8,564 matches
-
o stea) . Este director al Centrului cultural național din Ministerul de Interne. În octombrie 2011, ÎCCJ a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității. În perioada 1970 - 2003 a obținut numeroase medalii, diplome, semne ale recunoașterii valorii interpretative: folclor, romanțe, canțonete, colinde, serenade etc. Între altele: În: Italia, Franța, Finlanda, Danemarca, Grecia, Ungaria, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Rusia, China, Coreea, Japonia, Mexic, Brazilia, Egipt, Israel, Cuba etc.
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
copii. A copilărit în orașul natal până la 17 ani. Studiile liceale și le-a absolvit la Liceul Emil Racoviță din Iași, cursuri serale, iar cele superioare la Facultatea de Muzică, în cadrul Universitații Spiru Haret, de curând absolvind și masteratul în folclor. După absolvirea liceului s-a angajat la Combinatul de fire și fibre sintetice din Iași, unde s-a înscris în ansamblul combinatului. Acolo, a cântat muzică populară și ușoară și a participat și la dansuri populare. În 1979 a câștigat
Matilda Pascal Cojocărița () [Corola-website/Science/307620_a_308949]
-
remarcabil și ținuta artistică a tânărului solist vocal Nicolae Sabău, pe o scenă din București, marcând astfel debutul unui destin artistic. În anul 1959 ia ființă Ansamblul de cântece și dansuri al Sfatului Popular al Regiunii Baia Mare, instituție profesionistă de folclor ,care îl promovează pe tânărul interpret Nicolae Sabău în spectacolul "Baia Mare în cântec și joc" alături de celebrul Felician Fărcașu. Pasiunea și dăruirea exemplară în interpretarea cântecului popular i-au adus lui Nicolae Sabău, în anii care au urmat , prestigiul profesional
Nicolae Sabău (muzician) () [Corola-website/Science/307622_a_308951]
-
Pașcovski Vasile - de altfel un anonim rapsod popular frecvent solicitat să înveselească alaiul nunților - obișnuia pentru a stimula pregătirea profesională pentru mânuire pilei sau bomfaerului să antreneze elevii în diverse momente muzicale. Era un prilej pentru solist de a culege folclorul local, de a depista talente pentru formațiile școlii.Ilinca Vasilica, eleva în anul I, se rotea mai des la cantare decât la pilire față de celelalte colege care o ascultau cu invidie. Îi plăcea să cânte... ar fi vrut numai ea
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
Față,jud Dolj și el devenind mai tarziu , laureatul festivalului Maria Tănase.La amândoi, doamna Paula Dogaroiu, le-a propus, să vină pentru a da examen de admitere la Școala de Muzică din Craiova.In Vara anului respectiv,ansamblul de folclor al Casei de Culrură a Tineretului din Craiova, care avea sediul pe atunci, în clădirea din spatele Institutului de proiectări al jud. Dolj,sau mai bine zis între acesta și Muzeul de Istorie,era în turneu pe litoral,iar după aproape
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
atunci, în clădirea din spatele Institutului de proiectări al jud. Dolj,sau mai bine zis între acesta și Muzeul de Istorie,era în turneu pe litoral,iar după aproape două săptămâni,acesta și-a continuat,turneul cu participarea la festivalul de folclor pentru ansambluri de la Tulcea.La sosire, ansamblul era așteptat de doamna Paula Dogaroiu, Vasilica Dinu și cred că Ilie Dârvăreanu.Dirijorul Ansamblului era Nelu Feraru și coregraf Stelică Cebucescu.În acel spectacol știu că Vasilica a cântat cu orchrstra acestui
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În 1878 publica în revista lui Iosif Vulcan „Șezătoarea. Foaia poporului român” (Siedietórea. Fóia poporului românu), povestea ˝ Fata mulțumitoare˝, - o încercare de versificare a poveștii ˝Toarceți fete, c-a murit Baba Cloanța˝, pe care o va introduce
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
multă placere”, îndemnându-l să continue „prețioasa culegere și publicare, menită a ocupa un loc însemnat în tezaurul literaturii populare, îndeplinind astfel una din cele mai folositoare misiuni ale unui om care își iubește neamul”. A mai editat culegerile de folclor: „Inimioara - adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române” (1885, ed. a 2-a în 1907), ˝Trandafiri și Viorele˝ (1886, ed. a 4-a în 1912), „Chiuituri de care strigă flăcăii la joc, Opșaguri
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Deșteptarea” (Cernăuți, 1897) „Revista ilustrată” (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), „Tribuna” și „Foaia poporului” (Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de duminecă” (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice. A desfășurat și o intensă activitate în domeniul teoretic al culegerii și cercetării folclorului în paginile revistei ieșene „Contemporanul”, în „Gazeta Transilvaniei” (Brașov), „Gutinul” (Rodna) ș.a.; a scris și articole legate de istoria învățământului. La Sâncel, împreună cu publicistul Petre Stoica, a editat revista „Convorbiri pedagogice” (1886-1887). Secretar secund al „Asociației Transilvane pentru Literatura Română
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
scrisă: Redeșteptarea, Renașterea bănățeană, Agenda și Timpul. Prezența lor s-a simțit pregnant și cu alte importante manifestări culturale legate de numele lui Nica, a cărui viață și activitate au fost prezentate cu deplin succes de către acest adevărat cronicar al folclorului bănățean care este Nicolae Pârvu, în cartea lui extrem de elocventă: "Achim Nica, doinitorul Banatului". Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Achim Nica la 10 decembrie 2004 Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, "„pentru contribuțiile deosebite în
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
un număr de 420-460 de cadre didactice rome care asigură predarea limbii romani în școli. Limba ucraineană a rămas în uz în ciuda faptului că utilizarea ei a fost deseori limitată sau chiar interzisă și a fost păstrată de ucraineni în folclor, muzică și literatură. Potrivit recensământului din 2011, 51.703 de persoane (0,3%) din populația României s-au declarat etnici ucraineni, cu toate că neoficial se crede că sunt în jur de 300.000. Majoritatea lor se regăsește în județele Maramureș, Suceava
Limbile vorbite în România () [Corola-website/Science/307769_a_309098]
-
în criză, criza culminând cu răscoalele din anii 1907. Se cansideră totuși de mulți critici literari că principalul artizan al acestui curent a fost Nicolae Iorga deoarece el prețuia, mai bine decât oricare altul, tradițiile noastre istorice și cultural-artistice unde folclorul deține un loc important, valorile noastre naționale, lupta pentru emancipare și eliberare națională. Acestea erau preocupările lui dintotdeauna dar cu ocazia conducerii revistei „Sămănătorul”, el a modelat noile concepte definindu-le, sintetizându-le și teoretizându-le.<br> Ideea centrală din jurul
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
similar cu al instrumentiștilor. Ea posedă un întreg arsenal de ornamente, împletind vibrato-ul natural al vocii cu triluri anume controlate, iar salturile la octave superioare erau urmate de anumite cadențe. Ca punct de plecare, a luat în alcătuirea repertoriului folclorul muntenesc pe care l-a prelucrat adaptându-l stilului lăutăresc de București. Ajutată de Victor Gore și Aurel Gore, aceștia observând că încă de mică poseda o cantitate inexhausitibilă de cântece de mahala, în special foarte multe versuri pentru perioadă
Romica Puceanu () [Corola-website/Science/306504_a_307833]
-
și Iași, pentru televiziune și la Casa de discuri "Electrecord". În întreaga sa carieră a scos 13 discuri personale și 6 în colaborare, aproximativ 15 casete audio, 19 CD-uri și 1 DVD. S-a remarcat și prin culegerea de folclor muzical din zona Bucovinei. A susținut spectacole cu diferite formații artistice în țară și în străinătate, făcând turnee în Israel, Portugalia, SUA, Franța, Danemarca, Germania, Iugoslavia ș.a. Solista Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
(n. 19 octombrie 1944 în satul Ireasca, comuna Gohor, jud. Galați) este o interpretă de muzică populară. Și-a început cariera artistică în anul 1963. Interpreta din zona a dovedit o mare dragoste pentru folclor prin activitatea desfășurată. A fost căsătorită cu fostul campion olimpic și mondial de lupte greco-romane Nicolae Martinescu (1940-1 aprilie 2013). Una dintre cele mai interesante personalități în galeria purtătorilor de cântec popular moldovenesc, este originară din satul Ireasca, comuna Gohor
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
A lua în derâdere luminile nordului sau a cânta despre ele era considerat a fi periculos, putând cauza luminile să descindă și să ucidă persoana în cauză. Algonchinii credeau că luminile erau strămoșii lor dansând în jurul unui foc ceremonial. În folclorul inuit, aurora boreală era compusă din spiritele morților care jucau fotbal cu cranii umane în ceruri. Inuiții foloseau totodată aurora pentru a-și chema copii acasă înainde de lăsarea întunericului, susținând că dacă o persoană scotea sunete în prezența ei
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
fotbal cu cranii umane în ceruri. Inuiții foloseau totodată aurora pentru a-și chema copii acasă înainde de lăsarea întunericului, susținând că dacă o persoană scotea sunete în prezența ei, aurora ar fi coborat și ar fi incendiat-o. În folclorul leton, în special dacă este de culoare roșie și apare iarnă, aurorele sunt considerate a fi sufletele războinicilor morți, semn precursor unui mare dezastru (război sau foamete). E considerat o referire la aurore un fragment biblic din cartea lui Ezechiel
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
cal, picioarele din spate ale unui cerb, coada unui leu, cu un corn în mijlocul frunții”. Inorogul este un animal fantastic, întâlnit în mitologia orientală. Apar descrieri despre el în multe basme, tarot, istoria artei, ocupând un loc de seamă în folclorul tuturor popoarelor. Se întâlnește sub următoarele denumiri: Ekasringa, Kirtnasari, Cartazon, Kirin, Wahid și Karn, Abou Quarn, Kartkdann, etc. Se vede faptul că un mare număr din cuvintele care denumesc inorogul au aceeași rădăcină: krn. Această serie de consoane este expresia
Inorog () [Corola-website/Science/306570_a_307899]
-
Gilda, Mimì (Zürich) și Violetta Valéry (la Zürich și la Operă de Stat din Viena). În discografia Elenei Moșuc se regăsesc albumele solo "Au jardin de mon Coeur", "Mozart Portrait" și "Notre Amour" (cu partituri mai puțin cunoscute, inspirate din folclorul muzical românesc), dar și CD-uri precum "Stabat Mater" de Gualberto Brunetti (prima înregistrare mondială), "With Compliments" (arii din Händel, cu Orchestră de Cameră din Zürich). Cele mai noi discuri sunt înregistrările integrale "Schön ist die Welt" (de Léhar) și
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
valori în regiunile est și central-europene și să aducă aceste tendințe din occident în spațiile în care acestea nu pătrunseseră încă. Toți reprezentanții Școlilor naționale au abordat în compozițiile lor tematici cu caracter naționalist, inspirându-se din istorie, mitologie și folclor, cu scopul de a evidenția identitatea țării pe care o reprezintă. Apare astfel un gen muzical cunoscut sub numele de rapsodie, care se definește ca fiind oompoziție muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
de a evidenția identitatea țării pe care o reprezintă. Apare astfel un gen muzical cunoscut sub numele de rapsodie, care se definește ca fiind oompoziție muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate adesea din folclor. Tot mai mulți compozitori aleg ca sursă de inspirație principală folclorul, cum ar fi Franz Liszt cu Rapsodiile ungare, Johannes Brahms cu cele 21 de dansuri ungare, (dintre care cel mai cunoscut este Dans ungar nr. 5, care are la
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
un gen muzical cunoscut sub numele de rapsodie, care se definește ca fiind oompoziție muzicală, de obicei de formă liberă, compusă din motive și fragmente variate, inspirate adesea din folclor. Tot mai mulți compozitori aleg ca sursă de inspirație principală folclorul, cum ar fi Franz Liszt cu Rapsodiile ungare, Johannes Brahms cu cele 21 de dansuri ungare, (dintre care cel mai cunoscut este Dans ungar nr. 5, care are la bază un csárdás de Béla Kéler intitulat Bártfai emlék, pe care
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
are la bază epopeea Cântec despre oastea lui Igor, în care se vorbește despre originile mitice ale poporului rus. Cehii i-au avut ca reprezentanți principali pe Antonín Dvořák și pe Bedrich Smetana. Dvořák nu s-a inspirat doar din folclorul muzical ceh (care a constituit principala sursă de inspirație pentru Dansurile slavone), ci chiar și din muzica tradițională americană în marea ei varietate de stiluri. Pe vremea când acesta era director la Conservatorul Național de Muzică din New York a compus
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
istoria Transilvaniei și mai cu seamă de istorie bisericească, pe baza unor izvoare inedite până atunci. A fost prieten apropiat cu savantul istoric Nicolae Iorga și cu Andrei Bârseanu, fostul său coleg de la Brașov, cunoscut mai ales prin culegerea de folclor din Ardeal, făcută împreună cu cehul Jan Urban Jarník. În 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1909 a fost numit membru titular. A fost membru al secției istorice a Astrei, de la Sibiu. Augustin Bunea a decedat la
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
poetul a utilizat relativ puține cuvinte, dar le-a atribuit sensuri noi. Apreciază sonetele eminesciene, „Glossa” și „Oda”. Arată că una dintre sursele muzicalității liricii poetului de la Ipotești o constituie numele proprii (Dalila, Venera, Basarabi, Mușatini). Laudă înteresul acestuia pentru folclor și faptul că a valorificat o serie de cuvinte populare (sară, nouri), dând versurilor o perfecțiune aproape onomatopeică. În finalul studiului, Maiorescu se lansează într-o profeție care a fost confirmată mai târziu, arătând că „pe cât se poate omenește prevedea
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]