9,802 matches
-
este reprezentat de anumite forme ale "Insulelor fericiților" dintre care cea mai cunoscută este Arcadia. Tărâmurile magice au fost căutate în epocă în zona Oceaniei și a Americii de astăzi, dar și a Europei nordice. Aceste tărâmuri sunt considerate ca ideale atât prin statutul lor, cât și prin modalitatea în care erau organizate. Organizarea socială ca formă ideală a fost principalul element al descrierii unor astfel de zone. Fericirea manifestată în modul în care trăiau locuitorii reprezintă o sursă de inspirație
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au fost căutate în epocă în zona Oceaniei și a Americii de astăzi, dar și a Europei nordice. Aceste tărâmuri sunt considerate ca ideale atât prin statutul lor, cât și prin modalitatea în care erau organizate. Organizarea socială ca formă ideală a fost principalul element al descrierii unor astfel de zone. Fericirea manifestată în modul în care trăiau locuitorii reprezintă o sursă de inspirație pentru descrierile ulterioare ale utopiilor. Insulele fericiților au fost căutate și ele în Lumea nouă, fiind identificate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cuvântul de origine irlandeză "O Brazil" care înseamnă Insula Fericiților 114. Literatura de acest gen era atât de bogată încât putem să ne întrebăm cum au reușit utopiile să se diferențieze de celelalte cărți care descriu același tip de societate ideală. Pentru a realiza diferențierea între utopie și celelalte forme de literatură, o definiție dată de Raymond Trousson utopiei suna astfel: "ne vom propune să vorbim despre utopie atunci când în cadrul unei povestiri (ceea ce exclude tratatele politice), se găsește descrisă o comunitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a arăta care sunt genurile apropiate utopiei. Genurile care descriu insulele fericiților și vârstele de aur, dublate de genul care descriu paradisul, sau chiar genurile milenariste au foarte multe în comun cu utopia. * Societatea pe care o descriu este ideală (în sens platonic); * Persoanele ce se integrează în această societate sunt fericite; * Organizarea socială este una riguroasă, bine realizată. De fapt elementele esențiale ale acestor genuri literare sunt aceleași. Ce le deosebește atunci de celelalte genuri literare? Diferența constă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
una riguroasă, bine realizată. De fapt elementele esențiale ale acestor genuri literare sunt aceleași. Ce le deosebește atunci de celelalte genuri literare? Diferența constă în gradul de raționalizare a autorului. Dacă în cazul celorlalte lucrări se vorbea despre o societate ideală ce exista, dar a cărei sursă nu era omul, ci puterea divină, societatea existând pur și simplu, în cazul utopiilor oamenii sunt cei care creează respectivul stat, de aceea el poate fi realizat și de către alții. Insulele mitice, paradisul terestru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
utopie. Vom încerca să urmărim modalitatea în care fiecare utopie lucrează ca formă a predicției ce se autorealizează. 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei Prin definiție, utopiile au fost considerate ca fiind forme literare care descriu o lume ideală, un spațiu social. Cu toate acestea, nu toate utopiile sunt focalizate pe descrierea unei structuri sociale ideale. Unele urmăresc alte aspecte ale schimbării. Totuși, cele mai multe utopii descriu sisteme sociale. Sunt acestea realizabile? S-au modificat structurile sociale ca urmare a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autorealizează. 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei Prin definiție, utopiile au fost considerate ca fiind forme literare care descriu o lume ideală, un spațiu social. Cu toate acestea, nu toate utopiile sunt focalizate pe descrierea unei structuri sociale ideale. Unele urmăresc alte aspecte ale schimbării. Totuși, cele mai multe utopii descriu sisteme sociale. Sunt acestea realizabile? S-au modificat structurile sociale ca urmare a apariției utopiilor? Cea mai importantă utopie socială este lucrarea lui Morus. Fiind prima formă de utopie, aceasta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aspecte ale schimbării. Totuși, cele mai multe utopii descriu sisteme sociale. Sunt acestea realizabile? S-au modificat structurile sociale ca urmare a apariției utopiilor? Cea mai importantă utopie socială este lucrarea lui Morus. Fiind prima formă de utopie, aceasta descrie o lume ideală din punct de vedere social. O astfel de lume poate schimba atitudinea omului față de structura socială. Principalele noutăți de ordin social erau: 1. Proprietatea este comună tuturor 116; 2. Toți oamenii muncesc pentru a se întreține 117; 3. Toți oamenii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
planuri distructive; - la capătul aventurii sale aspiră la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest: o soție, mulți copii, bogăția și pacea ideală a căminului; - personajul negativ (zmeul, omul pocit, etc.) - este totalmente opusul voinicului; are totul urât (și fizicul și sufletul); este dizgrațios; Alte (câteva) locuri comune, stereotepii:acestea (stereotipiile) au: 1. o anumită forță emoțională; 2. o funcție mnemotehnică; 3. dau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
altă parte, pretinde pentru Biserică o poziție specială. Aceasta, autonomă în principiu în misiunea sa spirituală, este redusă în anumite privințe la rolul de servitoare a puterii seculare. Perspectiva eshatologică proprie creștinismului primar pare să se șteargă din acest model ideal; ea se refugiază în cultul liturgic și în monahism. Puterea politică utilizează religia și puterea religioasă nu are decât un raport îndepărtat cu independența creștină față de puterea politică se vorbește atunci de "cezaro-papism". Deși unii ierarhii nu se distanțează decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Asistăm la spectacolul Fiului omului, prin misterul teandric revelându-se legătura eternă dintre om și Dumnezeu. Atena este cetatea spiritului căutător de adevăr, bine și frumos kalokagathia. Ca o mare cultură, ea a unit imanentul cu transcendentul, propunând modelul paideic ideal. Este perioada de punere a marilor probleme și întrebări care frământă spiritul elin, conturându-se tipul unei pedagogii sui generis. În schimb, Roma este cetatea praxis.-ului, unde totul începe în legendă și se termină în ruină. Din punct de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
233-234: "Așa cum e astăzi, Ortodoxia pare inutilă ori rebarbativă multora, din cauza expresiei exterioare, în care o mențin țârcovnicii Ortodoxiei, ca pe o icoană luminoasă de culoare, sens și blândețe, dar aproape acoperită de fum și praf. Ortodoxia e religia noastră ideală fiindcă e mai transcendentalistă decât religiile Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cu o aglomerare de argumente, care-i motivează, de fapt, propria poezie: "Îl denunț de a fi nesocotit și defăimat nobila gratuitate a spiritului. Cu o fobie de sindicalist autodidact pentru tot ce e joc superior mintal, a ponegrit valorile ideale, preconizînd nu știu ce sentimentalism, nu știu ce vag senzualism turanic. Reflexiunea va indispune totdeauna pe acest primar. El nu poate înțelege că teoria are și o valoare pragmatică. O uneltă extrem de subțiată ce se intercalează între noi și creațiunea noastră. Proscris al speranței
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
al speranței, nu poate concepe că înfăptuirea e mai întîi un act de speranță; că teoria e așteptare și mediațiune. Rîndurile noastre își dau ca unică țintă provocarea celor cîtorva minți, autonome îndeajuns pentru a regîndi judecăți literare clasate. Punctul ideal de unde ridicăm această hartă a poeziei argheziene se așează sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe poduri de raze de zodia celeilalte poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri, unde sub pretext de confidență, sinceritate, disociație
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istoria mai degrabă particularul". Metodica rimbaldiană este a omului de știință și are ca obiect increatul cosmic: "adică existențele embrionare, germenii, peisajele nubile, limburile. Alegîndu-și ca domeniu al operațiilor poetice punctele critice ale unei naturi întregite prin adaosul unor existențe ideale, Rimbaud se dovedește încă o dată om de știință. Căci savantul - matematicianul mai ales - în cele mai subtile investigări ale sale, procedează la fel, adăogînd cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi" ("limbes"), aceste "aurore [ce]-ncarcă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuvîntul se referă la "cultura înaltă" sau "canonică" - cele mai bune și mai reprezentative realizări ale unei comunități, cele admirate îndeobște de membrii cei mai educați, sofisticați și inteligenți ai societății. În fine, cuvîntul cultură mai indică producțiile și creațiile ideale și spirituale ale unei societăți, arta și literatura, religia și filozofia, valorile, normele, ethosul, aspirațiile și imaginația care conturează marile orientări ale societății, stilul și forma societății ca întreg - însă fără practicile ei materiale comune și concrete". Dintre acestea va
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
religiozitatea nu dispare; stilistica ei devine acum diferită. Prevalează aspectul spiritual-mistic în paguba celui dogmatic-teologic. Ne aflăm sub spectrul unor dezechilibre profunde între viteza mereu accelerată a progresului tehnico-economic și încetineala, ca să nu spunem stagnarea noastră, în plan spiritual și ideal. Această diferență de viteză riscă să ne distrugă, să ne scindeze iremediabil. Aici putem afla rădăcina răului postmodern, a pierderii sensului, a depresiei și devitalizării, a formei de spectacol, de sex și de drog ca posibile refugii. În esență condiția
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o ființă nouă, care nu poate încăpea în cadrele animalității, pe cînd creatura politică, cu psihologia ei redusă la varietățile simplei violențe și simplei viclenii, rămîne o anexă zoologică". Eseistul recunoaște că portretul tipului politic este exact dintr-o perspectivă ideală, dar, evident, schematic; omul tehnic este cel care prin activitatea lui a pervertit simplitatea zoologică a tipului politic: "Adversarul statornic și cel mai vătămător al vieții politice este omul tehnic. Prin fapta acestuia s-au întîmplat cele mai adînci transformări
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Hera și nu pe Afrodita, fie ea Pandemos, al iubirii pasionale, fie ea Urania, a iubirii spiritualizate. "Lucru rar în poezie. Denis de Rougemont (Les mythes de l'amour) crede că literaturile europene n-au propus un mit al căsătoriei ideale. Literatura caută, în genere, simboluri erotice în afara spațiului conjugal. Nici Barthes nu trece conjugalitatea printre figurile discursului îndrăgostit. Căminul este cu precădere spațiul unui lung război de hărțuială. El poate provoca uneori, prin evaziune, o formă a pasiunii erotice. Nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
te strădui să influențezi împărțirea puterii, fie între state, fie, în cadrul unui stat, între grupările de oameni pe care acesta le înglobează. Cine se implică în politică are ca țintă accesul la putere, indiferent dacă țelul este unul de natură ideală sau strict materială, nu mai puțin, prin accedere la putere doar pentru satisfacția pe care o dă prestigiul său social. Statul constituie un raport de dominare a oamenilor de către oameni, bazat pe instrumentul exercitării legitime (mai bine zis considerate legitime
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care telespectatorul nu îi poate înțelege, el se va opri să se gândească la ce ai vrut să spui și nu te va mai asculta până la sfârșit. De multe ori, acești termeni tehnici nu pot fi evitați, dar ar fi ideal să încercăm să îi explicăm. Evident, nu poți evita folosirea termenului degivrare când vine vorba de un avion iarna, spre exemplu, dar prima dată, cel puțin, când folosești termenul într-o transmisiune în direct, să nu presupui că omul obișnuit
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ca mesajul său să nu fie transmis corect. Această situație nu se recomandă, întrucât corect este să anunți reporterul că trebuie să încheie și să îl scoți după patru-cinci secunde, chiar cu riscul de a pierde începutul declarației vizate. Varianta ideală însă presupune două specii rare pe piața media: un reporter extraordinar de bun, care să înțeleagă mesajul producătorului și să fie în stare să încheie brusc un direct, și un producător bun, care să știe să își păstreze calmul și
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
direct, și așa mari. Înseamnă să îți crească pulsul la 200 și să îmbătrânești cu două luni într-un minut de direct. Dar, din nou, tocmai acesta e farmecul meseriei. Revenim la secundele de dinaintea începerii directului și la situația calmă, ideală și stabilă reprezentată de o transmisiune în direct obișnuită. Cu câteva secunde înainte de intrarea ta din jurnal, asistentul sau producătorul îți vor spune în cască să te pregătești. De fapt, desfășurarea ultimelor secunde este următoarea: mai întâi vei auzi 30
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ții nemișcată timp de câteva secunde, până când îți spune el că este suficient. Acesta este unul dintre motivele pentru care se recomandă folosirea notițelor. Despre acestea vom discuta într-un alt capitol. Codul vizual Dacă am trăi într-o lume ideală, ne-ar interesa doar substanța, nu și forma lucrurilor. Dar trăim într-o lume imperfectă, ne inte resează cum arată lumea pe stradă și le căutăm mereu nod în papură celor din jur. Televiziunea înseamnă în primul rând ima gine
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
care poate fi liniște cu zece secunde înainte de direct, iar după ce spui bună seara începe nebunia. În astfel de situații este important să îți păstrezi calmul și să respecți regula conform căreia nu trebuie să țipi în microfon. Ar fi ideal să colaborezi cu un sunetist bun și atent care sesizează ce se întâmplă și face reglajele astfel încât să nu apară probleme. 12. Renunță la clișeele verbale. Curăță-ți discursul de toate clișeele și vorbele de umplutură care nu aduc nicio
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]