7,725 matches
-
de traducere, discipline ce i-au permis să-și pună în valoare capacitatea de investigare minuțioasă a textului literar. Pot fi citate lucrări de fină analiză consacrate stilului particular al unor scriitori francezi ca Aragon sau Pierre Gamarra, precum și comentariile pertinente asupra tălmăcirilor efectuate de câțiva traducători importanți: Două versiuni românești ale romanului „Război și pace” (traducătorii fiind Al. Philippide și I. Frunzettiă, Aspecte din arta de traducător a lui Mihail Sadoveanu (traduceri din Maupassant și Turghenievă, „Cântec despre oastea lui
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și intitulată Cercetări folclorice în Țara Oașului (publicată în volumul I, din 1932), care se impune prin bogăția, vechimea și autenticitatea materialului, prin marcarea elementelor de specific zonal, prin tendința de exhaustivitate și, mai cu seamă, prin metoda de cercetare, pertinentă, aflată în acord cu exigențele științei folcloristicii de la acea dată. Vor mai publica asemenea monografii parțiale sau generale, la fel de solid alcătuite (semne diacritice, glosar, ilustrații foto, hărți etc.), P. V. Ștefănucă (Folclor din județul Lăpușna, Cercetări folclorice în valea Nistrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
medii este diferită în timp și spațiu. Costurile marginale (diferențiale) se definesc ca reprezentând sporul de cheltuieli de producție necesar pentru obținerea unei unități suplimentare de produs finit. 7) după influența lor asupra procesului decizional, costurile se împart în: costuri pertinente și costuri indiferente. Costurile pertinente se referă la costurile viitoare, asupra cărora se poate acționa, iar costurile indiferente sunt costuri trecute, istorice, asupra cărora nu se mai poate acționa pentru fundamentarea unor decizii viitoare. 8) după puterea de influență a
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
și spațiu. Costurile marginale (diferențiale) se definesc ca reprezentând sporul de cheltuieli de producție necesar pentru obținerea unei unități suplimentare de produs finit. 7) după influența lor asupra procesului decizional, costurile se împart în: costuri pertinente și costuri indiferente. Costurile pertinente se referă la costurile viitoare, asupra cărora se poate acționa, iar costurile indiferente sunt costuri trecute, istorice, asupra cărora nu se mai poate acționa pentru fundamentarea unor decizii viitoare. 8) după puterea de influență a managerului asupra costurilor, se disting
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
esențiali, punând față în față realizările cu previziunile. Pentru necesități de ordin practic, tabloul de bord al gestiunii se întocmește de către personalul de specialitate, cu prezentarea realizării celor mai sugestivi parametri, din a căror analiză se pot desprinde cele mai pertinente concluzii, în vederea obținerii eficienței maxime în procesul de management. Elaborarea tabloului de bord presupune parcurgerea mai multor faze progresive, fiind influențată de delimitarea centrelor de responsabilitate, definirea domeniului de acțiune și a nivelului ierarhic al fiecărui responsabil. Se pot individualiza
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
comunități minoritare, precum și capacitatea de a-și susține propriul demers m-au convins. Astăzi, ne aflăm, și o spun cu satisfacție, în fața unei lucrări solide și valoroase atât prin fondurile documentare inedite puse în circulația științifică, cât și prin analiza pertinentă, detașată, realizată de dl. Ghercă. Presa catolică din România în prima parte a secolului al XX-lea este o carte totodată cuprinzătoare și integratoare a unor realități multiple din perioada enunțată în titlu. Este cuprinzătoare întrucât autorul și-a propus
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
permite adaptarea informațiilor statistice privind dezvoltarea regională la propriile cerințe ale utilizatorilor din diferite medii și zone. Prof. univ. dr. Vergil Voineagu explică obligativitatea României ca stat membru U.E. în ,,atingerea parametrilor de calitate în statistică și furnizarea de informații pertinente la nivel național și internațional” [...] ,,pentru a arăta că statistica românească este în mod activ și constructiv implicată în întregul proces de integrare în sistemul statistic European, cât și pentru a releva, pentru cei, poate, mai puțin familiarizați, că datele
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în epoci, de mobilitatea novatoare a ideilor concretizate în doctrinele medicale până la mondializarea experienței medicale, prin integrarea învățământului medical cu cercetarea și producția de sănătate. Referirile, în final de capitole la medicina poporului român își au rostul lor, autoarea subliniind pertinent capacitatea românilor de a se alinia creator la progresul medicinei în lume. O contribuție însemnată la descifrarea dăinuirii omului pe această planetă a contrastelor, o are și alegerea cu grijă a iconografiei din tratatele medicale, albume de artă etc., în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în Alexandria și ajunge medic la curtea lui Iustinian în Bizanț. în cartea sa Tetrabiblion popularizează tehnici chirurgicale folosite de Rufus din Ephes și Leonidas ca și cele ale lui Soran și Philumenos în chirurgia organelor genitale. Face observații clinice pertinente, mai ales privind căile respiratorii și digestive, chirurgia hemoroizilor etc. Recomandă ca în prepararea unor medicamente să se rostească rugăciuni creștine. Tetrabiblionul său s-a impus ca o carte necesară chiar dacă era compilată. Pe lângă aceste personalități creatoare s-au format
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cazul sifilisului, a arsenicului și a extractelor sub formă de elixiruri, bioenergizante. Cu proprietăți anestezice recomandă acidul sulfuric combinat cu alcool. Ulterior tehnica utilizării acestui preparat a fost perfecționată (sec. XVIII - XIX) și folosit ca eter în anestezia generală. Recomandări pertinente a făcut și în medicina naturistă a extractelor de plante ca și în cea a tratamentelor termale și a împachetărilor cu nămol. Paracelsus gândind la necesitatea laboratoarelor, la biochimie, vedea în biochimiști renovatorii medicinei. La legenda lui Paracelsus se adaugă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atributul profetic, de a fi atras atenția prin preocuparea sa susținută, asupra patologiei profesionale, în tratatul De morbis artificium (1700) ce cuprinde 53 de capitole, descrieri de boli specifice a vreo 50 de profesii. Este o operă cu observații foarte pertinente în care previne, oferă căi de protecție, ca igiena locului de muncă și cea personală, reguli de comportament specific profesiei. Secolele următoare îl vor adopta relevându-i valoarea odată cu dezvoltarea meseriilor. O altă premieră este vaccinarea antivariolică, descoperire a medicului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nègre, bougnoule, patagon, zoulou, apache, ostrogoth, Amerloque, Rital, Prussien, Flamand, Belge, Parisien, Bulgare, pygmée, amazone, spartiate, béotien, sybarite, etc." 8 Zafiu 2008 include în aceeași categorie și termeni ca brunețiu, ciocolatiu. 9 Vezi Coja (1962: 280). Autorul face o observație pertinentă, conform căreia este aproape imposibil să se utilizeze în mod ironic sau batjocoritor adjective substantivizate care denumesc deficiențe reale ale unei persoane (vezi diferențe între chior și orb, șchiop și olog). Considerăm de aceea că exemplul identificat reprezintă o situație
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
este perceput emițătorul, caracteristicile și motivațiile pe care i le atribuie receptorul contează în eficiența persuasiunii. dintre acestea, cea mai importantă este credibilitatea, prin aceasta înțelegându-se câtă încredere inspiră cel care propune o idee, o atitudine (ex.: cât de pertinente sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din partea „noii critici” franceze și, pe de altă parte, o reală capacitate a adecvării la texte a interpretării. Dacă influență conduce inevitabil la o anumită îngustare a unghiului de recepție și a comentariului analitic, calitatea adecvării deschide perspectiva unei tot atât de pertinente opere de cronicar literar. O parte din recolta diligentei de a „citi” cărțile la zi se regăsește în Reflexe condiționate (1983), unde interesul pentru critică se accentuează, jumătate din carte fiindu-i consacrată. Însă autorul scrie cu egală aplicație și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
sistemul din care face parte subiectul. După cum am prezentat în partea teoretică de-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe teorii despre motivație, noi am ales-o pe cea a lui Scholl (2000) deoarece considerăm că explică cel mai pertinent relația dintre motivației și mediului organizațional. Astfel obiectivul a fost acela de a determina efectul implicației motivaționale asupra atitudini față de bani, luând în considerare și tipul de organizație și anume: 1. Să se determine dacă implicarea motivațională și sistemul bugetar
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a reprezenta (...) și o tendință de a găsi plăcere în reprezentări" (Poetica, cap. 4). O componentă intelectuală intră în natura acestei plăceri, ce are un suport sensibil. Activitatea mimetică necesită o muncă de abstractizare care constă în a discerne trăsăturile pertinente ale unui obiect real, pentru a trece la cazul general, reproducându-l. Ea oferă deci, totodată, plăcerea de a afla ca și pe aceea de a recunoaște. Într-adevăr, dacă ne place să vedem imagini, asta se întâmplă pentru că privindu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acest tip de reflecție nu se mai exprimă decât în tratate științifice, matematice, fizice, filosofice, istorice etc., care au un mod de exprimare specific, diferit de cel al literaturii, cel narativ pur. Tipologia aristotelică, formulată în Poetica, este mult mai pertinentă. Aristotel conservă modul de enunțare drept criteriu esențial al diferențierii între forma narativă și teatru. Dar în tipologia platoniciană, se elimină povestirea pură, formă teoretică nerealizată vreodată, cu excepția ditirambului, dacă trebuie să ne luăm după Platon. Epopeea, ca mai târziu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a le determina, el utilizează cele trei criterii de diferențiere a artelor mimetice pe care le-a enunțat. Dacă tratează, în Poetica, mai ales despre tragedie, care este, în Antichitate, genul dramatic major, definiția pe care o cităm aici este pertinentă pentru orice piesă de teatru, oricare ar fi genul și epoca cărora le aparține. Corneille, în Primul Discurs, subliniază răsunetul general al definiției aristotelice a "poemului dramatic": "Eu spun a poemului dramatic în general, deși tratând despre această materie, el
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
au folosit-o fără scop. În ceea ce mă privește, eu le port Anticilor acest respect, de a nu mă îndepărta niciodată nici de părerea, nici de obiceiurile lor, dacă nu sunt obligat să o fac dintr-un motiv clar și pertinent. Este de crezut după toate aparențele, că ei au stabilit această regulă în favoarea imaginației auditoriului, care gustă incomparabil mai multă plăcere (și experiența ne-o arată) la reprezentarea unui subiect dispus astfel, decât la a altuia care nu este la
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu neliniștea și neplăcerile celor cărora le este acordat locul de prim rang printre actorii ei." Numai în aparență totuși el adoptă distincția tradițională dintre cele două genuri, moștenită de la Aristotel. Ea nu mai poate, după părerea lui, să opereze pertinent în secolul al XVII-lea prin rangul personajelor, cum se întâmpla în Antichitate. Numai acțiunea, și nu condiția personajelor, determină, în ochii lui, natura piesei. "Numai prin luarea în considerare a acțiunilor, scrie el în Scrisoarea de dedicație (Epître dédicatoire
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
preferă să recurgă la un patetic epurat prin discurs. Decât să fie arătat actul de violență, mai bine să fie povestit. Din cauza acestei schimbări a gustului din epoca clasică, ceea ce era funest în deznodământ nu mai apare ca o trăsătură pertinentă a tragediei. Vossius, în Poetica sa latină, din 1647, contestă punctul de vedere aristotelic, revăzut și corectat de Scaliger, în acești termeni: "Julius Scaliger, în Poetica sa (1561), cartea I, cap. 6, definește tragedia drept ilustrarea unui scop ilustru, cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
deceniile 1970-1990. Pentru fiecare perioadă V. definește modul cum au fost întâmpinate scrierile românești, cum au fost traduse și comentate în presa de specialitate, evidențiază rolul unor traducători, al unor medii de intelectuali și al unor reviste de profil. Observații pertinente privesc opțiunea pentru un anume autor sau operă într-un moment determinat, tălmăcirile lui Ivan Krasko din Octavian Goga, spre exemplu, explicându-se prin caracterul social și patriotic al liricii acestuia. Atracția exercitată de literatura română la începutul secolului al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
importantă și mai vulnerabilă în fața acestor afecțiuni este populația tânără (adolescenții), în asociere cu comportamentele acestora cu risc. Sursele de informare privind comportamentul sexual reproductiv subeșantionul București, Ploiești Observând dinamica pozitivă a răspunsurilor celor din capitala țării (București) privind sursele pertinente de informare, ne-am propus să le comparăm cu cele din Ploiești, unde s-au înregistrat scoruri medii (486 subiecți). Analizăm răspunsurile primite de la cei 486 de subiecți din București și Ploiești la itemii care au vizat sursele de informare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fost într-adevăr "de specialitate". 2) Poziția a doua, ocupată de prieteni și cunoștințe, relevă că există riscul unor informații distorsionate, chiar eronate. 3) Gradul mai scăzut de deschidere a respondenților față de medici și cadrele sanitare, de fapt cea mai pertinentă sursă, impune o direcționare a populației către specialiști în domenii cum sunt ginecologia, sexologia, planificarea familială. 4) Subreprezentarea școlii necesită încurajarea elevilor la alegerea pentru studiu, dintre disciplinele opționale, a manualului ,Educație pentru viața de familie, care cuprinde elemente de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
căsătorii (în anul 1990 au fost 192652 de căsătorii, în anul 2004 au fost 143304 de căsătorii) demonstrează poate că familia rămâne un cadru de ,,liniște", care oferă cea mai mare satisfacție în fața dinamicii și provocărilor existențiale contemporane [11]. Analiza pertinentă și laborioasă, realizată din perspectivă geopolitică de Ilie Bădescu și Dan Dungaciu, a teoriei lui Turner privind ,,individualismul frontierei" ajunge la o concluzie similară. Orice frontieră necontrolată, sălbatică nu determină organizări supraordonate de tip neo-totalitarist, ci generează o reacție împotriva
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]