8,317 matches
-
Păianjenul pustnic maro (lat. "Loxosceles reclusa") este un bine cunoscut păianjen veninos din Statele Unite. Lungimea corpului este cuprinsă îîntre 6 - 20 mm, femela este mai mare decât masculul. Având în vedere că păianjenul are marcaje similare nu numai cu reprezentanții aceluiaș gen, ci și cu cei din alte familii Pholcidae și Mimetidae, în scopul identificării este mult mai important să se examineze ochii
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
a fost găsit și în cutii deșarte, lenjerie, haine, încălțăminte etc. Spre deosebire de alțipăianjeni țesători de pânze, acesta părărsește pânza sa pe timp de noapte pentru a vâna. Masculul cea mai mare parte a timpului și-o petrece la vânătoare pe când femela pe pânză sau în apropierea ei. Se hrănesc cu diferite insecte. Păianjenul pustnic injectează în victimă venin cu acțiune hemolitică și necritică. Această specie este rareori agresivă. Atacurile asupra oamenilor sunt, relativ, rare. Păianjenul mușcă, de obicei, doar atunci când este
Păianjen pustnic maro () [Corola-website/Science/319791_a_321120]
-
a sexului. La organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X nu implică inactivarea unui cromozom X (că, de exemplu, la Drosophila) relațiile interalelice descrise mai sus se aplică și la genele situate pe cromozomul X la organismele femele, existând cu adevarat caractere dominante gonozomale sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
sau recesive gonozomale (legate de sex). Dimpotrivă, la organismele la care reglarea expresiei genelor situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o singură alela va fi activă la femele, cealaltă fiind heterocromatinizată. Inactivarea cromozomului X fiind realizată la întâmplare în fiecare celulă, femelele vor fi un mozaic celular format din două populații celulare ce se diferențiază prin alelele genelor gonozomale exprimate. Fiecare dintre aceste alele se va exprima la
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
situate pe cromozomul X implică inactivarea unui cromozom X (precum la mamifere și deci și la specia umană) numai o singură alela va fi activă la femele, cealaltă fiind heterocromatinizată. Inactivarea cromozomului X fiind realizată la întâmplare în fiecare celulă, femelele vor fi un mozaic celular format din două populații celulare ce se diferențiază prin alelele genelor gonozomale exprimate. Fiecare dintre aceste alele se va exprima la nivel celular indiferent dacă în alt context genotipic ele sunt dominante sau recesive. În
Dominanță și recesivitate genetică () [Corola-website/Science/319793_a_321122]
-
este o specie de păianjen din familia Araneidae. El este răspândit în Australia și Tasmania. Lungimea corpului mascul este de 8-9 mm și cel al femelei de 14 - 18 mm. Opistosoma are un aspect emailat cu o varietate largă de culori în diferite regiuni ale Australiei. Coconul are formă rotundă, plat pe partea inferioară, unde este fixat de substrat. Coconul este construit din mătase maro - roșie
Araneus bradleyi () [Corola-website/Science/319815_a_321144]
-
sau în desișul vegetației. Animale seminocturne, nutriile sunt active seara și la începutul nopții sau dimineața devreme, ziua fiind mai mult în vizuini. Trăiesc în grupuri mici sau familii, acestea fiind compuse în mare parte dintr-un mascul și 3-5 femele cu puii lor. Hrana nutriilor este constituită din plantele bogate în amidon și zahăr, dar sărace în celuloză, din moluște, însă mai rar din pești. Nu fac provizii de iarnă, astfel că supraviețuirea lor în mediul natural este dependentă de
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
câinii care vagabondau pe străzile Moscovei. Oamenii de știință sovietici au decis astfel presupunând că animalele provenite din astfel de condiții sunt adaptate și pot îndura mai bine condițiile de frig extrem si foamete. Subiectul ales, Laika, era o corcitură femelă în greutate de cinci kg și în vârstă de aproximativ trei ani. Alte surse susțin valoarea greutății ca fiind de 6 kg. Personalul sovietic i-a dat mai multe nume și porecle (Kudreavka, Jucika și Limoncik) dar numele care s-
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
Blana este de culoare roșcată, maronie sau neagră. Are un corp zvelt și mobil care îi permite să străbată zonele stâncoase și împădurite din habitatul său. Dieta îi este formată din lemuri pe care îi prinde cu ușurință în arbori. Femela naște 1-3 pui pe care îi îngrijește. Puii sunt lipsiți de blană și sunt de dimensiunea unui șoarece. Masculii se provoacă în lupte sângeroase. Mangusta, geneta, zibeta asiatică și zibeta africană sunt cele mai apropiate rude ale fosei. Acestea au
Cryptoprocta ferox () [Corola-website/Science/319017_a_320346]
-
cu 48 de specii. Speciile genului Salticus au opistosoma marcată cu dungi succesive de alb și negru. Dungile au o poziție transversală, de aceea uneori aceste specii se numesc și Păianjeni zebră. Masculii au o lungime de 5 mm, iar femelele 3,5 - 7 mm. Aceștia își prind prada executând sărituri, preferă locurile verticale. Acest gen are o răspândire palearctică, unele specii se întâlnesc în regiunea mediteraneană și Asia de Sud, altele în Lumea Nouă. "Salticus perogaster" este o specie endemică din Noua
Salticinae () [Corola-website/Science/319052_a_320381]
-
o axă roșie. Dimorfismul sexual este destul de pronunțat: la masculii adulți, apar pe cap niște tuberculi granuloși, numiți "podoabele dragostei", iar pe partea superioară a corpului, linii scurte, paralele, albicioase. Înotătoarea anală, la mascul, este mai puțin înaltă ca la femelă. Hrana și-o procură de pe fund și constă în primul rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
în anul 3-5. Depune icrele pe pietre, în aprilie-mai, când se adună în grupe mai mari și urcă în susul râului, până aproape de zona păstrăvului. Reproducerea are loc în ape adânci și repezi, cu un fund pietros sau nisipos. Aci, o femelă depune câte 3.000-10.000 icre, mari cât sămânța de mei, lipindu-le de pietre. În această călătorie, peștii nu se hrănesc. Are valoare economică limitată. Carnea are multe oase și este gustoasă. Icrele proaspete de mreană, mai ales în preajma
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
deschis până la un de gri foarte închis. Dorsal, opistosoma prezintă cinci sau mai multe puncte, relativ mari, de culoare albă, care formează o cruce. Punctele albe apar datorită celulelor ce conțin guanină, un produs secundar al metabolismului proteic. Lungimea corpului femelei este de 20 - 25 mm, iar a masculului de 10 - 11 mm. Tarsul picioarelor păianjenului cu cruce prezintă două gheare pectinate cu ajutorul cărora este țesută pânza. La baza lor se află o a treia gheară, mai mică, ce poate forma
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
necomestibil, păianjenul va rupe firele pentru a elibera obiectul. Păianjenul cu cruce se comportă cu prada prinsă diferit. Dacă este foarte flămând, atunci o mănâncă imediat. În alte cazuri, o ascunde pentru momentul potrivit. Pentru om acest păianjen este inofensiv. Femela este mai mare decât masculul. Masculul, apropiindu-se de femelă, trebuie să fie foarte atent, deoarece poate să devină o nouă victimă. După acuplare masculul moare. Femela depune ouăle toamna, într-un cocon. Mătasea coconului este densă, ferind ouăle de
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
cu cruce se comportă cu prada prinsă diferit. Dacă este foarte flămând, atunci o mănâncă imediat. În alte cazuri, o ascunde pentru momentul potrivit. Pentru om acest păianjen este inofensiv. Femela este mai mare decât masculul. Masculul, apropiindu-se de femelă, trebuie să fie foarte atent, deoarece poate să devină o nouă victimă. După acuplare masculul moare. Femela depune ouăle toamna, într-un cocon. Mătasea coconului este densă, ferind ouăle de posibile pericole. Coconul este purtat un timp anumit anexat de
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
alte cazuri, o ascunde pentru momentul potrivit. Pentru om acest păianjen este inofensiv. Femela este mai mare decât masculul. Masculul, apropiindu-se de femelă, trebuie să fie foarte atent, deoarece poate să devină o nouă victimă. După acuplare masculul moare. Femela depune ouăle toamna, într-un cocon. Mătasea coconului este densă, ferind ouăle de posibile pericole. Coconul este purtat un timp anumit anexat de opistosomă, apoi este ascuns în locuri dosite. Primăvara juvenilii eclozează, devin maturi la sfârșitul verii. este răspândit
Araneus diadematus () [Corola-website/Science/319179_a_320508]
-
este un gen de păianjeni migalomorfi. Lungimea femelelor este cuprinsă între 7 - 21 mm, sunt de culoare roșietică sau maronie închisă. Masculii nu depășește 12 mm și mai închis la culoare. Ei au chelicere cu colți lungi și subțiri. Regiunea de articulare a chelicerelor cu corpul este mai
Atypus () [Corola-website/Science/319224_a_320553]
-
culoare. Ei au chelicere cu colți lungi și subțiri. Regiunea de articulare a chelicerelor cu corpul este mai proeminentă decât restul prosomei. Masculii din acest gen se pot distinge de cei din genul "Sphodros" prin crestele marginale ale sternului, iar femelele prin epiginul alcătuit din două plăci de puternic chitinizate. Păianjenii construiesc un tub cu înălțimrea de 20 cm, dintre care 8 sunt în subteran. Păianjenul își așteaptă prada în partea inferioară a tubul. Atingerea tubulzui de către vreo insectă provoca oscilații
Atypus () [Corola-website/Science/319224_a_320553]
-
(supranumit "Păianjen zebră") este o specie de păianjen săritor comună în Europa. El nu țese pânză, execută sărituri pentru a prinde prada și este foarte curios. Femela crește până la 5 - 8 mm în lungime, iar masculul 5 - 6 mm. Caracteristica cea mai distinctivă a acestui păianjeni este mărimea, relativ, foarte mare a primei perechi de ochi situați median. Aceasta este tipic pentru toți păianjenii săritori, deorecea vederea
Salticus scenicus () [Corola-website/Science/319243_a_320572]
-
usurinta cu mana sau cu pumnul . Acuplarea este anticipată de un dans nupțial realizat de mascul. El flutură cu prima pereche de picioare și mișcă cu abdomenul din sus în jos. Încă nu se știe ce anume o atrage pe femelă în acest dans. Ponta femela o poartă cu sine. După eclozare juvenilii sunt păziți o perioadă de către mama lor. Acesta este larg răspândit în toată Europa și America de Nord. El adesea habitează în așezările umane. În zilele însorite, Păianjenul zebră poate
Salticus scenicus () [Corola-website/Science/319243_a_320572]
-
pumnul . Acuplarea este anticipată de un dans nupțial realizat de mascul. El flutură cu prima pereche de picioare și mișcă cu abdomenul din sus în jos. Încă nu se știe ce anume o atrage pe femelă în acest dans. Ponta femela o poartă cu sine. După eclozare juvenilii sunt păziți o perioadă de către mama lor. Acesta este larg răspândit în toată Europa și America de Nord. El adesea habitează în așezările umane. În zilele însorite, Păianjenul zebră poate fi observat pe pereți, plante
Salticus scenicus () [Corola-website/Science/319243_a_320572]
-
este o familie de păianjeni din suprafamilia Araneoidea. Familia include cei mai mari păianjeni țesători (genul "Nephila"), unele specii fiind de mărimea unei palme de om, inclusiv lungimea picioarelor. Masculii sunt extrem de mici în comparație cu femelele, având o lungime de 1/5 din cea a femelei. Astfel, femelele ajung până la 4 cm, iar masculii - maxim 1 cm. Acști păianjeni au 8 ochi aranjați în 2 rânduri. Chelicerele sunt bine dezvoltate, pe articolele bazale posedă două rânduri
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]
-
păianjeni din suprafamilia Araneoidea. Familia include cei mai mari păianjeni țesători (genul "Nephila"), unele specii fiind de mărimea unei palme de om, inclusiv lungimea picioarelor. Masculii sunt extrem de mici în comparație cu femelele, având o lungime de 1/5 din cea a femelei. Astfel, femelele ajung până la 4 cm, iar masculii - maxim 1 cm. Acști păianjeni au 8 ochi aranjați în 2 rânduri. Chelicerele sunt bine dezvoltate, pe articolele bazale posedă două rânduri de dințișori. Femele prezintă două canale genitale: spermatecă, unde se
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]
-
suprafamilia Araneoidea. Familia include cei mai mari păianjeni țesători (genul "Nephila"), unele specii fiind de mărimea unei palme de om, inclusiv lungimea picioarelor. Masculii sunt extrem de mici în comparație cu femelele, având o lungime de 1/5 din cea a femelei. Astfel, femelele ajung până la 4 cm, iar masculii - maxim 1 cm. Acști păianjeni au 8 ochi aranjați în 2 rânduri. Chelicerele sunt bine dezvoltate, pe articolele bazale posedă două rânduri de dințișori. Femele prezintă două canale genitale: spermatecă, unde se depozitează sperma
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]
-
lungime de 1/5 din cea a femelei. Astfel, femelele ajung până la 4 cm, iar masculii - maxim 1 cm. Acști păianjeni au 8 ochi aranjați în 2 rânduri. Chelicerele sunt bine dezvoltate, pe articolele bazale posedă două rânduri de dințișori. Femele prezintă două canale genitale: spermatecă, unde se depozitează sperma și altul ce duce spre uter, unde are loc fecundarea. Aceștia sunt țesători iscusiți. Ei construiesc o pânză rotundă, verticală cu fire de mătase galbene. Pânza este deseori reînnoită, deoarece își
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]