7,802 matches
-
ispită. El respinge și încercările unei cârciumărese de a-l târî în păcat. Se descurcă în misiuni dificile, cu implicații bănești, și se bate în codru cu tâlhari pe care îi aduce legați la mănăstire. Într-o noapte alungă niște hoți cu pistolul, omorând pe unul din ei (Ispitele părintelui Evtichie). O călugăriță, fostă hoață de codru, zădărnicește prin șiretlic jefuirea mănăstirii de o bandă al cărei conducător e unul dintre cei cu care tâlhărise și îi taie capul (Behaviorism). Personajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
lui Kalidasa. Ducându-se, după o boală grea, pentru refacere la moșia unui prieten, naratorul îl găsește într-o tabără de țigani. Se instalase acolo fascinat de o fată care nu vrea să îi devină soție, căci iubește un țigan, hoț de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de lostriță spintecă apele Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încredere fiind vorba desigur, ca și în cazul românilor, mai degrabă de o imagine ideală pe care o nutrește grupul despre el însuși. Celelalte două etnii în schimb, le atribuie rromilor o trăsături negative: românii consideră că sunt ostili, ipocriți, hoți, delăsători, iar maghiarii îi consideră leneși, murdari și înapoiați. Se poate observa foarte clar, modul în care în cazul auto-percepției avem de-a face cu o reprezentări idealizate despre grup, în timp ce în cazul hetero-percepției avem de-a face cu stereotipuri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Jurnalul de la Udești al lui C., apărut postum cu titlul Cartea de piatră (1981), este o mărturie patetică a atașamentului față de casa părintească, de viața rurală. În volumele Prăpădul Solobodei (1943; Premiul Societatății Scriitorilor Români), Avizuha (1945), Turmele (1946), Valea hoților (1948) este prezentată în diferite situații o lume primitivă, dominată de obiceiuri ancestrale, superstiții și instincte, văzută în lupta, surdă și grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
germană, chineză ș.a., fiind tipărite în țară sau peste hotare. SCRIERI: Chemarea cumpenelor, București, 1937; Cordun, București, 1942; ed. Iași, 1988; Prăpădul Solobodei, Iași, 1943; Avizuha, București, 1945; Focurile (în colaborare cu Magda Isanoș), București, 1945; Turmele, București, 1946; Valea hoților, București, 1948; Negura, I-II, București, 1949-1950; Temelia, București, 1951; Prin Țara de Sus, București, 1954; Livezile tinere, București, 1954; Poarta furtunilor, București, 1955; Împărăția soarelui, București, 1956; Valea Albă, București, 1957; Cartea poreclelor, București, 1957; Cărțile săgetătorului, București, 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
din urmă apostol, București, 1957; Povestiri eroice, București, 1960; Nopți udeștene, București, 1960; Pământul zimbrului, București, 1962; Inimi fierbinți, București, 1963; Poezii, București, 1964; Viforul, București, 1966; Farmecul depărtărilor, București, 1966; Clopote în amurg, București, 1969; Turmele. Cordun. Avizuha. Valea hoților, postfață Silviu Dan Gheorghiu, București, 1971; Satul uitat, București, 1974; Călărețul orb, îngr. și pref. Constantin Călin, Cluj-Napoca, 1975; Cartea de piatră, îngr. și pref. Constantin Călin, București, 1981. Traduceri: N.V. Gogol, Însemnările unui nebun, pref. Eugen Schileru, București, 1945
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
Prăpădul Solobodei”, UVR, 1944, 3; Al. Piru, „Avizuha”, VR, 1945, 7-9; Octav Șuluțiu, „Turmele”, „Apărarea”, 1946, 5; Caraion, Duelul, 194-203; Al.A. Philippide, „Turmele”, „Nopțile Șeherezadei”, „Semnalul”, 1947, 1521; Octav Șuluțiu, „Nopțile Șeherezadei”, „Apărarea”, 1946, 41; Ovid S. Crohmălniceanu, „Valea hoților”, CNT, 1948, 84, 85; Geo Șerban, „Les Troupeaux”, REVR, 1957, 2; Constantin Cubleșan, Eusebiu Camilar, „Poezii”, ST, 1965, 2; Eusebiu Camilar, în RRI, I, partea II, 537-546; C. Ungureanu, „Poésies”, REVR, 1965, 3; Micu-Manolescu, Literatura, 107, 219-221, 270-272; D. Țepeneag
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
cu toate implicațiile sale socio-culturale. Acest comportament poate fi generat din dorința de a se impune celor din jur, pentru "prestigiu" sau din dorința de posesiune. Poate fi și un comportament învățat, atunci când copilul face parte dintr-o familie de hoți. Gravitatea apare când cauzele furtului sunt de natură patologică (în tulburarea isterică apare furtul cu caracter impulsiv). Cleptomania este tendința patologică de a fura fără ca persoana în cauză să urmărească un profit. Se caracterizează prin apariția bruscă și obsedantă a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru simplul fapt că îndrăgește narațiunile. A London Street Scene de John Orlando Parry este o acuarelă pe care Lister o consideră între cele mai importante din selecția lui. Sunt reprezentate, într-o narațiune continuă, mai multe incidente. În stânga, un hoț este gata să fure portofelul din buzunarul unui polițist care se sprijină de un felinar și conversează cu un soldat. În dreapta se află câțiva oameni adunați în jurul unui vânzător de castane calde și fructe. În centru, este plasat un funcționar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să fure ceva. Un excroc a pregătit masa de joc, de care s-a apropiat deja, un tânăr. Asociata lui vizează deja, un alt tânăr aflat în apropiere, pe care soția încearcă să-l împiedice să devină următoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
shimb. 6. Pentru că țara noastră e singura în care, dacă nu faci altceva decît să te uiți la cei care muncesc, primești o primă de spectator numită "indemnizație de conducere". 8. Pentru că suntem singurul popor din lume la care apelativul "hoț!" este o formulă de tandrețe. 14. Pentru că numai în țara noastră se poate organiza Campionatul Mondial de 3000 km slalom cu obstacole: căruțe, gropi, cîini vagabonzi înfometați, bețivi. 15. Pentru că la noi zăpada este considerată sfîntă doar fiindcă coboară din
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
numită "indemnizație de conducere". 7. Pentru că numai la noi poți profita zilnic de o ospitalitate nelimitată, de exemplu în traficul urban, unde ți-e dat să auzi sute de înjurături. 8. Pentru că suntem singurul popor din lume la care apelativul "hoț!" este o formulă de tandrețe. 9. Pentru că numai la noi îi poți vorbi de rău pe unguri, pe bulgari, pe evrei și pe locuitorii din fiecare regiune a țării, și asta să fie considerat amuzant. 10. Pentru că ne lăudăm cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ne dăm mâna prietenește și la revedere. Dar, când Jacques Bonhomme cedează o sută de franci unui funcționar pentru a nu primi în schimb niciun serviciu sau chiar pentru a primi insulte, este ca și cum ar fi cedat această sumă unui hoț. Nu ajută cu nimic să se spună că funcționarul va cheltui acești o sută de franci spre marele profit al producției naționale; cu cât hoțul poate să facă mai mult cu acești bani, cu atât Jacques Bonhomme ar fi putut
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
serviciu sau chiar pentru a primi insulte, este ca și cum ar fi cedat această sumă unui hoț. Nu ajută cu nimic să se spună că funcționarul va cheltui acești o sută de franci spre marele profit al producției naționale; cu cât hoțul poate să facă mai mult cu acești bani, cu atât Jacques Bonhomme ar fi putut să facă mai mult cu ei dacă nu ar fi întânit în drumul său nici parazitul extra-legal, nici parazitul legal. Să ne obișnuim să nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
47". A venit apoi seria de consecințe: Deci, cel care dă cu împrumut un capital nu trebuie să primească nimic, deci cel care îți împrumută un capital, dacă primește ceva pentru acest lucru, te fură; deci toți capitaliștii sunt niște hoți; deci bogățiile, trebuind să servească în mod gratuit celor care le împrumută, aparțin în realitate celor care cărora nu le aparțin; deci nu există proprietate; deci totul este al tuturor; deci...". Acest lucru este grav, cu atât mai grav cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Moise are două părechi de case; unde șade și nu-l lasă să iasă, unde vrea să se mute și n-are cu ce să plătească." " Într-o zi Cilibi Moise a dat de-o mare rușine, l-a călcat hoții noaptea și n-au găsit nimic." "Cilibi Moise se roagă de sărăcie de vreo câțiva ani ca să iasă din casă numai până se îmbracă." Capitolul VII ROMANTICII MACABRI ȘI EXOTICI D. BOLINTINEANU În Curierul de ambe-sexe din 1842, macedoneanul D.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greacă a fost înlocuit cu reaua naștere apăsând asupra geniului. În jurul lui Răzvan se învîrtesc un număr de personagii viabile, Sbiera, avarul, aci țanțoș, aci onctuos, inocent în vițiu și aproape simpatic, Tănase, țăran judecând prin prejudecăți, șleahticii polaci infatuați, hoții de pădure văzuți ca niște pirați, însă cu bun contur. Versificația însăși e focoasă, truculentă, când trebuie cu umor țărănesc apăsat, proverbial. Modelul lui Hasdeu în Ion-vodă cel Cumplit a fost Istoria românilor sub Mihai Viteazul a lui Bălcescu, interpretată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
solidă, cu subiect de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și moravurile sălbatece ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni. Eroii principali sunt sămădăul Lică, comisar privat de porci, un hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță, care crede că poate juca dublu în interes propriu între autoritățile de stat și cele hoțești. Alte nuvele alcătuiesc un tablou etnografic al satului, observat în clipele rituale, logodnă, praznic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moldovean reducțiunea devine sinonimă cu sălbăticirea, ceea ce nu exclude o mare energie vitală comprimată care a izbucnit sau va izbucni odată, după care destindere individul își reia placiditatea impenetrabilă. De aceea eroii sunt mai ales moși și babe, vechili, bouari, hoți, dezertori, oameni trăind în pustiire, lăsîndu-se rar pe la crâșmă spre a-și revela automat "taina". Multă vreme, în felurite nuanțe, Sadoveanu face monografia sufletului redus, cu "vorba ruptă, zgîrcită", a omului "mocnit și neguros" din locurile cu populație rară, unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
propune să descrie viața din satele depărtate de "orașele în care s-a încuibat maimuțăreala idioată a unei vieți străine de sufletul romînesc". Șesurile Bărăganului, regiunea mlăștinoasă a Dunării sunt descrise cu o vie percepție. Nuvelele aduc tot oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta țăranilor cu arendașii greci ridicați pe ruinele vechii cinstite boierii. I. AGÎRBICEANU La fecundul preot ardelean
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
viața din satele depărtate de "orașele în care s-a încuibat maimuțăreala idioată a unei vieți străine de sufletul romînesc". Șesurile Bărăganului, regiunea mlăștinoasă a Dunării sunt descrise cu o vie percepție. Nuvelele aduc tot oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta țăranilor cu arendașii greci ridicați pe ruinele vechii cinstite boierii. I. AGÎRBICEANU La fecundul preot ardelean Ioan Agîrbiceanu discutarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]