8,005 matches
-
născut. * „Nu poți să plîngi și să gîndești, În același timp, căci fiecare gînd absoarbe o lacrimă.” (J. Renard) „GÎndul” nu-și ia profunzimea și cu atît mai mult originalitatea din el Însuși, ci din sinceritatea suferințelor inimii: „Orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă” (M. Eminescu); „Spre lumina inteligenței, calea e deschisă oricînd, dar plenitudinea inimii nu ne-o poate dărui nimeni” (J.W. Goethe). * „Trăim o dramă a limbajului: unii rostesc fraze, alții
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
surprinzătoare prin frumusețea și eficiența lor, atunci putem spune că nu ne trăim doar destinul, ci ni-l și creăm. * „Singura ofensă pe care n-o poți pedepsi, e discursul funebru.” (N. Iorga) Momentul Înmormîntării este, cu adevărat, cel mai generos din viața omului, deoarece este singurul care dă voie ca despre noi să se vorbească nu numai laudativ, ci chiar mai laudativ decît ar trebui... desigur, cu atît mai laudativ cu cît defunctul a avut mai multe păcate! Probabil că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
regatul instinctelor, al trebuințelor biologice de ținutul nesfîrșit al valorilor și al idealurilor omului. * „Savanții ajung să creadă că ei inventează ceea ce descoperă.” (G. Cesbron) Adevăratul creator este, cu certitudine, „natura” și nu omul. Însă cercetătorul pasionat este Într-atît de generos În munca lui, depune atîta suflet, Încît se identifică la un moment dat cu obiectul pasiunii sale, nedîndu-și seama că de fapt Îl recreează, și nu-l descoperă. * „Cunoscînd pe unul, Îi cunoști pe toți.” (Terențiu) Explicația acestui fapt, surprinzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
clipă. Într-o altă interpretare, se observă că atunci este vorba de situații existențiale liminale, care pretind un act de implicare totală, omul „dezgroapă” În mod involuntar din profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este În adulter cel care Își iubește prea Înfocat soția.” (P. Syrus) Există cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
are Însă nu numai o dimensiune intelectuală, ci și una morală (fapt ilustrat de situația celui care Înțelege să speculeze În favoarea sa credulitatea/naivitatea altuia). * „Cine se servește singur e mai bine servit.” (Ch.G. Etetienne) Pentru că numai tu poți fi generos cu adevăratele tale preferințe. Reflecțiunea de mai sus poate fi chiar generalizată: „CÎnd te ajuți tu Însuți și cerul te ajută” (La Fontaine). * „Bine ar fi ca omul să aibă parte de două vieți: prima, În care să comiți greșeli
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și atunci putem acorda o circumstanță atenuantă pentru situația nedorită cînd, În locul binelui așteptat, rezultă răul. Însă, de cele mai multe ori, unii oameni Își maschează cu abilitate invidiile, egoismul, pornirile răutăcioase prin intenții derutante, care lasă la Început impresia unor acțiuni generoase. * „Poți să fii mincinos, dar să nu fii niciodată fățarnic.” (Doamna du Deffard) Noi credem totuși că aceste două atitudini se presupun reciproc, fiind complementare. Doar În următoarele două situații „minciuna” nu presupune „fățărnicia”: În copilărie, cînd minciuna ia mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întrece pe impostorii din „dramă”. * „Adevărata dragoste nu scade prin cheltuirea ei. Cu cît dai mai mult, cu atît Îți rămîne mai mult. Dacă te adăpi la fîntîna cea adevărată, cu cît iei mai mult din ea, cu atît mai generoasă devine.” (A. de S.-Exupéry). Aceasta este Însă soarta doar a „iubirilor” care au un sens spiritual, nu și a celor care urmăresc obținerea doar a unor plăceri pur senzoriale. * Nimeni nu se poate sustrage influenței chiar și a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sau teamă, Își pierde tot ce-i mai bun Într-Însul: mulțumirea de sine”. Totuși, se impune observația: a te putea abține să faci „răul”, nu Înseamnă neapărat că ești În stare să fii, În același timp, și bun sau generos. SÎnt revelatoare, În acest sens, vorbele lui Ovidiu: „Ai comis păcatul cînd te-ai oprit să-l faci numai pentru că nu este permis”. * „A vrea să fii liber Înseamnă a vrea să fii tu Însuți.” (Emil Cioran) Adică să te
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
umil, erau mulțumiți cu soarta lor. Cu toate aceste, mulți dintre aceștia nu erau plătiți la timp și mulți dintre însoțitorii regelui se zbăteau la marginea subzistenței.“ Din punct de vedere istoric nu avem informații despre o văduvă atât de generoasă, care să accepte să-l găzduiască pe Carol al II-lea vreme de doi ani. Acest eveniment ar fi fost cu siguranță consemnat în lucrările oficiale, alături de numele generoasei protectoare. Ne permitem să prezentăm două puncte de vedere în analiza
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de vedere istoric nu avem informații despre o văduvă atât de generoasă, care să accepte să-l găzduiască pe Carol al II-lea vreme de doi ani. Acest eveniment ar fi fost cu siguranță consemnat în lucrările oficiale, alături de numele generoasei protectoare. Ne permitem să prezentăm două puncte de vedere în analiza acestei afirmații: primul ne face să credem că această văduvă este o invenție a autorului. A doua ipoteză ne duce cu gândul la o formulare subtilă, ironică, a aceluiași
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
întâlnirea cu Mazarin a fost ca o revelație pentru bătrânul politician. Aceasta a durat două ore, iar la final, Richelieu, profund impresionat de calitățile tânărului, l-a invitat la Paris. Când acesta a răspuns pozitiv invitației, i-a oferit cadouri generoase: un lanț de aur cu portretul regelui, bijuterii, o spadă de ceremonii foarte valoroasă și multe promisiuni de mărire. în sufletul tânărului se dădea o luptă între datoria față de familie și cea față de suveranul pontif, pe de altă parte, și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
întrerupea, zicând « Le Nôtre, îți dau douăzeci de mii de franci». Această dărnicie magnifică a fost atât de des repetată încât l-a enervat pe Le Nôtre, al cărui suflet era pe atât de nobil și dezinteresat, pe cât era de generos cel al stăpânului său. La a patra întrerupere s-a oprit și i-a spus brusc regelui: « Sire, Maiestatea Voastră nu mai trebuie să audă nimic. Vă voi ruina». Pe lângă drumul simbolic al soarelui, arhitectul Le Brun a descris alegoric
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai fină aluzie. în lumina oferită de memoriile vremii, reușim să ne imaginăm personalitatea complexă a celui care a fost Regele Soare. Prin caracterul său, a reușit să creeze un tipar, cel al monarhului absolut. Autoritar și galant, invidios și generos, copilăros și maturizat prea devreme, Ludovic al XIV-lea este alcătuit, asemeni unui caleidoscop, din umbre și lumini. Urât și temut de dușmani, apreciat de admiratori, regele Franței a reușit să lase tuturor o puternică impresie. VViața secretă a reginelor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
poporul, ca participant pasiv al acestui proces, popor care a acceptat să fie mințit și furat fără să reacționeze pe măsură (verbul a minți, implică doi participanți: unul care minte și altul care este mințit). Observăm că, prin acest aparent generos noi, locutorul Încearcă să disipeze răspunderea pentru fapta enunțată, să reducă gravitatea semnificației presupoziției, pendulând Între o asumare vagă și o direcționare a răspunderii către tabăra politică adversă. Presupoziția de natură lingvistică / semantică este foarte puternică pentru că ea nu este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
bunătatea și puterea de jertfă. Toate aceste calități rezultă din iubirea smerită și jertfelnică. Trebuie să fie în toate demnă, dreaptă, cinstită, înțelegătoare, plină de pasiune pentru tot ceea ce face. Mama este o persoană caldă, iubitoare, credincioasă, o ființă sensibilă, generoasă și plină de răspundere în fața lui Dumnezeu și a societății. Cât sunt de adevărate spusele unui înțelept: „Dați-mi o generație de mame bune și voi transforma lumea.” O generație de mame bune ar fi o generație care să-i
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dl. Horia Sima, comandantul Mișcării Legionare, au pășit pe peronul gării Timișoara”. Numai că, la cuvântul al treisprezecelea, În loc de p (de la „pășit”) se culesese b... și așa a rămas. În același ziar, sub un clișeu pe trei coloane, arătându-le generoase printre paturile mutilaților, generoase și elegante, pe Maria Antonescu, Veturia Goga, Sanda Mănuilă și altele, sta lămuritor scris, cu litere de tipar, că „Femeile române dau pildă ostașilor noștri”. Oroare Însă, de astă-dată Într-al patrulea cuvânt al explicației, l
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Mișcării Legionare, au pășit pe peronul gării Timișoara”. Numai că, la cuvântul al treisprezecelea, În loc de p (de la „pășit”) se culesese b... și așa a rămas. În același ziar, sub un clișeu pe trei coloane, arătându-le generoase printre paturile mutilaților, generoase și elegante, pe Maria Antonescu, Veturia Goga, Sanda Mănuilă și altele, sta lămuritor scris, cu litere de tipar, că „Femeile române dau pildă ostașilor noștri”. Oroare Însă, de astă-dată Într-al patrulea cuvânt al explicației, l fusese Înlocuit prin z
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
p. 44). Individul din această categorie încearcă să trăiască atât cât poate pe măsura așteptărilor celorlalți sau a ceea ce crede el a fi așteptările lor, pierzând, adesea, din vedere propriile sale sentimente. În multe ipostaze, devine ascultător, hiperpoliticos, hiperaprobator, hiperrecunoscător, generos. El "se convinge pe sine că iubește pe oricine, că toți sunt "simpatici" și vrednici de încredere" (idem, p. 45). Căutând să evite certurile, competiția, confruntările, această categorie de indivizi "tinde să se subordoneze, să ocupe un loc secundar, lăsând
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o ocupă. Toți ceilalți (în general, subalternii) se agață de acest profil uman pentru a obține cel mai mare profit. În fapt, cooperantul necondiționat dovedește o mare putere interioară, sufletească. El demonstrează că este puternic tocmai prin acest nobil și generos comportament. O știm și o constatăm cu toții, "cooperarea necondiționată nu este un comportament foarte frecvent în viața de zi cu zi. Cel care o practică se bucură rareori de aprecierea celor din jur", constată Șt. Boncu (2006, p. 100). În
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prozac, București, Editura Trei. Maurois, A. (2008), Scrisoare către un tânăr, București, Editura Niculescu. Milcu, M. (2005), Psihologia relațiilor interpersonale. Competiție și conflict, Iași, Editura Polirom. Moreau, A. (2007), Autocunoaștere și autoterapie asistată, București, Editura Trei. Nørretranders, T. (2008), Omul generos, București, Editura Publica. Oglev, I., Russev, Vl. (2005), Securitatea psihologică, București, Editura Ideea Europeană. Osho (2006), Compasiunea. Suprema înflorire a iubirii, București, Pro Editură și Tipografie. Osho (2003), Emoțiile. Cum ne putem elibera de mânie, gelozie și teamă, Brașov, Editura
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y sunt în concordanță cu presupozițiile culturii A, promovând valorile responsabilității și ale respectului față de ființa umană. 2 Pentru mai multe și mai nuanțate detalii, pentru acolo unde locul a fost mai generos cu noi, recomandăm cu îngăduința și spre curiozitatea cititorului cartea noastră În căutarea educației autentice, Editura Polirom, Iași, 2002. Desigur, avem conștiința crizei de timp în care se află cel preocupat cu dezvăluirea ființei umane. 3 Eul, scrie B. Cyrulnik
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus și pe fostul ofițer Vasile Butză, student
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
propunea, ironic, spunem noi, rebelului Victor Eminescu - care stătea atunci pe Chausée d'Ixelles (la nr. 248) - soluția că unul dintre prietenii lui să-i plătească taxele, iar de va fi să reușească la examene, banii vor fi returnați imediat generosului amic: 1904, Ianuariu 7 Ionel, Dna Mathilda 'ți scrie. Azi am primit scrisórea ta și mé grăbesc a-ți réspunde. Eu nu [...] sunt pentru tine mama, nici tu pentru mine fiu, între noi firul iubirii s-a rupt. Animalele-și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
léger que méchant, mais je trouve aussi que la somme qu'il demande est un peu forțe 75. Așadar, Ministrul României la Bruxelles era dezamăgit, căci se înșelase crezând că poetul idealist și talentat ce-i prezentase cu entuziast proiecte generoase, ar fi fost un june serios și dedicat. Mavrodi a cerut poliției belgine să-l informeze asupra modului de viață al tânărului Becescu; aceasta îi transmitea pe 18 iulie 1904 un raport sintetic din care află că mai vechiul său
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
așadar, raportare la toate aceste direcții normative, atât în etapa de construire a mesajului, cât și în cea de transmitere a acestuia, de ancorare a lui într-un context comunicativ, caracterizat prin date particulare. De altfel, literatura de specialitate este generoasă și la nivelul exemplelor oferite în acest sens; vezi, de exemplu, pentru construirea unui discurs (cf. Popescu, 2007, pp. 55-61; Condrill & Bough, 2005, pp. 15-40 etc.), repere privind proiectarea acestuia (ce și cum vreau să spun?) și problematica stilului verbal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]