8,297 matches
-
conexiunilor care să permită a se schimba o proprietate globală a rețelei? Dar, de asemenea, aportul calculatoarelor montate în paralel cu inteligența artificială clasică. Posibilitatea de a simula procese paralele pe mașini secvențiale, permise de creșterea vitezei și a calculului informaticii. Progresul tehnologic, ca și progresele neurobiologiei, sînt elemente constitutive ale neo-conexionismului. Înseamnă a spune că teoria neo-conexionistă se situează între un calcul logic și o realitate biologică. Rețelele, prin intermediul nodurilor (a căror sarcină poate varia), se comportă în mod aproape
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
al lor de-a fi ideal pentru societate. * Egoismul este ambalajul oricărui dorințe puternice de creație. * Pericolul atomic reflectă pactul cu Diavolul, făcut pentru dezvoltarea tehnicii, ce-și așteaptă acum răsplata. * Erudiția a anticipat efectul tehnologiei asupra informației, adică ivirea informaticii. Motiv pentru care ea păstrează doar un rol decorativ, cel puțin atât timp cât nu este capabilă să suscite gânduri noi pornind de la ceea ce înmagazinează. * Suntem bântuiți de dorința lecturării lucrurilor, ca și cum acestea ar purta cumva semnele pe baza cărora operează gândirea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
11-12, noiembrie-decembrie 2010; Adina Pelin, în "Ateneu", nr. 3, martie 2011; Ioan Holban, în "Luceafărul", nr. 1, ianuarie 2013. ANDONE, Irina, n. 10 ianuarie 1968, Iași m. 30 septembrie 1998, Iași. Studii gimnaziale la Liceul Dimitrie Cantemir (1978-1982), Liceul de informatică (1982-1986). Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza", secția Limba și literatura română Limba și literatura engleză (1986-1990). Studii de specializare la Oxford University (1993-1994). Doctorat în filologie (1998). Profesor la Liceul de informatică (1990), preparator la Facultatea de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dimitrie Cantemir (1978-1982), Liceul de informatică (1982-1986). Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza", secția Limba și literatura română Limba și literatura engleză (1986-1990). Studii de specializare la Oxford University (1993-1994). Doctorat în filologie (1998). Profesor la Liceul de informatică (1990), preparator la Facultatea de Litere (1991-1993), cercetător științific la Institutul de Filologie Română "A. Philippide", Iași (din 1994). Debutează cu versuri în revista "Cronica", iar editorial cu volumul de poezii Mângâios (Iași, Editura Institutul European, 1996). Publică eseuri, cronici
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 9, septembrie 2011. PANAITE, Nicolae, n. 1 martie 1954, Șcheia, județul Iași. Școala elementară în comuna natală (1961-1969), Școala întreprinderii Mecanice de Material Rulant Nicolina, Iași (1969-1972), Liceul "Emil Racoviță" (1973-1979) și cursuri în domeniul informaticii (1981-1985), Facultatea de Științe Juridice a Universității "Dimitrie Cantemir", Bacău. Pedagog, îndrumător de practică profesională, operator comercial, funcționar, proiectant (1979-1990). Redactor la diferite publicații ieșene (între care "Convorbiri literare" (după 1989). Membru fondator și co-director al Casei Editoriale Moldova (din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
criza va infiltra fragilitatea economică în chiar inima progresului. Criza face dintr-o dată acută necesitatea marilor reconversiuni pe care le reclamă dezvoltările concurențiale ale noilor industrii din Asia și America Latină și mutațiile unei tehnologii care trece din ce în ce mai mult sub comanda informaticii. Anglia, Franța, Germania, a căror putere se bazase în secolul anterior pe cărbune și oțel, își închid minele și își sting furnalele. În Lorena, la Birmingham, la Bilbao, catedralele scînteietoare, bubuitoare, fumegătoare ale Epocii Fierului sînt acum doar niște schelete
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cele cu profil cultural și literar la presa cotidiană sau la cea cu destinații speciale, de tipul revistelor pentru adolescenți). 3.2. Fiecare autor a folosit, pe lângă CLRA, și alte corpusuri reprezentative pentru terminologii de specialitate aflate în plin avânt (informatică, gramatică, limbaj culinar, limbajul modei), precum și observații personale, obținute din mass-media scrisă și audiovizuală, din lucrări recente de beletristică sau din texte postate pe internet. În funcție de chestiunea cercetată, fiecare autor a folosit informațiile oferite de lucrările descriptive și normative de după
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
unei logici a concretului, a dialogului (cu paznicul, cu ceilalți savanți, dar și cu cămila ca ipostaze ale comunicării cu lumea și ale comunicării cu natura). Coprezentă în toate vîrstele spiritului (P. Lévy, 1990:90-100), oralitatea, era scriiturii și era informaticii și participînd la optimizarea discursului oral (mitul, basmul, narațiunea cotidiană), a textului imprimat și a audio-vizualului sincretic contemporan, semiotica, metaforic concepută ca hipertext (de demersuri coroborate) poate contribui la recuperarea extratextului (întreaga rețea de determinări și tensiuni ce se țes
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rezultatele la învățătură); în funcție de profilul școlii și de gradul de deschidere al profesorilor, mai sunt aleși (în funcție de criterii de competență) sau numiți (în funcție de preferințe) diverși responsabili pentru ariile de interes specifice: sport, cor, revista clasei sau a școlii, cercul de informatică sau de turism etc. Această multiplicare, direcționată sau nu de către profesori, răspunde unei nevoi biologice (Desmond Morris), ceea ce îi conferă o semnificație mai profundă, care anticipează oricum comportamente fundamentale pentru adulți. Multiplicarea poate fi accentuată prin utilizarea metodelor de instruire
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
eșantionul nostru educatorii de sprijin recrutați au jucat un rol pedagogic și educativ real: nu s-au limitat, cum a fost adesea cazul în învățământul secundar, la roluri de supraveghere. Astfel, am întâlnit adesea asemenea tineri care se ocupau de informatică, de cluburi, dar, poate cel mai important, îi ajutau direct pe învățători în clasă, cu grupul lor. Rezultatele noastre arată interesul de a avea un învățător suplimentar în școlile elementare, nu pentru sarcini de susținere specializată, care ține de rolul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de intermediar tehnologic sau de interfață în cadrul acestui sistem circuitar, reglând prin retroacțiune simbioza și interacțiunea. Însuși părintele ciberneticii (vezi Wiener, 1954Ă nu se limitează să stabilească relația comunicațională ființă umană - computer sub imperiul controlului, ci raportează omul la mașina informaticii în diverse moduri: ontologic, psihologic, sociologic și cultural. Dacă analogiile istorice om-mașină au putut fi interpretate drept reprezentări ale monstruosului, atât în ficțiune, cât și în viața realității fizice (de la Frankenstein la păpușile mecanice de tipul panopticonuluiă, cyborgul poate intra
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însă creându-și propria comunitate și propriile trăsături de specie. La fel ca majoritatea inițiativelor de acest tip, utilizatorii online intră în interacțiune cu aceste ființe numerice care coabitează în spațiul virtual în ritmuri diferite de evoluție. Convergența dintre principiile informaticii și cele ale biologiei produce un sentiment de alteritate, de diferență și de stranietate în ceea ce privește posibilitatea accesului la codul însuși al vieții. Plecând de la ideea că viața este controlabilă și programabilă ca un cod digital (viața in silico - vezi Casti
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
alt sens, viața artificială este criticată de reducție a aspectelor complexe și contradictorii ale vieții la un proces al manipulării informației, mai degrabă decât să constituie o extindere a cyberspațiului în lumea biologică. Astfel, definirea și generarea vieții în termenii informaticii este judecată drept o restricționare drastică a sensului experiențelor, emoțiilor și conduitelor la funcții computaționale, astfel că știința viului sintetic este incriminată de tentative de abstractizare, dematerializare și destrupare. Critica domeniului întâmpină și chestiunile sociale, politice, etice și culturale care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
confruntă în mod imanent cu noi forme de întrupare în cyberspațiu și/sau în realitatea virtuală, mijlocite de juxtapunerea dintre medicină și cibernetică. Scrierile transumaniștilor (vezi capitolul al treileaă ilustrează în cel mai mare grad relaționarea dintre medicină, genetică și informatică (vezi de pildă Stock, 2002Ă prin posibilitatea modificării genelor copiilor înainte ca aceștia să se nască și a eliminării cauzelor genetice care provoacă apariția bolilor. Atât înainte de naștere, cât și după moartea ființei umane, se poate interveni în corp, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale virtualității, ființele (postăumane sunt deopotrivă ilustrări ale fenomenologiei, cu corolarele experiențelor perceptive și senzoriale ale corpului situat în spațiu și exemplificări ale dimensiunilor tehnoculturale, cu noi accepții identitare, atât ontologice, cât și sociale. Deopotrivă concretizări ale biologiei și ale informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului integrat în spațiu în mod perceptiv și actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană moderată va putea permite conviețuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ci mai degrabă istoria ciberneticii este considerată ca fiind marcată de apariția postumanului. Clarificând cele trei valuri ale ciberneticii 18, autoarea concluzionează asupra faptului că postumanul, ca întrepătrundere între subiect și tehnologie emerge din impulsuri umaniste. În concepția sa, știința informaticii a menținut încă de la început o orientare liberal-umanistă în cadrul postumanului, atribuind mașinii caracteristici moral-umane (spre exemplu cazul lui Norbert WienerĂ 19. Prin urmare, raportarea ciberneticii la ideea postumanului este judecată drept una ambiguă și duplicitară, promovând postumanul în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fel de imaginar mașinic din care noi vom fi de data aceasta în mod total excluși (Virilio, 1992, p. 126Ă. Într-un sens restrictiv, „mașina viziunii” corespunde, din perspectiva universalizării, „mașinii-univers” în terminologia lui Lévy (1987Ă. Pentru acesta din urmă, informatica echivalează cu propulsarea unei tehnologii intelectuale prin care se conturează un anumit mod de percepție. „Mașina universală” determină emergența unei anumite viziuni asupra lumii care propune calculabilitatea întregului univers. În cadrul acesteia, imaginea numerică lărgește câmpul vizibilității până la universalizarea informațională în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
feminismului cyborgic este Donna Haraway prin publicarea răsunătorului The Cyborg Manifesto în 1985. Manifestul promovează ideologia eliberării feminismului prin relaționarea subversivă la practicile tehnologiei cibernetice. În acest scop, imaginea cyborgului este propusă drept un „mit politic ironic” care subminează „dominația informaticii” (vezi Haraway, 1991, 1998Ă și o rediscuție deopotrivă a feminismului, a socialismului și a materialismului. Prezentând utopia transgresării și a emancipării cyborgice prin scenarii de tip science-fiction, această figurație se dorește a fi, în același timp, o critică satirică a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgic nu doar în scopul criticării situației tehnoștiințifice autoritare (se înțelege, masculineă, ci și în scopul „împuternicirii” femeii. Atât ontologic cât și ideologic, se consemnează ruperea condiției cyborgice de tradiția occidentală a patriarhatului capitalist/alb, care legitimează ceea ce autoarea numește „informatica dominării”. Organismele cibernetice sunt socotite, din această perspectivă, „hărți ale controlului și ale identității”, ale protezării și ale interfațării, ale inteligenței artificiale și ale procedurilor decizionale electronice, ale controlului politic și ale opoziției la putere. Figurația „monstruoasă” (vezi Haraway, 1992Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în spațiul virtual. Contraargumentele aduse în apărarea corporealității au venit din zone teoretice și aplicative diverse și s-au coagulat în special pentru a chestiona programul neocartezian și neodarwinist al transumanismului. Propunând o cercetare interdisciplinară, am interfațat cibernetica și știința informaticii cu filosofia, sociologia, etica și artele corpului, în continuarea discursurilor tehnoculturale istorice. Demersul a fost de a combina practica tehnoculturală cu noile discursuri științifice și cu modalitățile imaginale actuale de subiectivare a trupului. Dat fiind interesul actual pentru corporalitate în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său. „Părintele ciberneticii” conservă granițele subiectului uman în cadrul postumanismului, astfel încât știința informației este duplicitară: deopotrivă pune în pericol și privilegiază singularitatea subiectului umanist (Hayles, 1999Ă. 20. N. Hayles (1999Ă discută în legătură cu „materialitatea informaticii” o serie de dihotomii care corespund disocierii generale abstract-material, și anume: trup/întrupare (body/embodimentă, inscripție/încorporare (inscription/incorporationă. 21. O variantă la curentul transumanist este oferită de către Nicolescu (1999Ă, în „manifestul transdisciplinarității”. În accepția fizicianului român de la Université Pierre
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
extra-curriculare, contactul repetat și organizat între școală-muzeu a condus la transformarea acestora în materii opționale. În anul 2001 este înființat Cabinetul de Pedagogie Muzeală ca spațiu destinat exclusiv activităților didactice, iar ca o completare a ofertei educaționale un Cabinet de informatică cu scopul derulării unor proiecte interactive, multimedia, de cunoaștere a patrimoniului național și universal. Începînd cu toamna anului 2002, a fost instituționalizat Programul de pedagogie muzeală, acesta reprezentînd una din ofertele tentante de învățămînt alternativ. Clase de elevi din învățămîntul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acest tip din țară pentru patologia oftalmologică. Deja la data respectivă, conform structurii, spitalul deținea pe lângă laboratorul de explorări funcționale, un compartiment pentru terapie cu laser și unul de prevenire și control al infecțiilor nozocomiale, un compartiment de statistică și informatică medicală și unul de ortoptică, precum și un atelier pentru efectuarea protezelor oculare. După finalizarea lucrărilor, spitalul a fost dotat și cu o stație generatoare de oxigen pentru sălile de operație, fiind printre primele spitale din țară în acest sens. Spitalul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Voiculescu, aducând puncte de vedere noi, din perspectiva esteticii. Dominant teoretic este volumul Conjuncturi și permanențe (1976), conținând studii de estetică și teorie a artei. Relevante sunt mai ales cele consacrate metodologiilor critice care au preluat instrumentarul psihanalizei, structuralismului, sociologiei, informaticii și ciberneticii. Preocupările teoretice l-au condus pe B. la o abordare implicită a fenomenului literar, astfel încât volumul Destinul unor structuri literare (1979), după stabilirea cadrului cercetării (Despre structură și biologia ei), urmărește câteva motive esențiale („structuri”) în opera unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
Harcourt, Brace. [Wellek, Warren. 1967. Teoria literaturii. Trad. Rodica Tiniș. București: Univers.] White, Hayden. 1973. Metahistory: The Historical Imagination in Nineteenth-Century Europe. Baltimore: Johns Hopkins University Press. Wilensky, Robert. 1978. Understanding Goal-Based Stories. Raport de cercetare no. 140, Catedra de Informatică, Yale University, New Haven. Winograd, Terry. 1975. Frame Representation and the Declarative-Procedural Controversy. In Daniel G. Bobrow, Allan Collins, coord. Representation and Understanding: Studies in Cognitive Science, pp. 185-210. New York: Academic Press. Wittmann, Henri. 1975. Théorie des narrèmes et algorithmes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]