opere situație în care spectacolul se poate construi, ca un puzzle, din elemente provenind din creații dramatice diferite, aparținând fie aceluiași dramaturg, fie unor dramaturgi diferiți) actori, decor, succesiune de replici, omisiunea unor replici din textul inițial, adaptarea altora, fond sonor, lumini etc.; * receptorul mesajului transmis de regizor receptor reprezentat, în acest model, atât prin actor, cât și prin spectator; se remarcă, totuși, în această interpretare a comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicare teatrală (vezi, de exemplu, actualizări ale creațiilor lui I. L. Caragiale, puse în scenă cu trimitere către aspecte ale politicii actuale sau puneri în scenă ale unor texte clasice folosind, ca fond sonor, creații moderne, actuale, "la modă", iar ca decor piese contemporane etc.); * actorul care transpune, pe scenă, în fața spectatorilor, viziunea regizorului, unicizând însă personajul interpretat și prin coordonate ale propriei personalități (vezi, de exemplu, același rol interpretat de actori diferiți); * păpușa (ipostază reperabilă în cadrul teatrului de păpuși 50) care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lucru este cea mai potrivită interpretării date operei dramatice, respectiv actorilor cu care lucrează; de asemenea, actorul însuși își poate exprima punctul de vedere referitor la ceea ce poate aduce în plus personajului pe care îl interpretează, la ce element de decor/vestimentație l-ar ajuta în asumarea rolului etc.), regizorul poate da feedback explicit dramaturgului, în cazul unei colaborări directe între cei doi, sau implicit în cazul în care un dramaturg își poate vedea creația pusă în scenă, fără a fi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe care le-a făcut dramaturgul în planul personajelor operei sale; * relația regizor autor: regizorul se raportează, în primul rând, la modul în care a gândit dramaturgul universul operei sale (mod reflectat în didascalii cu trimitere inclusiv către elemente de decor, către vestimentația, starea de spirit, maniera de a comunica a personajelor etc. -, în arhitectura acțiunii și în construcția personajelor), pentru a particulariza ulterior, prin propria interpretare și concepție regizorală, punerea în scenă a creației dramatice respective; având ca puncte de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
arhitectura acțiunii și în construcția personajelor), pentru a particulariza ulterior, prin propria interpretare și concepție regizorală, punerea în scenă a creației dramatice respective; având ca puncte de reper numele personajelor, descrierea acestora în didascalii, replicile personajelor, indicațiile scenice privitoare la decor, fond sonor, personaje colective, atmosferă etc., regizorul propune propria variantă de spectacol-teatru asociat operei literare 52 de la care a pornit în demersul său; * relația regizor actor: regizorul este cel care dă indicații actorului în vederea optimizării interpretării unui anumit personaj conform
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
relația regizor actor: regizorul este cel care dă indicații actorului în vederea optimizării interpretării unui anumit personaj conform viziunii sale regizorale; de asemenea, plasează actorul în contextul general al punerii în scenă a unei piese de teatru, prin raportare la elementele decorului, la jocul celorlalți actori, la momentele-cheie ale reprezentației etc.; actorul, pe de altă parte, se raportează la perspectiva regizorului asupra manierei de punere în scenă a unei anumite opere dramatice, aducându-și, însă, și propriul aport la construirea personajului pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
emițătorul și receptorul, care își "dispută", în contextul comunicării teatrale, rolurile, în condițiile în care sunt reperabile, în orice situație de comunicare-teatru, instanțele prezentate supra: autorul/dramaturgul, regizorul, actorul și spectatorul; * CE? spectacolul, caracterizat prin elemente de specificitate (spațiu, timp, decor, lumini etc.); * CU CE SCOP? artistic, estetic; * CUM? prin valorificarea limbajului teatral. Principalele concepte operaționale relevante, în demersul de față, pentru universul teatrului sunt, așadar, prin raportare la cele patru întrebări-cheie de mai sus: * comunicare teatrală manieră de transmitere, către
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
verbale/nonverbale și paraverbale valorificat de către actor în realizarea rolului său), limbajul muzical, limbajul plastic (coroborare a limbajului luminii 70; a limbajului costumelor 71; a limbajului machiajului; a limbajului arhitectural reflectat în tipul de scenă 72, închisă/deschisă, în variațiile decorului 73 simultan/succesiv/unic și în tipul de cortină 74: germană/verticală, grecească/laterală, italiană/fluture, franceză, de lumină, de apă etc.; a limbajului sculpturii utilizat în construirea păpușilor de diferite tipuri); se poate vorbi, astfel, în teatru, de "intertextualitate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dramaturgic se constituie în cadrul de derulare a acțiunii reflectate în succesiunea replicilor personajelor dintr-o operă dramatică; spațiul scenic reprezintă cadrul reprezentării scenice a unei creații dramatice sau dramatizate, cadru căruia i se subsumează elemente ale limbajului teatral prezentate supra decor, scenă, cortină, lumini etc. * temporalitate dramaturgică vs. scenică 83: timpul dramatic este cel al acțiunii, cu repere subiective/obiective, cu perspective cronologice, proiective și/sau retrospective etc.; timpul scenic este cel al derulării spectacolului interval limitat, neconcordant cu timpul dramatic
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
timp obiectiv, cu atestare istorică, căruia i se subordonează acțiunea etc. reprezentate într-o singură scenă/în același act etc.); cadrului temporal scenic i se subsumează, de asemenea, elemente ale limbajului teatral prin fond sonor, prin lumini, prin elemente de decor se poate limita un interval temporal (de exemplu, o epocă istorică reprezentată printr-o anumită linie melodică; un moment al zilei reflectat printr-o manieră particulară de utilizare a luminilor sau prin anumite elemente de decor aferente trezirii din somn
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lumini, prin elemente de decor se poate limita un interval temporal (de exemplu, o epocă istorică reprezentată printr-o anumită linie melodică; un moment al zilei reflectat printr-o manieră particulară de utilizare a luminilor sau prin anumite elemente de decor aferente trezirii din somn, unei anumite perioade politice etc.; * text dramatic operă literară aparținând genului dramatic, caracterizată prin modalitatea alternativă de transmitere a mesajului de către dramaturg, atât prin intermediul replicilor personajelor și al acțiunii construite prin acestea, cât și prin didascalii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemplu, adaptări ale unor replici, eliminări/adăugări de replici, substituiri de replici cu mijloace nonverbale (mimică, gestică etc.), nuanțe conferite replicilor prin valențele nonverbale și paraverbale sugerate de către regizor actorului care interpretează un anumit rol, adaptări ale unor elemente de decor (unele piese clasice pot fi "modernizate", altele pot fi stilizate etc.), redimensionări ale reperelor temporale și ale celor spațiale 91, reorganizarea structurii piesei de teatru (plecând însă de la actele, scenele/tablourile din textul-suport) etc. Particularizând, actorii-copii, respectiv spectatorii-copii implică accesibilizări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
modernizate", altele pot fi stilizate etc.), redimensionări ale reperelor temporale și ale celor spațiale 91, reorganizarea structurii piesei de teatru (plecând însă de la actele, scenele/tablourile din textul-suport) etc. Particularizând, actorii-copii, respectiv spectatorii-copii implică accesibilizări ale textului și adaptări ale decorului, ale fondului sonor etc., strategia regizorului presupunând inclusiv alegerea piesei de teatru după public 92, după posibilitățile umane și materiale de punere în scenă (Popa, 1977, pp. 196-204), în condițiile în care, în general, o "operă de artă se prezintă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
toate acestea vin în completarea componentelor nonverbale și paraverbale ale comunicării) vezi, de exemplu, într-o situație de comunicare interpersonală, susținerea ideilor prin arătarea unor fotografii, iar în cazul comunicării didactice/educaționale, derularea unei activități subsumate temei Toamna într-un decor cu frunze galbene, ruginii, cu fructe, legume, pe un fond sonor adecvat, cu locutor îmbrăcat în culorile acestui anotimp etc.; * necesitatea exersării utilizării componentelor verbale, nonverbale și paraverbale ale sistemului comunicativ atât de către vorbitorul comun, în vederea optimizării comunicării interpersonale, cât
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]