11,339 matches
-
scrâșnind din dinți) unele eliminări din text pe care le consideram absolut obligatorii ca volumul să poată apărea. În ultima fază, când cartea urma să plece la tipar, s-a ivit însă problema - inac ceptabilă pentru noi - a unor eliminări masive din ultimul capitol al primului volum, „Anul 1878“, care începea, bineînțeles, cu subcapitolul „Felonia rusească“. Exasperat, am decis, în ultimă instanță, să eliminăm de bunăvoie întreg ca pitolul cu gândul că poate vor veni, cândva, niște vremuri mai bune care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe strada Bateriilor (fostă Cazărmii), în apropiere de strada Sfinții Apostoli era amenajată atât pentru dans, cât și pentru conferințe; aici s-au inaugurat la 9/21 decembrie 1884 conferințele Cercului de studii sociale bucureștean; în anii 1980; după o masivă acțiune de rapidă demolare s-a ridicat aici imensul Palat al Parlamentului (zis și Casa Poporului) de pe Calea 13 Septembrie. 256. Sala Ziepser de pe strada Sf. Constantin, în apropierea grădinii Cișmigiu. 257. Sala de la „Pomul verde“ a lui Hagi Tomița
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cum susține Constantin Bacalbașa; în primele trei decenii ale secolului al XX-lea - perioadă la care se referă memorialistul - a apărut o culegere din creația sa poetică (Meditații și poezii, în 1915, cu o prefață de Petre V. Haneș), un masiv studiu asupra acestuia, datorat lui D. Popovici, tipărit în Viața românească din 1929 (Poezia lui Bolliac), amintiri despre el în Adevărul din 1914, scrise de Vintilă C.A. Rosetti (nr. 8734), a fost menționat în istoriile literaturii române apărute atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
datează din 1911. O curiozitate, acesta din urmă are 365 camere, cîte una pentru fiecare zi a anului. Construcțiile noi sînt puține, „fără personalitate”. Lumea vine aci pentru băi, iar cei mai mulți vilegiaturiști sînt bătrîni. Dovadă a prefacerii mentalităților e prezența masivă a sătenilor și chiar a țiganilor corturari. Într-un fel, e sezonul lor. În afară de pavilioanele balneare, spațiile cele mai frecventate sînt parcul și strada T. Vladimirescu. Ori de cîte ori trec pe acolo, mă amuză sonoritatea acesteia. Se vorbește ca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au detestat ceea ce n-au detestat etc. Nu fac „cancer la inimă”, nici cînd tac, nici cînd mistifică. *Una din izbînzile (mai curînd de ordin moral decît artistic) ale serialului Om bogat, om sărac e că determină o reacție puternică, masivă, împotriva răului, întrupat în forme monstruoase de Falconetti. Publicul vede în el un semănător de nenorociri și îl detestă mai mult - să zic - decît pe Richard al III-lea și Macbeth luați la un loc. În ciuda aspectului robust și arogant
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ce n-am scris, de ce n-am publicat, de ce nu mi-am folosit relațiile, de ce n-am economisit banii cîștigați, de ce n-am prevăzut timpul actual, creșterea dificultăților? Unul nu mai suportă locuința, altul mobila (care nu-i din „lemn masiv”, ci din „rumeguș presat”), al treilea felul în care sîntem îmbrăcați. Eu sînt responsabil pentru toate frustrările lor. Mai nou, Ducu îmi reproșează că din cauza delăsărilor mele, el nu poate să-și mai invite amicii în casă. „Ce, aia (sufrageria
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Tribuna”, nr. 35, 1 septembrie 1988) „foiletoniștilor”. Deoarece fac parte și eu din tagmă, întreb: „carte mare” e numai monografia și studiul cu fundație bibliografică solidă? în fața teoreticianului blockhausurilor critice, îmi apăr sărăcia disociind (pentru uzul meu) între „mare” și „masiv”, „gros”, „compact”. Cea mai bună lecție de economia creației e Biblia, unde cărțile și capitolele sînt scurte. Pe mine, ca să nu lungesc vorba, gustul mă împinge către fragment, miniatură, figurină. *Inițial, am crezut că are (ca să mă exprim în felul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atari „comandamente”, e aproape o fericire că nu sînt „creator”! Ca întotdeauna lipsit de vreo îndoială că lucrurile ar putea sta și altminteri, Petru Enășoae explică (a făcut-o în ședința de azi) „creșterea fenomenului religios la orașe” prin „transferul masiv de populație de la sate”. Țăranul e mistic, orășeanul nu. El n-a auzit de „beția religioasă a marilor orașe” (Baudelaire, „Rachete”) și, probabil, nici n-a citit Prins de Petru Popescu, în care una dintre scenele cele mai tulburătoare e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
erai prins la poligrafie și după cât am Înțeles erai ocupat și după masă. 235 Am stat la Bacău câteva zile, la hotel, cu colegiul de redacție al Anuarului Muzeului Județean Suceava, pentru corectură, grea, uluitor de grea, dată fiind paginația masivă. Muncă de 18 ore pe zi - cap limpede -, când asemenea preocupare nu Îngăduie mai mult de două ore pe zi, pentru a fi Într-adevăr „limpede”... Sunt convins că și de la aceste corecturi de șpalturi, interminabile, mi se trage boala
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Centrul de Îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă din jud. Suceava, frate cu procurorul și vestitul colecționar Ciornei, domiciliat În același oraș. Coautor - dimpreună cu Mureș Gh. Rădășanu (un fiu al Învățătorului, azi decedat) - al masivului volum de Jocuri populare bucovinene, editat În 1981, sub egida 817 a dat niciodată; de ce, nu știu. Se vede că n-oi fi vorbit bine. Eu plec de acasă pe fugă. Am plecat duminică 28 la Iași, am stat luni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
macar. Câți Învățători sau Români din țara Întreagă fac asemenea fapte de mare bunătate? 2) Petre Ghiorgheasa, Înv. decedat, absolv. al șc. Nor. „V. Lupu” 332 C.p. trimisă din Vatra Dornei, de către prof. Vasile Uglea din Iași (redactor coordonator al masivului volum Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași - Contribuții la istoria Învățământului românesc, 125 de ani (1855-1980), În 19.IX.1970 lui Gh. N. Rădășanu, la Bogata. Dorind să scrie despre vrednicul Învățător, Îl Întreabă la ce reviste a mai scris
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
s-a stabilit În Fălticeni. Prietenă apropiată a familiei prof. Virgil Tempeanu. 338 E vorba de președintele Consiliului Popular Orășenesc Fălticeni. 339 Prin grija prof. Tempeanu, mormântul lui Dragoslav a fost aranjat foarte frumos, având gărduț de lemn, o cruce masivă de stejar, În care fusese pusă fotografia scriitorului. O tufă de trandafir agățător, Împodobea locul de odihnă, Încolăcindu-se În jurul crucii. Acestea se petreceau În 1928... 340 Ion Dragoslav a murit la 5 mai 1928, În casa de pe str. Ion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
zoonoze de la animalele crescute și sacrificate în Occident înfloritoarei zootehnii socialiste, preparate ce sunt prompt recuperate de vameși pentru consumul propriu. De fapt, această motivare ascunde grija autorităților ceaușiste de a escamota bunul trai din Lumea liberă, cât și exportul masiv de alimente în dauna cetățeanului român. La produse ambalate după canoanele legale (conserve de carne de vită ce costă în Germania între 1,60 și 1,80 DM, adică între 8,20 și 9,20 lei, sau vinuri de cea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai inteligenți? Ei, răspunsul ne este greu să-l dăm. Poate domnii Homoșteanu ori Postelnicu să-l cunoască. Dar nu numai inteligența maximă este pusă la obroc, ci și cea medie. Iată, de pildă, ce se petrece în învățământ: concedieri masive de profesori din rândul inginerilor! Unii sunt trecuți în producție, acolo unde se poate, alții ei bine, alții rămân pe drumuri. Tendința: desființarea liceelor industriale (după ce acestea înlocuiseră pe cele de cultură generală ori umaniste, cum vreți a le zice
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
grea, cu pivotul ei construcția de mașini. Un plan de investiții exagerat de rapid, efectuat în dauna fondului de consum, deci a nivelului de trăi, a procurat și o justificare tehnică imediată pentru dezvoltarea siderurgiei. Acest plan prevedea o dezvoltare masivă a industriei, mare consumatoare de metal, astfel încât o repartiție centralizată a producției de oțel, ca și a tuturor celorlalte produse, de altfel, a devenit absolut necesară. Consumul specific de oțel, atât în investiții, cât și în producție, este de asemenea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
monumentul este transferat Muzeului de artă al Republicii. Se părea acum că Văcăreștii vor căpăta din nou noblețea unui destin cultural, căci noul lor administrator urma să organizeze aici un muzeu de artă medievală românească. Deși se recursese la concentrarea masivă a patrimoniului în special pe seama parohiilor, proiectul a fost abandonat din motive obscure, dar poate nu străine, de teamă că o colecție atât de amplă de artă ecleziastică s-ar putea transforma într-un nucleu de iradiere spirituală. între timp
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În drum, de la farmacie, nu știu ce fel de sirop și un pachet de țigări Papastratos. Garsoniera În care locuia din când În când la București nu era mare. Pereții Încărcați de tablouri. Pictură modernă, mobilă veche, stilizată. Scaune Înalte, un birou masiv. Maestrul mă primise În chiloți de baie! M-a chestionat: familie, profesie, literatură. Mereu suna telefonul. Pe una dintre interlocutoare, o actriță despre a cărei frumusețe vorbea cu vizibilă plăcere, a invitat-o pentru prânz la Capșa, celebrul loc pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o adăugăm, În delirul de care pomeneam, cenzura nu se mai exercită acum doar sub pretexte politice, simpla calitate literară pare a fi devenit cenzurabilă. În orice caz, printre cărțile despre care am vorbit mai recent, impresia aceasta de intervenție masivă a cenzurii s-a produs Îndeosebi la lectura Plicului negru - de Norman Manea, a Schimbării la față - de Mihai Sin și, acum, a Parcului Ioanid- de Bedros Horasangian. De primele două se și pomenea la București ca fiind ciuntite masiv
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar pentru două săptămâni cu ce să ne Întreținem” - este Însemnarea pe care o găsim În această perioadă În Jurnalul său. Însingurarea și lipsurile, tensiunea spiritului său mereu de veghe imprimau Întâlnirii cu oamenii, cu casele și cărțile, cu cheiul masiv al numeroaselor canale și cu masa cafenelei, totdeauna acoperită de ziare, scrumiere și cești cu cafea, o particulară expresivitate, decupate, prin forța iradiantă a personalității sale, din apatia morbidă a banalității. Nu doar edițiile succesive ale operelor sale, vizibile azi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ajut În „chestiunea țiganilor”... căreia i se dedicase, cu bine cunoscuta sa fervoare, În ultimii ani. Nu a venit la lectura mea de la Literatur Haus, cum promisese, dar mi-a telefonat mult după asta și mi-a trimis un plic masiv cu texte la American Academy, unde locuiam. Plecam din Berlin pe un traseu lung, Înainte de a reveni În America, așa că am expediat plicul pe adresa mea din New York, urmând să-l citesc la Întoarcere. Scrisoarea care preceda și explica Dosarul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu scape marea luptă ca se anunța. Acest oraș era pe traseul spre frontieră și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care fusese anunțat de Doamna lui telefonic. Din tren Nicolae Petrașcu îi distinge silueta masivă conform descrierii lui Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore, de schimburi de păreri până la formarea garniturii spre Marienburg, prima stație din Iugoslavia, la granița
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Georgescu. El, pe vremea aceea, era concentrat ca ofițer la un regiment de artilerie cu garnizoana în apropierea Clujului. A venit să mă vadă. Parcă niciodată de când l-am cunoscut, n-am observat mai bine îmbinarea perfectă dintre figura lui masivă de mocan din Poiana Sibiului cu aceea a luptătorului și a legionarului. De douăzeci de ani a stat mereu în fața furtunii și nu l a putut dezrădăcina nici o opintire de vânt Prigoana cu pierderea Căpitanului și apoi cu viața ei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ne spulberi deznădejdea, Tu și Garda ta de Fier. Legionarii alergau din toate părțile și se adăugau la coloană. Lumea cealaltă ieșise pe stradă și sta îngrămădită, aplaudând de pe trotuare. Din balcoanele caselor se aruncau flori. Bătrânul Ionică, înalt și masiv ca un brad, mergea cântând. A început să-și stâpânească o lacrimă ivită la colțul ochiului, când i-am spus că el trebuie să țină locul fiului său în rândurile noastre. Privind mulțimea care ne întâmpina și bucuria legionarilor, s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
după miezul nopții, Antonescu luase legătură cu Hitler telefonic și reușise ceea ce dorea: înlăturarea Mișcării Legionare, însă cu obligația pentru el, de a nu lua măsuri de arestare a participanților. Ce a urmat se știe, căci Antonescu a făcut arestări masive scăpând doar cei care erau ascunși și cei care au plecat din țară. După începerea arestărilor în ziua de 31 ianuarie 1941 se efectuează o percheziție la domiciliul din strada Argentina nr. 24 la domnul colonel pensionar Diamandi. Cel care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a-i duce în lagărele germane. Iar în al treilea rând de a nu se opune „infiltrării” către București a comuniștilor din țară. în 1944 când a avut dovada colaborării lui Foriș cu regimul Antonescu, Stalin a ordonat o „epurare” masivă a comuniștilor din România și în primul rând a lui Foriș Ștefan și a colaboratorilor săi. Dar și utilizarea pe mai departe a directorului SSI, Eugen Cristescu. Asta pentru a nu mai vorbi de colaborarea mai veche din 1938 a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]