8,110 matches
-
mondial și de impunere a viziunii sale cu privire la direcțiile și modul de dezvoltare a presei catolice în vederea îndeplinirii obiectivelor ei (de transmitere a viziunii acesteia despre societate și problemele contemporane, dar și a rolului său în noua realitate politico-socială a modernității). Participarea reprezentanților din România la aceste evenimente indică implicarea presei catolice românești în planul și viziunea generală de dezvoltare a presei catolice, în conformitate cu coordonatele trasate de Vatican. III.1. Participarea României la Congresul și la Expoziția mondială a presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Mass-media (în general) și presa (în special) au fost "însușite" de către Biserică, pentru că, prin aceste mijloace ale modernității, aceasta a încercat să iasă din conul de umbră în care intrase odată cu căderea vechiului regim și cu apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele lumii (vezi politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o repoziționare a Bisericii pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care intrase odată cu căderea vechiului regim și cu apariția statului liberal. Stabilirea unor relații noi cu statele lumii (vezi politica Vaticanului privind Concordatele) a vizat o repoziționare a Bisericii pe scena internațională. Biserica a văzut în presă o provocare a modernității, care s-ar fi putut întoarce însă împotriva sa, dacă nu ar fi fost încorporată și dacă Biserica nu stabilea regulile și nu se implica activ în această realitate. Încercarea de menținere a unității manifestării catolicismului prin intermediul presei a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de comunicare. Se urmărea impunerea viziunii Bisericii cu privire la direcțiile și la modul de dezvoltare a presei catolice, în vederea îndeplinirii obiectivelor sale (de transmitere a viziunii acesteia despre societate și problemele contemporane și întărirea rolului ei în noua realitate politico-socială a modernității). Analiza presei catolice din România (încadrată în tiparul presei catolice dezvoltate în concordanță cu viziunea Sfântului Scaun despre mass-media și societatea modernă) a reflectat situația comunitătii catolice autohtone în prima jumătate a secolului al XX-lea, în raport cu instituțiile statului român
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe scena internațională, cu o subiectivitate determinată și o capacitate juridică plenară, ca expresie a suveranității sale (Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă și poporul lui Dumnezeu, Editura România Press, București, 2008, p. 7). 50 Odată cu modernitatea, Sfântul Scaun a cedat din influență în planul realităților seculare, însă a apărat poziția universalității sale ca instituție aflată în concurență cu Statul, într-o societate dominată tot mai mult de prezența Statului care a instituit un monopol pe activitățile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
succintă a acestei lucrări, deoarece ajută la înțelegerea conceptului de ziar catolic de la începutul secolului al XX-lea, dar și pentru că multe dintre problemele tratate în ea sunt definitorii pentru viziunea și rolul acordat de Biserică presei, o realitate a modernității către care Biserica se va îndrepta și pe care o va îngloba, dându-i o perspectivă proprie și folosindu-se de ea pentru îndeplinirea scopului său. 77 Mulți jurnaliști nu aveau cunoștințe teologice și chiar dacă aveau studii universitare, nu puteau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și apostolatul catolic; în el se prezintă viziunea, rolul, locul, modalitățile de realizare a scopului propus, ideile de bază ale Bisericii cu privire la acest fenomen al modernității, mass-media (Conciliul Ecumenic Vatican II..., p. 39). 156 Această "folosire dreaptă" se referă la cunoașterea normelor ordinii morale și la folosirea lor cu fidelitate în acest domeniu (să se țină seama de conținutul comunicării, în funcție de natura proprie a fiecărui mijloc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
923 Ibidem. 924 Ibidem. 925 Ibidem. 926 Ibidem, f. 197. 927 Ibidem. 928 Ibidem. 929 Ibidem, f. 198. 930 Ibidem, f. 199. 931 Ibidem, f. 202. 932 Vaticanul a încercat să găsească diferite mijloace de a păstra unitatea catolicismului (odată cu modernitatea, când monopolul Bisericii exercitat cu ajutorul limbii latine, dar și controlul asupra tipăriturilor s-a diminuat treptat, dublat fiind și de apariția "statului liberal", a naționalismului și căderea vechiului regim politic în care Biserica a jucat un rol extrem de important. Biserica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
douăzeci de ani înainte de cea a lui Heinrich von Ofterdingen care afirma că drumul duce întotdeauna la casa originii, "sempre verso la casa", cum bine spune Claudio Magris 222, a fost schimbată pentru totdeauna de către Goethe. Nu mai există pentru modernitate decât odiseea fără Itaca, după cum o arată întreaga operă a lui Kafka. Rămâne totuși vocea poetului, cea a lui Constantin Cavafy care cântă călătoria cea frumoasă 223: Itaca Când vei pleca spre Itaca, să dorești ca drumul să-ți fie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care deschide porțile visului și pe cele ale unui imaginar al reînceputului, ale unui spațiu minunat al unei vieți noi într-o țară a posibilităților nelimitate. America, cu spațiile ei imense, a devenit la sfârșitul secolului al XIX-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică a unui întreg popor, ea este și aceea a unei renașteri cu riturile ei inițiatice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui program de instruire depinde de modul în care se proiectează și se realizează acțiunile evaluative, fie ele formative sau sumative. În practica demersului pedagogic evaluarea formativă capătă o pondere mai mare, în condițiile unui învățământ cu anumite pretenții de modernitate. În viața școlară cotidiană, evaluarea formativă și evaluarea sumativă nu sunt ușor de delimitat. Din această perspectivă, acțiunile evaluative apreciate de cadrul didactic ca fiind formative îl îndreptățesc pe acesta să acorde note sau calificative. În perioada evaluărilor cadrul didactic
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
realizate, atitudinea elevilor în fața sarcinii, dezvoltarea unor deprinderi de lucru sau individual sau de grup. Autoevaluarea Studii de specialitate realizate în cadrul ADMEE (Association pour le Développement des Méthodologies d'évaluation en Education- Europe) și care tratează temele mari ce reflectă modernitatea preocupărilor în domeniul evaluării după anii '90, relevă ideea potrivit căreia „Cadrul didactic nu face decât să determine, să stimuleze și să ghideze auto-evaluarea elevilor care învață” (Figari G., Achouche M., L'Activité évaluative réinterrogée, p. 15). Această nouă abordare
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
culegere de informații acționând în spații de conflict); ascensiunea organizațiilor transnaționale (Biserica Catolică, Liga Hanseatică în Evul Mediu; astăzi, Crucea Roșie, Greenpeace etc.); unificarea tehnologică a lumii (Bull se referă la sfârșitul Evului Mediu, mai exact, la Renaștere și începuturile modernității, cu toate descoperirile în fizică, geografie, cu apariția tiparului). Ca orice tradiție de gândire în Relațiile Internaționale, Școala engleză nu a rămas neatinsă de critici. Încercarea de a le rezuma pe cele mai importante trebuie să-i cuprindă, în primul
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
2010; Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici), Ed. Art, București, 2011; Umbre pe pânza vremii. Secvențe de istorie intelectuală, Ed. Humanitas, București, 2011. </biography> Cuvânt înainte Junimismul și pasiunea moderației propune cititorului de astăzi revizitarea unui moment intelectual esențial pentru geneza modernității românești. Între 1864 și 1918, Junimea a fost unul dintre grupurile cele mai influente, impunând nu doar un canon literar, ci și o gramatică a înțelegerii societății. De aici, utilitatea unei priviri asupra imaginarului ideologic și politic generat de această
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dincolo de polemici, dincolo de distanța veacului și jumătate care ne separă de momentul înființării Junimii de către Titu Maiorescu, P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi, datorăm acestui cerc intelectual, literar și ideologic maniera în care românii înțeleg săși imagineze modernitatea, în toate articulațiile ei. Campaniile junimiste, având în centru precizia chirurgical-polemică a lui Maiorescu, modelează, în decursul a câteva decenii, o limbă literară și un canon. „Direcția“ maioresciană este, în mare măsură, cea pe care o vor urma, până la cezura
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pun în pagină junimiștii ortodocși, pe de o parte, și Eminescu, ca expresie a unui junimism iconoclast și heterodox, pe de altă parte.<ref id=”2”>A se vedea Sorin Alexandrescu, „«Junimea» - discurs politic și discurs cultural“, în Privind înapoi, modernitate, Editura Univers, București, 1999, pp. 47-91.</ref> Junimism, spirit critic și moldovenism În aceeași măsură în care propune un scenariu coerent întemeiat pe solidaritate de grup și voință de preeminență canonică, Junimea se înscrie întro tradiție a spiritului critic. Deși
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Întrun cuvânt, este vorba aici de un liberalism în dialectică interacțiune cu niște continuități (percepute) ca permanențe, într un dialog cu o deschidere transcedentă, dialog menit să tempereze și să reorganizeze, dar nu să interzică, progresul, dezvoltarea, alienările și centrifugalitățile modernității. Un astfel de conservatism este compatibil (și parțial se și suprapune) cu gândirea lui Tocqueville, sau a creștin democraților europeni și sud-americani. <ref id=”1”>Virgil Nemoianu, România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
înseamnă și refuzul unei politici „revoluționare“, ce preferă seducția utopică și voluntarismul angajamentului pragmatic. Privită în această cheie occidentală, atitudinea junimistă față de „roșii“ munteni devine perfect inteligibilă. Respingerea Revoluției presupune și delimitarea de cel mai influent tipar antropologic pe care modernitatea îl inventează și îl impune, la debutul secolului XIX. Moderația junimistă este expresia unui univers care ajunge la capăt odată cu marele război mondial și cu revoluția rusă. Lecția evoluției va lăsa loc, în câțiva ani, pedagogiei carnagiului și terorii de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
școală a cetățeniei, ca formă de regenerare comunitară. În centrul demonstrației de la 1876 se află, deloc surprinzător, o absență - aceea a clasei de mijloc, acea clasă în care Maiorescu, pe urmele unei întregi linii de reflecție, întrevede elementul esențial al modernității constituționale. Clasa de mijloc este starea a treia, care, în numele propriei energii și recurgând la instituțiile reprezentative, ordonează statul în jurul ideilor de guvernare limitată și de autodeterminare individuală. Ea este animată de imboldul care face să triumfe luminile civilizației, opunânduse
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
mașinăriei care controlează autocratic mersul întregii societăți. Suveranitatea statului se traduce prin mandatarea unei elite de a trasa drumul către viitor, fără ca individul sau comunitatea să poată interveni semnificativ. Evoluționismul junimist este contra acestei direcții pe care se fondează dogma modernității iacobine. Alternativa junimistă este hrănită, cum sa și notat, încă din epocă, de lectura și relectura tomului lui Bu ckley, Istoria civilizației în Anglia. Din textul lui Buckley, junimismul extrage pledoaria pentru limitarea puterii de decizie a statului, limitare care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
paternalistă este primul pas în drumul la capătul căruia se situează o autonomie individuală și comunitară. Patriotismul junimist este, așadar, întemeiat pe alianța dintre rațiune, libertate politică și moderație. Întors spre spațiul local, el nu este mai puțin deschis către modernitatea occidentală. Opus autarhiei și delirului patriotard, el valorizează acel nucleu de decență ignorat de marile proiecte totalitare ale secolului XX. Proiectul de evoluție al acestui patriotism cu rățat de excese și de patimă este subsumabil viitorului clădit sub semnul marilor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
și în a-și apropria toate sensurile apărute până atunci care țin de ceea ce este tipic domeniului de studiu. La întrebarea „ce este istoria?”, care conține în ea, aproape obligatoriu, și interogația privind caracterul ei de știință dat de paradigma modernității, Marc Bloch răspundea prin negarea oricărei soluții sau definiții care ar restrânge accesul oricărei contribuții la îmbogățirea înțelegerii esenței istoriei. Pentru unul dintre fondatorii Analelor, istoria este relevantă ca disciplină riguroasă, așa cum este înțeleasă astăzi, numai dacă este luat în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
creație. în acest punct, reorientarea nu a însemnat neapărat asimilarea unui alt canon estetic, câtă vreme modalitățile scriitoricești vest-europene curente fuseseră și în România prelucrate temeinic și original”. în argumentația sa, autoarea precizează că, pentru grupul de la Madrid, respingerea teoriilor modernității era motivată prin „propria viziune asupra lumii, și anume printr-o mentalitate creștin-ortodoxă profund înrădăcinată în apartenența la cercurile politice conservatoare, respectiv la organizațiile profasciste”. Cu alte cuvinte, autoarea susține de fapt că pentru aceștia nu a existat o ruptură
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
altele este Mihaela Czobor-Lupp și J. Ștefan Lupp (coord.), Moral, Legal and Political Values in Romanian Culture, Council for Research in Values and Philosophy, Washington DC, 2002. La fel de utilă este și seria cărților lui Cristian Preda, `ntre care se numără Modernitatea politică și românismul, Editura Nemira, București, 1998, și Occidentul nostru, Editura Nemira, București, 1999; și Bogdan Murgescu (ed.), Romania and Europe: Modernization as Temptation, Modernization as Threat, Editura Allfa, București, 2000. Pentru o trecere `n revistă a dezvoltării culturii românești
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fără a renunța la sine -, ci își schimbă numai calea prin care o caută. Schimbarea marilor tematizări ale filosofiei are tocmai această semnificație, a schimbării căilor pe care filosofia încearcă să ajungă la absolut. Schimbarea tematizării intervine aici întrucît, o dată cu modernitatea, filosofia descoperă că ceea ce este real este relativ la ceea ce poate fi cunoscut. Pentru a lămuri sensul acestei relativizări putem recurge la experiența noastră comună: ceea ce nu cunoaștem nu există pentru noi; ceea ce nu cunoaștem nu are realitate. Până să ajungă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]