8,306 matches
-
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară; Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare; Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare; Și pe-ntinderea pustie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lacul Ciad și munții Lunii cu Pustiu-ngrozitor, Nilul alb cărui se-nchină un cumplit negru popor. Călătoare scumpe mie!... Au lăsat în a lor cale Asia cu-a sale râuri, Cașemirul cu-a sa vale, Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu fericire pe al țării dulce plai! Alecsandri a presimțit parnasianismul (și nu s-ar putea ști în ce măsură l-a cunoscut), mergând instinctiv în sensul contemporanilor lui Gautier și Ménard. Impasibilitatea asiată a mandarinilor printre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
luă cu sine O juncană, un taur, doi albi elefanți, O măsură plină de rododafine, Două porumbițe, două căprioare, Din Iran o urnă de mirositoare Ș-alte flori de arbori odoriferanți. Astfel el se urcă pe un deal de unde Mahaarul mândru curge spumător, Revărsând departe albele lui unde Prin câmpii smălțate de mii de buchete, Ce nici Kanaverul p-ale lui tapete N-a produs vrodată frumusețea lor. N. NICOLEANU Ardeleanului Neagoe Tomoșoiu, travestit sub numele N. Nicoleanu (1835-1871), i s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de două ori, de la havuz până la rondul cel mare, răsturnată pe un fund de mătase albastră, vânătă sau galbenă; apoi să se coboare ca să-și târască nițel coada rochii prin praf, înconjurată de trei-patru elegante, urmată pas cu pas de mândrul lacheu care-i duce manteluța de cinci dramuri pe brațe." Ion Ghica are pe deasupra un dar de narator incomparabil, o imaginație arabă. Cu puncte de plecare documentare, amintiri, studii economice, sociale, prozatorul trece în mijlocul celui mai arid memoriu la anecdotă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cărți ei mi le rod. Se trage în concavitatea odăii, reintră în cursul propriei existențe și de aci în mitul nației, încît, pierdut departe în fabula fără fund, abia simte mâinile reci ale femeii. Se-ntunecă. Apoi cade într-o mândră indiferență: Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă!... îndreptățită de conștiința formei ciclice a lumii: Căci acelorași mijloace Se supun câte există, Și de mii de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Frumos copil cu umerii de neauă. Chiar cuvintele Domnului către zmeu sunt mai încărcate de gînduri: Și tu ca ei voiești a fi, demone, Tu, care nici nu ești a mea făptură; Tu ce sfințești a cerului colone Cu glasul mândru de eternă gură, Cuvânt curat ce-a existat, Eone, Când Universul era ceață sură. Să-ți numeri anii după mersul lumii Pentru-o femeie? - Vezi iubirea cum îi. În scimb Luceafărul e de o construcție muzicală perfectă. Sensul e acum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu poate suferi gândul că copilul ar putea rămâne al ortodocșilor. Dintre toate personagiile, zugrăvite pozitiv, Mara este cea mai vie. Ea înfățișează tipul comun al femeii de peste munți și în genere al văduvei, întreprinzătoare și aprige. E lacomă, avară, mândră de copii, de o concepție a vieții aproape cinică. Slavici a intuit bine și rotația caracterului într-o familie, fenomen mai evident într-o societate rudimentară, unde individul se diferențiază puțin. Cu toate că s-ar părea că stau față în față
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a fi Poet ("couronné par la Société des gens de lettres; par le Ministère des beaux arts et par l'Académie roumaine"), închipuind drame specifice geniului. El pune mai presus de dragoste Arta și, nesatisfăcut în iubire, se retrage mândru "în munți". Evenimentele vieții au ca osie crearea poemului, prin care, cu "jertfe grandioase", "neajutat de nimeni", poetul a "cucerit" viața. Când ar fi cazul să salveze o existență, poetul ar renunța "în fine" la artă, pentru care și-a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I. CARAGIALE În poezii de o factură parnasiană savantă, Mateiu I. Caragiale, fiul dramaturgului (1885-1936), își căuta înfrigurat strămoșii pe care îi credea aristocrați. Vedea pe fanariotul indolent și mândru de spița lui, sau mai departe pe barbarul fără nume alergând pe câmpiile acestui pămînt: Sunt seri, spre toamnă, adânci și strălucite Ce luminîndu-mi negura-amintirii Trezesc în mine suflete-adormite. Demult, încît cad pradă amăgirii, Când Cerul pârguit la zări cuprinde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pălmuiește, spre a-l sili să se bată în duel, voind instinctiv să-și refacă prin bravadă prestigiul pe care-l crede compromis prin reaua înfățișare vestimentară. Același tânăr se așează pe pământ și ia țărână în mână cu sentimentul mândru al unei profunde filozofii panteistice, salvează un șoarece de la înec, se roagă în biserică, plânge fără sens, se admiră, se uimește de prezența unui lac, încearcă, sub latura estetică, a descoperi "un demon nou". Războiul micului Tristan de Mircea Gesticone
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Anghel, Adam Constantin, Puțoi Stan, Arsene Bogdan, Ciorbagiu Marin, Chiriac Constantin, Ceru Constantin, Alexa Gelu, Ciorbagiu Victor practică în primul rând prelucrarea lemnului, ca tâmplari, dulgheri, dogari, dar și tinighigeria. Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Încărcare atât de mult Înaintată, vindecarea deplină este arareori posibilă. Bolnavul va trebui probabil să se mulțumească doar cu o Îmbunătățire. VI. Un bărbat care se prezintă destul de bine nutrit și puternic, Însă el nu se prezintă Într-o ținută mândră, ci cu capul puțin plecat Înainte. Vedem apoi imediat, că este prea gras și că suferă de supra-nutriție. Fața sa dovedește destulă iritație și este remarcabil inroșită. Fruntea o găsim tare Îngroșată. Observăm deja, că este vorba despre o Încărcare
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
-te acasă Și mirmidonilor tăi poruncește.’’ ............................................................. Cîntul ll ,,Pîn’ la Hermina și stînca Olenică și la Alesiu Locuitorii din Argos, ținutul pelasgic, oștenii Cei din Alope, din Alos, și cei din Trahina, din Ftia Și din Elida, din țara femeilor mîndre; bărbații Căror aheii le ziceau mirmidoni și elini deopotrivă.’’ În apropiere de cetatea Troia era mormîntul amazoanei Mirina, noi păstrăm și în prezent numele Miruna ca să le amintim mincinoșilor că istoriile lor put rău! Dar pelasgii luptă și alături de troieni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
secolului lV î.e.n. erau cuprinse ținuturile Dobrogei, Misia(Bulgaria de astăzi), Moldova istorică și ți-nuturile de pînă la Nipru, Muntenia, Ardealul, Banatul, ținuturile din cîmpia Pano-niei pînă către Austria, ținuturile Slovaciei și mare parte din Serbia contemporană nouă. Neam mîndru, geții țineau mult la demnitate lor față de prieteni. ,,De la noi să luați focoșii și strălucitorii cai, să-i împodobiți cu panglici, să ieșiți din cetate și să-i duceți lor să se știe ce neam sîntem. Pentru frumoasă, să fie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Un nuc și un păr foarte înalți dominau grădina, iar vița de vie a constituit pentru mine cea mai veche amintire de când am mâncat struguri, cu bobițe rupte direct de pe coarda viței, când abia se pârguiau. BUNICA ȘERBANA (era foarte mândră de mine pentru că mă pregăteam să devin preot. înainte de a muri, mi-a pus pe gât un ștergar mare de borangic, țesut de ea cu alesături, și cu lacrimi în ochi mi-a zis: Ți-l dau ca să-ți aduci
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Cioran ! UNCHIUL GHEORGHE Nenea Gheorghe, a absolvit școala de arte și meserii din comuna Șuțu. Era un tâmplar foarte nervos. Când era cavaler era primul și apoi singurul om cu bicicletă din satul Boarca și din această cauză era foarte mândru. îmi amintesc că odată i s-a dezumflat un cauciuc de la bicicletă. A desfăcut roata, a scos camera, a căutat defectul dar nu l-a găsit. A pus cauciucul la loc, a umflat, dar în scurt timp roata s-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu slăvindu te pe tine, lustruindu-se pe el, sub a numelui tău fală. Mămica mea scumpă, tu ai fost aurul și piatra pe care nau băgat-o în seamă zidarii. Dacă un inel de aur de 14 carate sar mândri neștiind că lângă el se află o tonă de aur de 22 de carate, ar fi asemeni celor care se mândresc pentru că sunt bogați, pentru că au o poziție socială ̀ naltă, pentru că dețin poziții sociale de mare cinste, pentru că au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la „Școala Normală”, tata a replicat: „Eu am așteptat ca băiatul să fie bun de muncă, să muncească alături de mine și tu vrei ca eu să rămân pe mai departe robul lui”? Și totuși, după ce am intrat la seminar, era mândru de mine. Când mergeam la biserică în vacanțe, tata era mândru de mine că, alături de cântăreț, cântam și eu la strană și nu mai regreta ca , „să fi rămas cu el la plug, să fi rămas la coasă”, cum zicea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să fie bun de muncă, să muncească alături de mine și tu vrei ca eu să rămân pe mai departe robul lui”? Și totuși, după ce am intrat la seminar, era mândru de mine. Când mergeam la biserică în vacanțe, tata era mândru de mine că, alături de cântăreț, cântam și eu la strană și nu mai regreta ca , „să fi rămas cu el la plug, să fi rămas la coasă”, cum zicea Octavian Goga. în vara anului 1943, după ce am absolvit seminarul, tata
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
O îNCERCARE DE IZBĂVIRE. Pentru a fi salvat din calea divorțului, Mitropolitul Sebastian m-a numit preot doi la parohia Moldovița, pentru satul Argel, unde sunt numai ucrainieni, care vorbesc între ei limba ucraineană, pentru că mama lui Marta era ucraineancă mândră, care-i disprețuiea pe români și nici nu voia să vorbească românește. Numirea mea între ucrainieni trebuia să dea satisfacție soacrei mele pentru a renunța la divorțul fiicei ei. Bunica lui Marta, deși refugiată cu familia Miron, nu știa să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
niciodată de mine, măcar că Doamna Micle/ îl cheamă la București în fiecare scrisoare; dar necăpătând pensie, va fi silit săși caute un post, căci el mai are încă un defect în natura sa, căci după ce că-i sărac, apoi e și mândru de nu mai are pereche. Judecă scumpa mea mamă dacă sărăcia este o rușine? Bunii și străbunii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
umbră mă cuprind. Ea mă ajută să înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus în scrierea veche - nu numai la Eminescu, dar în mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur’le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii - care de data aceasta înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum îl au edițiile noastre curente. În
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii - care de data aceasta înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n’umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala î din în, și ar fi trebuit scrie zugrăvite’n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică leagă cuvintele așa cum vrea să se accentueze
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o scrisoare, dar nu am făcut-o. În ceea ce privește motivele mele pentru presupusul act pripit, voi face observația că nu există o companie mai proastă decît cea a propriei mele persoane: nu beau niciodată în exces, și am, fără să fiu mîndru de asta, prea mult bun simț pentru a mă atașa de mercenarii negustori cu amănuntul care vînd inechitate. Nu, este MÎNDRIA mea, blestemata mea de MÎNDRIE de neînvins, care mă aruncă în adîncă tulburare. Trebuie să știți că nouăsprezece douăzecimi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mătușă de-a lui. Aici el a refuzat să i se măture prin cameră, pentru că "poeții urăsc măturile" (Croft* 1780: 191; cf. și Hare 1911: XXIII). Impresia pe care i-a lăsat-o Dnei Ballance a fost aceea că era "mîndru ca Lucifer" (Croft 1780: 189; cf. și Masson 1874: 117). [*Lucrarea Părintelui Croft, Love and madness / Iubire și nebunie, publicată în 1780, este un "senzațional docu-roman" ce conține o mare cantitate de informații despre ultimele zile din viața lui Chatterton
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]