8,512 matches
-
la care am fost expuși ne-ar fi tentat mai degrabă să o adoptăm ca referent principal. În fine, unele noțiuni aparținând metodologiei, precum forecasting și action research, au necesitat explicații În capitolele care tratează deciziile strategice În condiții de incertitudine, respectiv de gestionare a crizelor și a conflictelor internaționale. Astfel de dezbateri demonstrează o dată În plus importanța nuanțelor și a dialogului pentru dezvoltarea În România a unei culturi de securitate și a unei discipline academice a studiilor de securitate, care
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Press, Ithaca, N.Y. Walt, Stephen (1987), „The Search for a Science of Strategy: A Review Essay”, International Security, vol. XII, nr. 1, pp. 140-165. Capitolul 8tc "Capitolul 8" Deciziile strategice În condiții de incertitudinetc "Deciziile strategice În condiții de incertitudine" Dragoș Paul Aligică Marian Zuleantc "Dragoș Paul Aligică Marian Zulean" Complexitatea problemelor de securitate națională obligă decidenții la căutarea unor tehnici și metodologii care să-i ajute În luarea unor decizii optime. Studiind ciclul politicilor publice, am văzut dificultatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
De aceea, analiștii și militarii trebuie să posede capacități științifice și de facilitare, pentru a ajuta decidentul politic În luarea celei mai bune decizii. Decizia În problemele de securitate națională este una de tip strategic, În condiții de risc și incertitudine. Ea este orientată către viitor și trebuie să proiecteze cunoașterea prezentă către un viitor incert, Încercând să anticipeze riscuri și oportunități. Această sarcină complexă impune existența unui instrumentar cognitiv și euristic specific. Astăzi, poate mai mult ca niciodată, provocarea principală
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să anticipeze riscuri și oportunități. Această sarcină complexă impune existența unui instrumentar cognitiv și euristic specific. Astăzi, poate mai mult ca niciodată, provocarea principală a politicii de securitate națională este, așa cum spunea Donald Rumsfeld, „de a ne apăra Împotriva necunoscutului, incertitudinii, neprevăzutului și neașteptatului” (Rumsfeld, 2002, p. 23). Acest capitol Își propune trecerea În revistă a problematicii generale legate de previziune și anticipare strategică. El pornește de la cadrul și metodele previziunii strategice, explică problema deciziei În condiții de incertitudine, detaliind scenariul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Împotriva necunoscutului, incertitudinii, neprevăzutului și neașteptatului” (Rumsfeld, 2002, p. 23). Acest capitol Își propune trecerea În revistă a problematicii generale legate de previziune și anticipare strategică. El pornește de la cadrul și metodele previziunii strategice, explică problema deciziei În condiții de incertitudine, detaliind scenariul ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție privind unele aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională. 8.1. Cadrul previziunii strategicetc " 8.1. Cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cu ultimii. Cu toate acestea, predicția continuă să ocupe un loc esențial În preocupările lui Kahn și ale tuturor celor ce se ocupă de problemele previziunii strategice. Ei consideră că multe aspecte din viitor pot fi predictibile. De aceea, În ciuda incertitudinii, este util să Încercăm să facem predicții sau cel puțin să Încercăm să imaginăm și să descriem evoluțiile pe care le considerăm mai probabile, precum și momentele-cheie În desfășurarea acestora. Până la urmă nici nu avem de ales: scopul mișcărilor strategice și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
evoluțiile pe care le considerăm mai probabile, precum și momentele-cheie În desfășurarea acestora. Până la urmă nici nu avem de ales: scopul mișcărilor strategice și al politicilor este de a planifica ceea ce poate fi mai mult sau mai puțin predictibil, prin delimitarea incertitudinii, pentru a fi astfel capabili să exploatăm evenimentele favorabile și să evităm consecințele nefavorabile (Kahn, 1973, p. 135). În acest sens, dintre cele șase categorii, variabilele stabile sunt cruciale. Ele asigură cea mai puternică și sigură ancoră pentru predicții și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a soluțiilor strategice optime (euristica). De remarcat că, deși mulți au supraevaluat puterea predictivă a acestui cadru conceptual, autori precum Kahn au subliniat neîncetat limitele istorice și ontologice ale unor exerciții intelectuale de previziune: Chiar dacă n-ar exista accidente sau incertitudini intrinseci, În sens probabilistic, tot nu ar putea fi făcute predicții despre toate evenimentele. Chiar dacă ființele umane nu ar avea libertate de alegere, societățile umane tot ar fi complicate dincolo de puterea generalizării științifice. Nucleul atomic și codul genetic sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
luarea deciziilor, calitățile scenariilor și va prezenta modul lor de folosire În politica de securitate națională. 8.3. Rolul scenariilor În decizia strategicătc "8.3. Rolul scenariilor În decizia strategică" Decizia strategică este, În majoritatea cazurilor, luată În condiții de incertitudine și ambiguitate. O decizie presupune condiții de risc atunci când există probabilitatea ca anumite evoluții din viitor să fie cunoscute (de exemplu jocul la ruletă). Considerăm că o decizie este incertă, dacă probabilitățile nu sunt cunoscute. Deciziile În condiții de risc
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
viitor să fie cunoscute (de exemplu jocul la ruletă). Considerăm că o decizie este incertă, dacă probabilitățile nu sunt cunoscute. Deciziile În condiții de risc pot fi privite ca un caz special, cu probabilități precise, al deciziei În condiții de incertitudine. Riscul și incertitudinea se pot distinge prin gradul de probabilitate. În cazul incertitudinii, probabilitățile nu sunt cunoscute precis, dar decidenții Își pot face o părere mai mult sau mai puțin vagă despre probabilități. Dacă decidenții nu Își pot face nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cunoscute (de exemplu jocul la ruletă). Considerăm că o decizie este incertă, dacă probabilitățile nu sunt cunoscute. Deciziile În condiții de risc pot fi privite ca un caz special, cu probabilități precise, al deciziei În condiții de incertitudine. Riscul și incertitudinea se pot distinge prin gradul de probabilitate. În cazul incertitudinii, probabilitățile nu sunt cunoscute precis, dar decidenții Își pot face o părere mai mult sau mai puțin vagă despre probabilități. Dacă decidenții nu Își pot face nici o părere despre probabilități
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este incertă, dacă probabilitățile nu sunt cunoscute. Deciziile În condiții de risc pot fi privite ca un caz special, cu probabilități precise, al deciziei În condiții de incertitudine. Riscul și incertitudinea se pot distinge prin gradul de probabilitate. În cazul incertitudinii, probabilitățile nu sunt cunoscute precis, dar decidenții Își pot face o părere mai mult sau mai puțin vagă despre probabilități. Dacă decidenții nu Își pot face nici o părere despre probabilități, atunci sunt În situația de ignoranță completă. Termenul de incertitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
incertitudinii, probabilitățile nu sunt cunoscute precis, dar decidenții Își pot face o părere mai mult sau mai puțin vagă despre probabilități. Dacă decidenții nu Își pot face nici o părere despre probabilități, atunci sunt În situația de ignoranță completă. Termenul de incertitudine, definit mai sus, corespunde noțiunii mai larg utilizate de ambiguitate 1. Prognozele liniare simple sunt foarte ușor de realizat În timpul perioadelor de stabilitate și când avem de-a face cu procese sau sisteme ce prezintă regularități structurale. Însă previziunea se
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prezumția că viitorul va fi la fel ca trecutul sau ca prezentul. În acest caz,prognozele dau greș exact când este mai mare nevoie de ele, adică atunci când se producschimbări neașteptate sau când e nevoie de decizii În situații de incertitudine maximă. Scenariile reprezintă modalitatea prin care răspundem strategic și cognitiv la problema incertitudinii. Neștiind care va fi direcția de evoluție În viitor și neputând da o probabilitate clară unei alternative, definim mai multe imagini alternative ale viitorului. În felul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acest caz,prognozele dau greș exact când este mai mare nevoie de ele, adică atunci când se producschimbări neașteptate sau când e nevoie de decizii În situații de incertitudine maximă. Scenariile reprezintă modalitatea prin care răspundem strategic și cognitiv la problema incertitudinii. Neștiind care va fi direcția de evoluție În viitor și neputând da o probabilitate clară unei alternative, definim mai multe imagini alternative ale viitorului. În felul acesta, chiar dacă nu cunoaștem - nu avem certitudine cognitivă - suntem totuși pregătiți. Definirea scenariilor • Scenariile
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
au ca scop pregătirea pentru Înfruntarea impredictibilului. Ele pornesc de la premisa că nu trebuie să ne amăgim cu iluzia că perfecționarea tehnicilor de previziune este soluția ultimă ce ne va proiecta În spațiul certitudinilor și riscurilor calculabile. Problema este că incertitudinea e aproape Întotdeauna mai puternică decât forța acestor metode. Scenariul, ca metodă de sprijin a deciziilor, acceptă faptul că viitorul este structural incert și nesigur, o țintă mișcătoare pentru care nu există o proiecție „corectă” ce poate fi dedusă din
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nivelul lor să fie abordate cu metode specifice disciplinare (științe sociale, politice etc.) și instrumente calibrate predictive și de anticipare a necesităților. Cel mai important lucru este să nu uităm niciodată că decizia strategică este o decizie În condiții de incertitudine. O metodă, un instrument sau o tehnică, oricât ar fi de sofisticate, În cel mai fericit caz pot reduce incertitudinea, dar nu o pot niciodată elimina. Lecturi recomandate Kahn, Herman (1984), Thinking about the Unthinkable in the 1980s, Simon and
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a necesităților. Cel mai important lucru este să nu uităm niciodată că decizia strategică este o decizie În condiții de incertitudine. O metodă, un instrument sau o tehnică, oricât ar fi de sofisticate, În cel mai fericit caz pot reduce incertitudinea, dar nu o pot niciodată elimina. Lecturi recomandate Kahn, Herman (1984), Thinking about the Unthinkable in the 1980s, Simon and Schuster, New York. Schwartz, Peter (1996), The art of the long view: Planning for the future in an uncertain world, Bantam
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Peter (1996), The art of the long view: Planning for the future in an uncertain world, Bantam Doubleday Dell, New York. Wack, Pierre A. (1985), „Scenarios: Uncharted Waters Ahead”, Harvard Business Review, vol. LXIII, nr. 5, pp. 72-79. Zamfir, Cătălin (2005), Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică, Editura Economică, București. Partea a III-atc "Partea a III‑a" POLITICI, PROBLEME ȘI INSTITUȚII DE SECURITATETC " POLITICI, PROBLEME ȘI INSTITUȚII DE SECURITATE" Capitolul 9tc " Capitolul 9" Politica de securitate a României (1878-2006). O perspectivă istoricătc "Politica de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Alliance in a New Era,” NATO Review, vol. XXXIX, nr. 1. Yarger, Harry R. (2006), Strategic Theory for the 21st Century: The Little Book on Big Strategy, Strategic Studies Institute Monograph, US Army War College, Carlisle (PA). Zamfir, Cătălin (2005), Incertitudinea - o perspectivă psihosociologică, Editura Economică, București. Zartman, I. William (1995), Elusive Peace: Negotiating an End to Civil Wars, The Brookings Institution, Washington (DC). Zartman, I. William (ed.) (2005), Escalation and Negotiation in International Conflicts, Cambridge University Press, Cambridge. Zartman, I.
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Între „strategia globală” și „strategia de securitate națională” pe baza factorului pozițional În arena internațională. Acest demers evidențiază nu atât principii strategice, cât elemente ale logicii strategice, pe baza diferitelor niveluri și dimensiuni ale acesteia. Deciziile strategice În condiții de incertitudine (Dragoș Paul Aligică și Marian Zulean) Scopul acestui capitol este de a prezenta principalele concepte, metode și probleme din domeniul prognozei și anticipării strategice și, astfel, să familiarizeze cititorul cu instrumentarul euristic și cognitiv pentru Înțelegerea deciziei În condiții de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Dragoș Paul Aligică și Marian Zulean) Scopul acestui capitol este de a prezenta principalele concepte, metode și probleme din domeniul prognozei și anticipării strategice și, astfel, să familiarizeze cititorul cu instrumentarul euristic și cognitiv pentru Înțelegerea deciziei În condiții de incertitudine. Dacă primele două părți examinează cadrul teoretic al previziunii strategice și explică problema deciziei În condiții de incertitudine, următoarele părți definesc și descriu scenariile ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei. Ultima parte prezintă aspecte descriptive și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
din domeniul prognozei și anticipării strategice și, astfel, să familiarizeze cititorul cu instrumentarul euristic și cognitiv pentru Înțelegerea deciziei În condiții de incertitudine. Dacă primele două părți examinează cadrul teoretic al previziunii strategice și explică problema deciziei În condiții de incertitudine, următoarele părți definesc și descriu scenariile ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei. Ultima parte prezintă aspecte descriptive și normative ale folosirii scenariilor În politica de securitate națională, cu exemple preluate din experiența Statelor Unite, Organizației Nord-Atlantice și
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
globalizare ecologică la scară mare. Industria, agricultura și silvicultura transformă energia lumii naturale pentru nevoile umane, ceea ce modifică sistemele din care derivă această energie, dar, din păcate, efectele pe termen lung ale interacțiunilor omului cu natura au un grad de incertitudine. Așadar, a studia economia fără a cunoaște ecologia sau a studia ecologia fără a cunoaște economia înseamnă teorii incomplete și fără suportul real necesar susținerii acestora! Economia ecologică reprezintă un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară, îndreptat asupra dinamicii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
economic concret legat de concurență, decizia intermediară ne-ar spune că nu putem preciza dacă există sau nu pericolul unui risc de monopol. Există însă un alt tip de risc, și anume acela al imprudenței decizionale cauzate de nesiguranța sau incertitudinea apariției monopolului, iar urmările unui astfel de risc pot să fie destul de periculoase sau de neplăcute, fie că este vorba despre sisteme economice, fie că este vorba despre ecosisteme. Demonstrație. Expresia (5.29) se obține imediat din expresia (5.21
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]