8,332 matches
-
atitudinile legate de uzul acestora, de perceperea riscurilor implicate de acesta, de accesibilitate și de problemele cauzate (Choquet et al., p. 9). A fost inclus un modul " Opinia părinților despre consum". De asemenea, ne spune echipa de la INSERM, au fost inserate "o întrebare din modulul "Activități domestice" despre frecvența televiziunii, precum și jumătate din modulul "Violențe". În fine, mai multe întrebări au fost adăugate în chestionarul francez; ele privesc scara stării depresive (Kandel et al.), comportamentele sinucigașe, fuga de acasă, absenteismul școlar
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să-i supraevalueze posibilitățile. Nu trebuie să uităm (Bourdieu, 2000, p. 181) "că adevărul interacțiunii nu stă în interacțiune (relație în doi care este întotdeauna, de fapt, o relație în trei, cei doi agenți și spațiul social în care sunt inserați)". Prin urmare, "contextualizarea" ar trebui făcută în sensul cel mai larg, adică inserând analiza într-un spațiu internațional, în mare măsură metisat de mondializare. Căile viitorului în cercetarea asupra violenței în școală vor fi comparatiste, acesta este pariul federației mondiale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
adevărul interacțiunii nu stă în interacțiune (relație în doi care este întotdeauna, de fapt, o relație în trei, cei doi agenți și spațiul social în care sunt inserați)". Prin urmare, "contextualizarea" ar trebui făcută în sensul cel mai larg, adică inserând analiza într-un spațiu internațional, în mare măsură metisat de mondializare. Căile viitorului în cercetarea asupra violenței în școală vor fi comparatiste, acesta este pariul federației mondiale care s-a creat o dată cu conferințele mondiale și cu înființarea unui Observator Internațional
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
astfel, într-o anchetă la Mabeuge, în nord, diminuarea extorcărilor într-un colegiu foarte sensibil, ca urmare a instalării unui asemenea dispozitiv. Dar acestea nu sunt soluții în sine: ele trebuie asociate întotdeauna cu un proiect pedagogic și social care inserează printre măsurile sale o legătură cu locuitorii cartierului. Dezbaterea nu este: pentru sau contra acestor soluții tehnice, ci, mai degrabă: cum să facem ca aceste ajutoare să fie eficace și cum să evităm efectele lor adverse? Tocmai întrebarea aceasta și-
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
organic, perceptiv la spațiul tehnologic. Subiectul virtual se remarcă prin caracterul său imersiv în interfața digitală, caracter coerent prin prisma senzațiilor proprioceptive 15 care, mediate de interfețe electronice, reconfigurează limitele percepționale ale corpului uman. Subiectul virtual este, prin urmare, unul inserat cu informație material-digitală, informație care pune în discuție limitele localizării și ale integrității umane, mai degrabă decât un subiect imaterial și destrupat. Am văzut în capitolul precedent polemica dintre material și imaterial, întrupare și destrupare în cadrul discursurilor cyborgice, ilustrate prin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
à Montréal” (1987Ă, în care Marylin Monroe ți Humphrey Bogart joacă o scenă care nu a fost niciodată filmată pe peliculă. Ca un alt exemplu, Mona Hatoum produce în 1994 „Corps étranger”, o instalație video de la Centrul Pompidou din Paris, inserând microcamere prin orificiile propriului trup pentru a explora teritorialitatea corporalității feminine. Iar Jane Prophet creează în 1998 CD-ROM-ul „The Internal Organs of a Cyborg”, divagând vizual-scriptic pe tema implantului și a augmentării chirurgicale (vezi Prophet și Hamlett, 2000, pentru astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
încercând să intermedieze între viu și non-viu sau între prezență și absență. Arta pare a replica știința, dar și a o comenta și critica. Astfel, controversele însele din știința de azi, în legătură cu modificarea genetică a organismelor, proces prin care se inserează ADN străin în genomul unui organism, sunt perpetuate și adâncite în artă. La fel ca în știință, care poate astăzi să transmute genetic ființele, în arta transgenică se regăsesc specii mixte sau mutanți genetici care deopotrivă fascinează și înspăimântă privirea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
perpetuate și adâncite în artă. La fel ca în știință, care poate astăzi să transmute genetic ființele, în arta transgenică se regăsesc specii mixte sau mutanți genetici care deopotrivă fascinează și înspăimântă privirea umană. Animalele și peștii sunt astăzi ființe inserate cu gene străine, însă ființele umane se pot ele însele confrunta cu problema transgenezei. Descoperind în sine, în propriul ADN, pe străin, pe celălalt, omul ar putea descoperi că, dincolo de propria genă, de propriul cod genetic, nu se întinde decât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
procesualizarea realității virtuale. Mutațiile subiective „procesate” de computere în mod autosuficient creează singularități care-și poartă propriul referent procesual ca pe o marcă a emancipării. În terminologia lui Deleuze și Guattari, pretențiile inteligenței artificiale presupun „dorința” mașinilor de a se insera în uman, „inconștientul” lor fiind cuplat binar, însă „tânjind” după deteritorializare mașinistă. În congruență cu această a treia perioadă istorică, „era computerizării planetare” (Guattari, 1989Ă, se află cea de-a treia revoluție, cea a transplantului și a endo-colonializării, a fundamentalismului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
jubiliară N. N. Tonitza și, în continuare, medaliile pentru Mihai Eminescu, Ilie Ilașcu, Alexandru Ioan Cuza și altele. Din inițiativa cunoscutului chirurg și om de cultură, a fost înființată, în anul 1990, Fundația Culturală “Dr. Constantin Teodorescu”. În statutul fundației sunt inserate o serie de obiective dintre care amintim: sprijinirea culturii bârlădene, înființarea unor colecții de artă contemporană românească la Chișinău, organizarea unor expoziții, sponsorizarea editării unor cărți, organizarea de spectacole artistice, acordarea unor ajutoare sociale, sprijin pentru elevii și studenții merituoși
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător". Muzeul este o instituție aflată în serviciul societății și "posedă elemente specifice care îi permit să participe la formarea comunităților" (I.C.O.M., 1988)5. Din acest punct de vedere muzeul se inserează în cadrul sistemului socio-cultural prin valorificarea noțiunii de patrimoniu cultural în ansamblu și obiect muzeal în particular. O ultimă precizare în acest context: termenul de muzeu desemna în Antichitate acele "spații dedicate muzelor artelor liberale, loc de întrunire și dezbatere pentru
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în spațiul său agenți ai socializării. Nu se poate să nu observăm prezența persoanelor aflate în vizită alături de familie, de grupul de prieteni, sau de grupul de colegi de școală sau serviciu, precum și a tehnologiilor multimedia, care treptat s-au inserat în structura muzeului, realizînd o punte virtuală cu vizitatori aflați fie lîngă noi, fie la depărtare. Referitor la relația care se stabilește în cadrul grupurilor de vizitatori și a vizitatorilor veniți în mod individual, trei studii realizate în SUA (Hein, 1991
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de pe strada Polizu și abia doi ani mai târziu, va intra în funcțiune și spitalul, proectat cu atâta timp înainte, din Calea Floreasca. Iată ce ne spun documentele:Revista România Medicală din 15 ianuarie 1933, la rubrica Note și Informații, insera următoarele: „Începând dela 16 Noiembrie 1932 s-a pus în funcțiune Spitalul de chirurgie și mecanoterapie din București, Calea Floreasca nr. 8-14, pentru îngrijirea și reeducarea profesională a accidentaților din câmpul muncii. Spitalul este pus sub conducerea dlui. Dr. Petre
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
evenimentele esențiale din existența sa, pe cât posibil în ordine cronologică.); * tematică (se limitează la o perioadă sau la un eveniment din viața clientului (de exemplu: copilăria, constituirea sau destrămarea familiei, activitatea profesională, perioada detenției); * editată (atunci când în discursul subiectului sunt inserate comentarii și explicații realizate de către o altă persoană). Bibliografie Bocancea Cristian, Neamțu George, Elemente de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999. Buzducea Doru, Sisteme moderne de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2009 . Chelcea Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită sau inventată, fabulația este destul de bogată, asigurând substanță epică textelor. Sunt inserate snoave, zicale, strigături, cimilituri și cântece. Umorul, uneori crud, este susținut și de expresiile neaoșe, care dau culoare și energie stilului. Încântarea și mândria lui C. de a etala firea, istețimea și vorbirea personajelor sale atrag simpatia cititorului. În același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
DIEGETIC. Ei pot fi EXTRADIEGETICI (fiind externi diegezei, nefiind o parte a ei); pot fi DIEGETICI sau INTRADIEGETICI (aparținînd diegezei prezentate într-o narațiune primară de un narator extradiegetic); și pot apărea într-o NARAȚIUNE METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ (o narațiune inserată în narațiunea diegetică sau intradiegetică). Mai mult, naratorii se pot caracteriza și în funcție de rolul (sau lipsa acestuia) în diegeza pe care o prezintă: un NARATOR HOMODIEGETIC este un personaj în situațiile și evenimentele pe care le povestește (cînd este protagonistul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Mesajul este textul (materialul semnificant, setul de semne care urmează a fi decodate) trimis de DESTINATOR spre DESTINATAR. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și COD, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE POETICĂ. metadiegetic [metadiegetic]. Ceea ce face parte din DIEGEZA (diégèse) care este inserată în alta și, mai exact, în diegeza NARAȚIUNII PRIMARE. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și NIVEL DIEGETIC, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. metaforă [metaphor]. O figură de vorbire prin care un termen ce desemnează o noțiune, A, este înlocuit sau identificat cu un alt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
propriilor aventuri de către Robinson Crusoe. Füger 1972; Głowiński 1977; Leibfried 1972; Prince 1982; Romberg 1982; Rousset 1973; Tamir 1976. Vezi și NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, PERSOANĂ, NARAȚIUNE LA PERSOANA A DOUA, NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. narațiune metadiegetică [metadiegetic narrative]. O narațiune inserată într-o altă narațiune și, mai exact, în NARAȚIUNEA PRIMARĂ; o NARAȚIUNE HIPODIEGETICĂ. Situațiile și evenimentele povestite de Des Grieux în Manon Lescaut sînt METADIEGETICE în raport cu acelea povestite de domnul de Renoncourt (care sînt DIEGETICE sau INTRADIEGETICE). Cînd o narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
colorează tratamentul situațiilor și evenimentelor prezentate. 2. O narațiune în care sînt introduse gîndurile sau sentimentele unui personaj sau altul (în opoziție cu NARAȚIUNEA COMPORTAMENTISTĂ). ¶Brooks, Warren 1959. Vezi și NARAȚIUNE OBIECTIVĂ. narațiune-cadru [frame narrative]. O narațiune în care se inserează o altă narațiune; o narațiune care funcționează ca un cadru pentru o altă narațiune, oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
point of view]. Percepția fizică prin care se prinde în vizor o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL, PUNCT DE VEDERE. punere în abis [mise en abyme]. O replică în miniatură a unui text inserat în alt text; o parte textuală dublînd, reflectînd sau oglindind un aspect sau mai multe aspecte din întregul textual. În Falsificatorii de bani, gestul lui Edouard de a scrie un roman intitulat Falsificatorii de bani constituie o punere în abis
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
combina pentru a duce la secvențe mai complexe și, potrivit lui Bremond, modurile cele mai caracteristice de combinare sînt ÎNLĂNȚUIREA (succesiunea, bout à bout: închiderea unei secvențe constituie deschiderea situației ca virtualitate într-o altă secvență), INSERȚIA (enclave: o secvență este inserată în alta și particularizează sau detaliază una din primele sale două funcțiuni) și ECHIVALENȚA (accolement: aceeași secvență, considerată din două puncte de vedere diferite, constă din două seturi diferite de funcții, depinzînd de punctul de vedere adoptat). ¶Bremond 1973 [1981
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
viața și sufletul, că este trist și neînchipuit de singur, da, da, singur sufletește”. Prozatoarea va încerca să surprindă și unele trăsături ale operei acestuia, cum ar fi metaforele predilecte și legătura lor cu „realitatea”; poemele Începutul, Ursitul și Poveste, inserate în corpul romanului, par în egală măsură a fi ale autoarei sau inedite ale lui Ionel Teodoreanu. Arta rememorării, amănuntele ce dau substanță tabloului de epocă, dar și unei frumoase povești de dragoste transformă romanul într-un inedit document, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
că locuitorii Ierusalimului îl vor avea drept învățător pe însuși Yhwh, o idee care amintește de Ier 31,31 ș.u., și noua temelie a cetății sfinte va fi dreptatea, care va garanta în viitor integritatea sa. Toate aceste aspecte inserate în opera „Slujitorului lui Yhwh” constituie fundamentul „noului pact”. b) Is 55,3b face parte dintr-o foarte importantă și cunoscută pericopă. Expresia bĕrît ’ôlăm, care apare aici, este asemănătoare cu ḥasdê dăwîd (literal „milostivirile lui [sau: oferite lui] David
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
secolului al II-lea până în anul 63 î.C.) n-a fost niciodată recunoscută ca împlinire a acestei speranțe. Prin relatarea întoarcerii exilaților din Babilon și restaurarea lui Israel ca efect al unui nou „exod” și a unei noi „cuceriri”, inserând în acest context conceptul de alianță sau de angajament, de orice natură ar fi acesta, Deutero-Isaia ne oferă un paralelism aproape complet între preistoria lui Israel și începutul epocii postexilice. c) Is 56,4-6 e un alt text important pentru că
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
exprimă astfel cu privire la originile sărbătorii populare celebrate probabil în sanctuarul de la Ghilgal, aproape de Ierihon: „și au mâncat din rodul pământului [în ziua următoare a Paștelui]: azime și pâine de orz coaptă [ebr. qălûj], în aceeași zi” (Ios 5,11). Partea inserată între paranteze pătrate lipsește în două manuscrise ale traducerii grecești ale LXX (mss B [Vaticanus] și A [Alexandrinus]) și în recenziile care depind de acestea; de aceea partea aceasta are trăsăturile specifice unei adăugiri posterioare făcută cu scopul de a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]