8,109 matches
-
Dance in the Wake", 2003). Shloss insistă pe autenticitatea talentului Luciei, considerând-o un adevărat copil al modernismului, un fel de Icar ce s-a apropiat prea mult de soare, un artist „dionisiac” și în niciun caz schizofrenic. Conform ei, Lucia Joyce și-ar fi ajutat tatăl să scrie "Veghea lui Finnegan": o rudă apropiată, Bozena Schaurek, ar fi văzut-o cum dansa în tăcere, în aceeași cameră în care Joyce își redacta manuscrisele. Între cele două acte artistice, aparent paralele
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
și încifrat al cărții "Veghea lui Finnegan" este așadar, în opinia lui Carol Loeb Shloss, o transpunere în cuvinte a unui „alfabet al inexprimabilului”, specific dansului. Chiar și la ospiciu, când își vopsea fața cu negru sau trimite telegrame morților, Lucia se străduia să găsească noi surse de inspirație pentru tatăl ei. „Locul unde ea [Lucia] își întâlnește tatăl nu este în conștient, ci în lumea mult mai primitivă a preconștientului” conchide Shloss. Într-un mod poate exagerat, același biograf numește
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
o transpunere în cuvinte a unui „alfabet al inexprimabilului”, specific dansului. Chiar și la ospiciu, când își vopsea fața cu negru sau trimite telegrame morților, Lucia se străduia să găsească noi surse de inspirație pentru tatăl ei. „Locul unde ea [Lucia] își întâlnește tatăl nu este în conștient, ci în lumea mult mai primitivă a preconștientului” conchide Shloss. Într-un mod poate exagerat, același biograf numește relația dintre Lucia și James Joyce „una din marile povești de dragoste ale secolului al
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
să găsească noi surse de inspirație pentru tatăl ei. „Locul unde ea [Lucia] își întâlnește tatăl nu este în conștient, ci în lumea mult mai primitivă a preconștientului” conchide Shloss. Într-un mod poate exagerat, același biograf numește relația dintre Lucia și James Joyce „una din marile povești de dragoste ale secolului al douăzecilea”. Mai mult, ea îi acuză pe Richard Ellmann și pe Brenda Maddox, biografii lui James Joyce, respectiv Nora Barnacle, pentru faptul că au stăruit fără milă pe
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Joyce „una din marile povești de dragoste ale secolului al douăzecilea”. Mai mult, ea îi acuză pe Richard Ellmann și pe Brenda Maddox, biografii lui James Joyce, respectiv Nora Barnacle, pentru faptul că au stăruit fără milă pe ideea că Lucia ar fi fost nebună. Lor li s-ar fi adăugat și rudele sau prietenii lui Joyce care doreau să șteargă orice urme ale excentricei Lucia, considerată a fi o pată supărătoare din biografia scriitorului. În mod revoltător, în 1988, Stephen
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
lui Joyce care doreau să șteargă orice urme ale excentricei Lucia, considerată a fi o pată supărătoare din biografia scriitorului. În mod revoltător, în 1988, Stephen James Joyce a distrus o colecție de aproape o mie de scrisori adresate de Lucia tatălui ei sau Luciei de către Samuel Beckett. În anul următor, tot el a fost responsabil pentru suprimarea unui epilog dedicat Luciei din cartea "Nora, adevărata viață a lui Molly Bloom" de Brenda Maddox. În octombrie 1932, Joyce declină invitația lui
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
să șteargă orice urme ale excentricei Lucia, considerată a fi o pată supărătoare din biografia scriitorului. În mod revoltător, în 1988, Stephen James Joyce a distrus o colecție de aproape o mie de scrisori adresate de Lucia tatălui ei sau Luciei de către Samuel Beckett. În anul următor, tot el a fost responsabil pentru suprimarea unui epilog dedicat Luciei din cartea "Nora, adevărata viață a lui Molly Bloom" de Brenda Maddox. În octombrie 1932, Joyce declină invitația lui Yeats de a deveni
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
mod revoltător, în 1988, Stephen James Joyce a distrus o colecție de aproape o mie de scrisori adresate de Lucia tatălui ei sau Luciei de către Samuel Beckett. În anul următor, tot el a fost responsabil pentru suprimarea unui epilog dedicat Luciei din cartea "Nora, adevărata viață a lui Molly Bloom" de Brenda Maddox. În octombrie 1932, Joyce declină invitația lui Yeats de a deveni membru al nou-fondatei Academii a Literelor Irlandeze, o organizație menită să apere drepturile scriitorilor din Irlanda de
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
de cenzura tot mai apăsătoare a Statului Liber, ultraconservator și catolic. Motivația refuzului, destul de criptic formulată, invocă faptul că desprinderea de patria-mamă, produsă în urmă cu aproape treizeci de ani, s-a vrut a fi totală. Din cauza psihicului instabil al Luciei, 1933 a reprezentat pentru James Joyce un an de grea încercare, sănătatea sa fiind în continuare prejudiciată. În luna mai, călătorește la Zürich pentru a-și vizita oftalmologul, pe Dr. Vogt, și pentru a-i găsi un tratament fiicei sale
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
stomac cauzate de nervi” era de fapt un ulcer ce îi va fi fatal scriitorului. Noi probleme de familie intervin, pe măsură ce Helen, soția lui Giorgio, cedează depresiei și căderilor psihice, fiind internată în diverse sanatorii și urmând un destin similar Luciei. Privat de prezența mamei, copilul Stephen rămâne în grija bunicilor; la 18 decembrie 1940, înaintea ultimului Crăciun din viața lui Joyce, scriitorul și micul său nepot se aventurau într-un Zürich învăluit în zăpadă, pentru a căuta o ediție franțuzească
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
a unei vize pentru Elveția, precum și prelungirea pașaportului britanic) este anevoios, dar la 14 decembrie 1940, James și Nora, fiul lor Giorgio și nepotul Stephen părăsesc Franța prin Saint-Germain-des-Fossés (aproape de Vichy). Efortul lui Joyce de a o extrage și pe Lucia din acest mediu tumultos eșuează: la sfârșitul lunii noiembrie, când credea că toate formalitățile se rezolvaseră, naziștii au revocat permisul fetei și ea a rămas la sanatoriul francez. Joyce credea că îi va fi mai ușor să o transfere în
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
Joyce credea că îi va fi mai ușor să o transfere în Elveția, odată ajuns în Zürich, dar moartea sa, survenită pe neașteptate în următoarea lună, a spulberat aceste planuri. Nora și Giorgio nu se arătau oricum interesați de soarta Luciei. La 10 ianuarie 1941, la ora 4:30 a.m. Joyce se trezește cu dureri de stomac insuportabile. După o radiografie, află că are un ulcer perforat și o hemoragie internă. La 11 ianuarie, este supus unei operații și, cu toate că la
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
sale. Această succesiune de fapte a condus la un sângeros război feudal între cele două familii. Moartea lui Bohémond al III-lea generează un nou val de violențe. În 1277 Bohémond al IV-lea, pe fondul neînțelegerilor cu sora sa, Lucie (Lucienne) pentru succesiunea tatălui său, reia luptele cu adversalul său Guy al II-lea Embriaco, senior de Gibelet care o sprijinea. Guy caută o alianță cu Templierii, Bohémond răspunde distrugând clădirile acestora din Tripoli. Templierii ard fortăreața Boutron și asediază
Comitatul de Tripoli () [Corola-website/Science/298739_a_300068]
-
Antiohia lui Bairbas I iar până in 1287 (când este cucerit ultimul oraș din principat, Laodiceea) anexarea este completă. Evident că după Antiohia urma comitatul de Tripoli. Pe 29 octombrie 1287, Bohémond al IV-lea moare fără urmași. Sora sa Lucie de Poitiers revine în Orient pentru a lua fieful fratelui său însă comercianții genovezi refuză a-i preda administrația generând un nou conflict. Noul senior de Gibelet, Bartolomeo Embriaco, cere ajutorul sultanului Kalaun în conflictul dintre el și Lucie, sprijinită
Comitatul de Tripoli () [Corola-website/Science/298739_a_300068]
-
sa Lucie de Poitiers revine în Orient pentru a lua fieful fratelui său însă comercianții genovezi refuză a-i preda administrația generând un nou conflict. Noul senior de Gibelet, Bartolomeo Embriaco, cere ajutorul sultanului Kalaun în conflictul dintre el și Lucie, sprijinită de soțul ei, Narjot de Toucy. Ajutorul nu a întârziat să apară iar în 1289, o uriașă armată musulmană asediază Tripoli, pe 29 aprilie orașul fiind cucerit punând astfel capăt existenței acestui stat. Lucie de Poitiers păstrează titulatura de
Comitatul de Tripoli () [Corola-website/Science/298739_a_300068]
-
în conflictul dintre el și Lucie, sprijinită de soțul ei, Narjot de Toucy. Ajutorul nu a întârziat să apară iar în 1289, o uriașă armată musulmană asediază Tripoli, pe 29 aprilie orașul fiind cucerit punând astfel capăt existenței acestui stat. Lucie de Poitiers păstrează titulatura de contesă de Tripoli alături de soțul ei Narjot de Toucy († 1293) până la moartea ei survenită în 1299, apoi titlul este moștenit de Phillippe de Toucy care îl dă urmașilor lui până la stingerea familiei, ajungând în posesia
Comitatul de Tripoli () [Corola-website/Science/298739_a_300068]
-
vrăjmașe: Ducatul Milanez și Republica Venețiană, inevitabil expus trecerii oștilor aflate în luptă. Era regiunea pe care oamenii o numeau "patria fruntariilor, tâlharilor și asasinilor". Aici s-a născut, la 29 septembrie 1571, Michelangelo, fiul lui Fermo Merisi și al Luciei Oratoria. La vârsta de opt ani și-a pierdut tatăl. Îi plăcea să deseneze cu cărbune și în 1584 intră în atelierul pictorului milanez Simone Peterzano. Se dovedește a fi un elev talentat și sârguincios, studiază anatomia și principiile perspectivei
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
D Pavel Dan, Nicolae Densușianu, Iosif Constantin Drăgan, Petre Dulfu E Vasile Erdeli F Dionisie Florianu, Ion Flueraș, Amos Frâncu, Virgil Fulicea G Ioan Georgescu, Alexandru Grama H Iuliu Hațieganu, Enea Hodoș, Iosif Hodoș, Emil Hossu, Iuliu Hossu, Vasile Hossu, Lucia Hossu Longin I Carmen Iohannis L Viorica Lascu, August Treboniu Laurian, Nicolae Linca, Vasile Lucaciu M Monica Macovei, Augustin Maior, Liviu Maior, Petru Maior, Ioan Maiorescu, Iuliu Maniu, Ștefan Micle, Ioan Miclea, Inocențiu Micu-Klein, Samuil Micu, Ioan Micu Moldovan, Theodor
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Linca, Vasile Lucaciu M Monica Macovei, Augustin Maior, Liviu Maior, Petru Maior, Ioan Maiorescu, Iuliu Maniu, Ștefan Micle, Ioan Miclea, Inocențiu Micu-Klein, Samuil Micu, Ioan Micu Moldovan, Theodor Mihali, Grigore Moisil, Octavian Moisin, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ștefan Moldovan, Vasile Moldovan, Lucia Mureșan, Lucian Mureșan, Andrei Mureșanu, Camil Mureșanu, Iacob Mureșanu N Octavian Naghiu, Emil Negruțiu O Virgil Onițiu P Aurel Popp, Victor Papilian, Alexandru Papiu Ilarian, Ioan Para, Dan Pavel, Mihai Pop, Sever Pop, Gheorghe Pop de Băsești, Florian Porcius, Aron
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
românesc modern. a fost fiul preotului Niculae M. Popescu (1881-1963), personalitate de o cultură excepțională, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române, iubitor de artă. După absolvirea Colegiului Sfântul Sava din București, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică în clasa Luciei Sturza Bulandra, care la dispariția prematură a fostului său student, îl va evoca pentru: "pasiunea cu care studia, pentru sensibilitatea, cultura și inteligența sa, cât mai ales pentru adevăratul cult ce-l avea pentru profesiunea de actor". La examenul de
Mihai Popescu () [Corola-website/Science/297804_a_299133]
-
paralel cu activitatea de la Teatrul Național, Nicolae Massim a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, unde a funcționat și ca decan al Secției de Regie de Teatru. In anul 1945, Nicolae Massim, împreună cu actrița Lucia Calomeri și cu ajutorul scenaristelor Elena Pătrașcanu și Lena Constante, au pus bazele Teatrului Țăndărică din București. Recrutând un prim nucleu de entuziaști și talentați marionetiști, printre care Dorina Tănăsescu, Antigona Papazicopol și Elvira Chladek, și cu ajutorul vocilor unor reputați actori
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
Țăndărică spre Mările Sudului" după care a rămas aproape întreaga carieră un entuziast colaborator al teatrului, fiind în același timp un adevărat mentor artistic al regizoarei Margaretei Niculescu, o fostă studentă de la IATC, care în 1949 a înlocuit-o pe Lucia Calomeri în funcția de directoare a teatrului. După o lungă și distinsă carieră regizorală și didactică, Nicolae Massim a fost transferat din motive politice la Teatrul Tineretului din București unde autoritățile culturale comuniste intenționau să-l pună 'pe linie moartă
Nicolae Massim () [Corola-website/Science/297931_a_299260]
-
susține exact contrariul. Să luăm de exemplu scena în care turistul nord-american, în căutare de plăceri sexuale, se rătăcește prin cartierele sărace ale Havanei și este urmărit de o mulțime de copii și oameni în vârstă, care trăiesc în sărăcie lucie, și care îi reclamă faptul că „și ei sunt Cuba”. Scena e construită și filmată super-elaborat, pentru a enunța un fel de hiperbolă a sărăciei care îl trage la răspundere pe colonist. Departe de a estetiza, scena are forța alegorică
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Antonio Lucio Vivaldi (n. 4 martie 1678, Veneția - d. 28 iulie 1741, Viena) a fost un compozitor italian, de profesie preot catolic. Este considerat drept cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical venețian. A murit ca urmare a unei îmbolnăviri subite
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
Fiecare bar avea balet, orchestră, se cântă în engleză, pe viu, fără instrumente electronice. Tot în 1970 colaborează cu grupul Sfinx, iar doi ani mai târziu cu Roșu și Negru. Apare în spectacole de muzică și poezie, la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra” (alături de Florian Pittiș, Ion Caramitru ș.a.). În 1979 i se oferă o apariție cinematografică în filmul „Nea Marin miliardar”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, si debutează discografic cu "Hai acasă" pe disc EP de 45 de turații. Piesă este
Gil Dobrică () [Corola-website/Science/307017_a_308346]