11,301 matches
-
pp. Ex. Utilizarea alternativă a pedalei va fi minuțios notată pe partitură și exersată pentru a evita orice neînțelegere. Țesătura muzicală a unei partituri pentru pian la patru mâini impune uneori o utilizare specială a pedalei: în cazurile în care pasajele polifonice sunt dense și cuprind toate registrele pianului simultan în nuanță de ff, singurul mod satisfăcător de a pune pedala va fi „vibrato-ul” sau „semi-pedala”. Pentru exemplificare am ales Sonata în Do major, partea a III-a, de P.
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Împărăteasa Pagodelor, măs. 65-84. Ex. O situație specială o reprezintă pedalizarea transcrierilor, care trebuie să fie în concordanță cu spiritul acestora și să asigure redarea unor efecte orchestrale strălucitoare sau evocarea diverselor timbruri ale orchestrei. În primul caz (când un pasaj în ff-fff este corespondentul unui tutti orchestral) pedala „forte” va fi menținută pe întreaga durată a plajei muzicale, sau, dacă nuanța este de ppppp, ea va fi utilizată în semipedală. În al doilea caz (de redare timbrală a instrumentelor), 36
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
condiție de bază în realizarea unei bune interpretări. Procedurile stabilite vor defini tușeul adecvat, sublinierile armonice, poziția cotului sau brațului celuilalt pianist, care nu va împiedica atingerea unei anumite note sau nu va stingheri gestul necesar pentru realizarea unui anumit pasaj. Reperele stabilite în cadrul unei concepții comune vor viza și maniera generală de atac pianistic în realizarea pasajelor cu note staccato, pentru a obține sonoritatea cea mai apropiată posibilă între cei doi. Tot în cadrul aranjamentelor (concepțiilor comune) va fi stabilită și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cotului sau brațului celuilalt pianist, care nu va împiedica atingerea unei anumite note sau nu va stingheri gestul necesar pentru realizarea unui anumit pasaj. Reperele stabilite în cadrul unei concepții comune vor viza și maniera generală de atac pianistic în realizarea pasajelor cu note staccato, pentru a obține sonoritatea cea mai apropiată posibilă între cei doi. Tot în cadrul aranjamentelor (concepțiilor comune) va fi stabilită și poziționarea pedalelor, dacă ea va fi liberă (sau surdina pusă) pe derularea unui anumit fragment solo. Cei
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
extinse la două grupuri de : 2/4 devenind apoi etc. Tot aici, putem adăuga un nou exercițiu, prin aplicarea unor „accente deplasate” în desfășurarea: transformându-se într-o suită de și sau apoi apoi etc. Aplicarea acestor accente deplasate în pasajele ternare Conduce la următoarele variante: Suprapunerea manierelor de atac staccato cu legato constituie un alt exercițiu ce poate fi aplicat în desfășurarea valorilor mici de note. Toate aceste procedee au rolul de a-l obliga pe pianist să asculte și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
rădică insule din sânul oceanului, pe care apoi viața Își așterne covorul său, iar nu ca acea a furtunilor mării ce nalță Într-o clipă cumpliții munți de spumă ca iarăși să-i cufunde În latul ocean!“ Am reprodus lungul pasaj din cuvântarea festivă de la Putna, fiindcă el denotă o bună Înțelegere a istoriei, pe linia unui evoluționism organic ce se bucura de prestigiu În epocă, dar și a direcției etnopsihologice, Încă În fașă, dar plină de promisiuni și pentru
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
ea, cunoscut fiind cât de fulgerător se schimbau puterile În Imperiul Otoman. În plus, Brâncoveanu arată că puterea pe pamant este o iluzie: doar Dumnezeu este atotputernic și doar El Îl poate judeca, nu sultanul. Ni se amintește astfel de pasajul biblic În care Iisus le spune acuzatorilor săi că au putere asupra Să doar prin voința lui Dumnezeu. Meșteșugul replicii și intențiile voievodului român nu-i scăpa sultanului cărei reproșează viclenia vorbelor și-i cere ultimativ renunțarea la legea creștineasca
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
spre folosul Românismului de pretutindeni"29. Remarcăm scriitorii bucovineni Leca Morariu și George Voevidca ce publică constant în paginile revistei botoșănene. Primul contribuie la valorificarea istoriei zonei prin studii, precum: "Pagini vechi: Din Isopia Voronețiană", "Octavian S. Isopescu", "Populare bucovinene" - pasaje adunate ulterior în volume ce au conferit autorului recunoașterea la nivel național. Versurile lui Voevidca au pătruns și în mediul literar de la centru, unele voci considerân-du-l mai târziu singura personalitate literară valoroasă din Moldova de nord. Dorohoiul se impune în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
filozofie creștină! Că cele trei personaje arătate mai sus, care au scris despre istoria de început a iudeo-creștinismului, știau ce vorbeau și mai ales ce au scris, rămînînd ca dovadă de netăgăduit veacurilor ce va să vină, o confirmă unele pasaje din scrisorelele turbaților zeloți care se găsesc în Noul Legămînt. Să purced a le descoase din însăilă- tura lor drăcească pe care au făcut-o acum 2000 de ani, și pentru că arătau mai rău decît Dracu, după anul 380 cînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Șaul/Pavel către Tit, autorul spune despre scrierile iudeilor la 1,14: ,,Să nu se țină de basme ale mozaicilor și de porunci date de oameni care se întorc de la adevăr.” Nu ne îndoim că Celsus chiar a citit acest pasaj. Dar povestea la ivriți este veche, de prin secolele Vlll î.e.n. și vine pînă la Filon și mai tîrziu. În Mica 3,5, Ieremia: 13,6, 13,8, 23,15 și 23,26, Eze-chiel la 13,3, 13,4, 13
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
anul 253 de Aemilianus Marcus Aemilius sau Valerian și moare în anul 254 la Tyr. În controversa cu ivriții, iudeo-creștinii erau mereu lăsați cu poalele în cap - pe atunci nu purtau pantaloni ca să le cadă în vine - de afirmația că pasajele pe care se bazau nu se găseau sau erau exprimate altfel în versiunea ebraică. În acea perioadă circulau mai multe traduceri sau revizuiri ale Torei și Talmudului în care au fost scoase în relief diferențele majore dintre versiunile în circulație
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fost aplicată numai într-o direcție negativă și apologetică și foarte puțin în una pozitivă și didactică. El a fost un bun mînuitor al alegoriei dar s-a evidențiat aproape numai în sens apologetic și negativ. El susține că nenumărate pasaje din ambele Legăminte nu au nici un sens dacă nu sînt înțelese ca alegorii. Adică simplu ca lumina zilei ori acceptăm puhoiul lor de minciuni - numite subțire alegorii - prin care au urmărit să îndobitocească toată lumea, ori nu le acceptăm și sîntem
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ca alegorii. Adică simplu ca lumina zilei ori acceptăm puhoiul lor de minciuni - numite subțire alegorii - prin care au urmărit să îndobitocească toată lumea, ori nu le acceptăm și sîntem anticreștini, antimozaici, antise- miți și prin alte părți tot anti. Multe pasaje din Scriptură, spune el, sînt de necrezut datorită imposibilității fizice - de așa natură sînt cele care vorbesc despre diminea- ță și seară înainte de crearea soarelui, povestea căderii și urcarea Mîntuitorului de către diavol pe un munte foarte înalt în momentul ispitei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
moștenit-o ca pe o scriere sacră fără a recunoaște adevărul pen-tru că le-ar crăpa capul de atîta tîmpenie. Coreligionarii lui din Ierusalim și Iudeea îl considerau depărtat rău de tradiție sau eretic. El a comentat selectiv și tendențios pasaje din Tora pentru a demonstra că filozofia greacă se regăsește în tot în teologia mozaică, mințind că acolo unde scrie ,,să ucizi” trebuie citit ,,să mîngîi” iar acolo unde scrie ,,să furi” trebuie citit ,,să dăruiești”. Ideile rabinului Filon sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
atotputernicia lui Dumnezeu" . Nu lipsesc judecățile aspre la adresa acelei critici care în loc să descifreze complică și încețoșează sensurile operelor printr-un demers sofisticat și criptic: " Peste poezia dificilă am văzut cum se așterne în straturi impenetrabile o proză și mai obscură" . Pasajul de mai jos trimite, se pare, spre G. Călinescu: "El a debutat impresionist la revista modernilor; cuprins de zvârcoliri, a făcut profesiune de credință mistică la revista ortodocșilor ("Gândirea", n.n.Ă; o nouă crispare l-a determinat să retracteze, ba
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Dacă Ionel Teodoreanu este judecat din perspectivă stilistică ("...stilul său excesiv impresionist, ornat înadins, decorativ, deci răsucit, cârlionțat și deloc epic, e oricum un stil dificil." Ă, Gib Mihăescu este scrutat din perspectiva universului moral și tematic. Multe scene și pasaje au "factură și forță dostoievskiană", autorul sugerând o evoluție viitoare ce-l poate arăta drept "cel mai înzestrat dintre romancierii noștri de școală rusească." Într-un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu vede în Anton Holban "un intelectual purtat în fiece moment
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
reeditări ale ediției în discuție să-i dea satisfacție. Ar merita-o Vladimir Streinu însuși, a cărui imagine critică s-ar limpezi semnificativ. Lectura operei streiniene oferă de astă dată exigentului nostru critic prilejul emiterii unor binemeritate aprecieri. Reținem acest pasaj conclusiv: "...lectura paginilor resuscitate ale lui Vladimir Streinu e un prilej de satisfacție și de fertilă meditație. În ele, problemele de actualitate întâlnesc cealaltă actualitate pe care o conferă realizărilor criticului talentul, gustul și știința desfolierii textului (analize de felul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nu numai al unui rând de vieți ci al celor care vor veni după noi." Dintr-un sentiment de pudoare lesne de înțeles, Șerban Cioculescu nu-și exprimă deschis sentimentele pe care le nutrește față de memoria marelui său prieten dispărut. Pasajul cu pricina este mișcător: "Sentimentele noastre, sentimentele noastre, onorată adunare, ne privesc individual. Nu mi-aș permite să dau expresie sentimentelor mele în prezența Domniilor Voastre. Vă rog să mă iertați dacă nu fac acest lucru. N-am nicio umbră de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cu propria perspectivă asupra problemei. Asum acest caracter eterogen al textului în amestecul lui de obiectivitate și participare ca pe un risc necesar pentru a mă apropia de o tematică ce mi se pare interesantă pentru vremea noastră. Capitole sau pasaje din text au apărut în revistele Idei în dialog și Dilema veche, cărora le sînt recunoscătoare pentru ospitalitate. Mulțumesc, de asemenea, Editurii Polirom care, pentru a doua oară, are bunăvoința de a-mi publica o carte. Potențialul vertical al unor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
reprezintă un tip subaltern și întrucîtva apăsător de libertate, fiindcă funcționează în raport cu o normă impusă din afara conștiinței, de gen tranșant judiciar, simplificator, ceea ce se potrivește cu o interpretare de proces penal a vieții omului. Cu obișnuitul ei radicalism, într-un pasaj din Caiete, Simone Weil chiar opunea libertatea verticală liberului arbitru, în măsura în care cel din urmă calculează în funcție de obiectivele și de interesele eului. Fie și în toată extensiunea lui, liberul arbitru nu îl scoate pe om din domeniul alternativei, al dualității, al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Libertatea e asociată, în acest caz, ideii de creștere, de dezvoltare pînă la capăt a posibilităților prezente într-o entitate. Dintre sugestiile etimologice ale lui eleutheoros face parte și sensul de generator, pentru care R.B. Onias 3 aduce ca sprijin pasaje din Iliada (VI, 528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă în relație cu faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor fi eliminate, ci preschimbate. își vor recîștiga ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit Epistolei II Corinteni, 5, 4, pasaj des interpretat de Origen, în cortul acesta suspinăm îngreunați de vreme ce dorim nu să scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghițit de viață [subl. n.]. Aici, universalizarea fiecărei ființe umane nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la condiția instalării în lucrurile finite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în reînvierea omului total, în reconstituirea completă a persoanei. Excludere sau integrare a trupului în întreprinderea spirituală? Libertatea ca separare sau ca înglobare, completitudine? Pentru a marca, în ce privește atitudinea față de trup, noutatea creștină, Peter Brown menționează două utilizări cvasi-contemporane ale pasajului homeric (Iliada, IV, 443) în care Pallas Athena coborîtă lîngă zidurile Troiei acoperă maiestuos întregul spațiu de la cer la pămînt. Plotin (Enneade, 4, 3, 12) acordă această amplitudine maximă sufletului eliberat de trup. Numai sufletul, în dezvoltarea lui negrevată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]