9,158 matches
-
În urma lui, la câteva secunde, proprietarii au ieșit afară din curte și zărindu-l pe tata îndepărtându-se sfielnic și extrem de rușinat, au strigat în spatele lui: Gledai, gledai tamo! Rumuni, Țigani!(Iată, iată acolo! Românii, țiganii!) Cerul întreg s-a prăbușit pe tata și din momentul acela s-a jurat în sinea lui să nu mai bată niciodată la nicio poartă câte zile-o mai avea de trăit. Cu bocancii lui grei de fost polițist, picioarele-l duceau fără voia lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a dorului față de o țară care nu merită să fie iubită, veșnic condamnată la un destin mediocru. Pe de altă parte, am simțit că "recuperez" o parte din adolescența mea irosită aiurea într-un sistem comunist stupid, condamnat să se prăbușească pentru că nimeni nu mai credea în el. Comunismul a fost o credință. Atunci când credința și sistemul s-au "secularizat", totul s-a terminat brusc. Îmi amintesc de un citat dintr-o monografie rurală a doamnei Aurora Liiceanu, în care un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
recuperăm trei cutii goale de Coca-Cola. Odată ajunși acasă, le-am înlăturat partea de sus transformându-le în portcreioane. Mândri mai eram de ceea ce găsisem atunci!. Câteodată aș dori ca the market și abundența ei extraordinară să nu se fi prăbușit niciodată peste noi. Aș fi vrut să rămân la Brifcor și să-mi păstrez pixurile și creioanele marca Flaro în cutii goale de Coca-Cola. Lavinia A., în trecere prin Geneva, împreună cu soțul ei, inginer. Clasa medie superioară românească, care-și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
găini prin ogradă. Lătra noaptea, ca un paznic de nădejde. Dincolo de banalitatea acestui anunț (a murit un câine), pentru mine se ascunde o adevărată dramă, cea a exilului și a distanței. Tot ceea ce constituia cadrul amintirilor tale se duce, se prăbușește și moare fără ca tu, exilat, să-ți poți face le travail de deuil. Le primești ca vești, ca fapte diverse. Tristețea omului modern, ce-și ia doar animal de companie, rupându-se de firescul lucrurilor. Câinele trebuie sa fie prezent
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fi susținută, teza era frumos și politic corect ambalată sub titlul "Corpul și practicile corporale extreme la irochezii canadieni" etc.) 3 decembrie 2004 Prima mea tempête de neige (furtună de zăpadă) din Canada. Zăpadă, enorm de multă zăpadă, care se prăbușește peste lume. Abia acum am înțeles rostul pilonilor înalți cam de trei metri, vopsiți în roșu și galben, plantați pe marginea drumului și în intersecții încă din toamnă. Impresionantă desfășurare de forțe canadiene, lupta aproape militară cu zăpada: mașini care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
în plină perioadă a modei fluo, care îmbrăcase Occidentul în ROGVAIV), precum și faptul că aproape fiecare pubero-adolescentă își aprinde o țigară la ieșirea din curtea școlii. Tout un monde qui s'écroule et qui change. (O lume întreangă care se prăbușește și se schimbă), scrie Eliade. Françoise Sagan, bătrână, uzată, aprizând țigară de la țigară (sudează țigări, cum se spunea pe vremuri în căminul nostru studențesc), declară într-un interviu la TV: Este bine să ai succes de tânăr; te scutește de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sofisticați, obosiți, obișnuiți să taie firul nu în patru, ci în opt, ba chiar în șaisprezece, dacă este nevoie. Pe de altă parte, imaginea unei țări incapabile să țină piept unor inundații, unde țăranii se uită mioritic cum li se prăbușesc casele de lut, cu sticla de bere în mână și cu apa până la glezne. Nu mai privesc două televiziuni diferite, ci două lumi antagonice, ireconciliabile à jamais. 29 mai 2005 Franța spune un NU hotărât, cu accente proletare, proiectului de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
free shopurile din aeroporturi. Aveam în cameră, ca și-acum, trei biblioteci mari, cu rafturi de lemn, încărcate provizoriu cu cărți, pentru că încă nu fuseseră nituite, țintuite în perete. Ei bine, a venit cutremurul și toate trei bibliotecile s-au prăbușit peste masă. Erau în casă maldăre de cărți mânjite cu zaț de cafea neagră, cremă de ciocolată și alcool cu miros pătrunzător. Totul amestecat cu cioburi de cristal și de porțelan. O scrumieră mică de cristal fusese proiectată în ecranul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
apartamentul său din Malmö. El își umpluse, până la tavan, întregul apartament cu ziare vechi, nelăsând decât «o potecă» foarte strâmtă, de la intrare până la pat. Organele de anchetă au declarat că, într-una din nopți, un teanc de ziare s-a prăbușit peste bătrân, în timp ce acesta dormea, strivindu-l”. În fața corpului său neînsuflețit, aplecați pios înaintea acestui proaspăt mormânt, resimțind adânc această pierdere - ireparabilă, ca orice pierdere -, Noi, colecționarii de ziare ai întregii lumi, castă nobilă, disprețuind orice confort material și intelectual
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
rămas e deja la ei în curte și că n-are rost să mai venim o dată. Nu trebuie decât să aduc căruciorul înapoi a doua zi și rezolvă el restul. După ce vârâm comoara în pivniță, Mircea pleacă acasă. În loc să mă prăbușesc, simt din senin că prind puteri și mă apucă o poftă năpraznică de acțiune, de parcă aș fi Superman. Înșfac căruciorul, zdroncănesc cu el prin toate gropile până pe Fucsik, unde dau o comandă scurtă lui Rigo și Cristi hai încărcați tot
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bancă în lunca Rinului, sub lumina aurie a tipicei toamne renane, lungi și blânde. Răspunsul nu a întârziat. Diplomatul își exprima satisfacția de a ne fi făcut fericiți, speranța că și în România, conform legii dominoului, dictatura comunistă se va prăbuși, precum și, ciudat, ca o notă de subsol, mirarea că a primit o scrisoare de mulțumire. Decembrie 1989 ne-a găsit pe toți împreună în noua noastră locuință. Cifrele fabuloase ale morților și răniților din Timișoara, groaza că sora mea, prietenii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
n-aș fi recunoscut-o. Dar oare în frumusețea pielii încă nu de tot ridate, acoperită de smacuri, a părului care nu lasă să i se vadă rădăcinile albite, în hainele care să ascundă un corp pe cale de a se prăbuși, pe vremea când puțini dintre cei aleși și le puteau permite și procura, în asta stătea fericirea acelei femei? Încă mă mai gândeam la coronița roșie pe care mi-o aruncase doamna M. la coș, în prima zi din clasa
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o perioadă scurtă și încordată, în care am reușit să solidarizez pentru o oră o mână de oameni care nu aveau nici un chef de alianțe. Iar acest efort n-a rămas fără urmări. După ce-am câștigat bătălia, m-am prăbușit fizic. Totul a început cu o hemoragie care a durat o săptămână. Nu era ceva care să mă epuizeze, dar mi-aș fi dorit să apelez la un doctor. Aveam o prietenă care știa mai multe despre sistemul sanitar: Dacă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sută de flotări sau nu știu cîte „abdomenuri“. Sensei ne număra, desigur, în japoneză : ici, ni, san, shi. Eu eram în spinarea lui Preotu’, iar lui îi tremurau genunchii. La un moment dat, n-a mai rezistat și s-a prăbușit. Valeca a auzit bufnitura și s-a întors. Preotu’ zăcea la pămînt, iar eu picasem în picioare. Ne-a pus pe amîndoi să stăm în gardă și, crezînd că eu îl purtam pe Preotu’, m-a lovit fulgerător în plexul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cum, pe Dănuț nu-l mai interesau acum chestiile astea - nici nu l-au interesant vreodată ! Să facă bine să aducă odată inelul ăla, că s-a săturat ! Atunci Aurora a spus un „nu“, iar Dănuț a simțit că se prăbușește ca-ntr-o genune fără fund. Cum e și normal, acasă, părinții s-au enervat și mai tare. „Cum să nu ți-l dea, nu i-ai explicat că e al tău ?“... și, ca să fie mai sigur de reușită, tatăl
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
lupte în care mă angajasem fără nici un spirit de rivalitate și cu cele mai sportive intenții, am însemnat victoria mea împingând pe colegul adversar peste soba enormă, cu stâlpii albi, veche și slabă ca o măsea stricată, aceasta s-a prăbușit cu zgomot în uimirea și entuziasmul clasei. Amețit de lovitura primită, plin de moluz, de var, de funingine, bietul meu camarad se uită cu spaimă în jurul său, percepând intuitiv, pentru prima oară, sensul dureros al cuvintelor pe care le auzea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
eu speram să fiu făcut pionier. N-a fost să fie așa, nu mai rețin din ce cauză dar acasă am fost muștruluit la modul cel mai aspru. A doua zi în drum spre școală am leșinat și m-am prăbușit într-o urmă de roată de camion, plină cu noroi. Grupul de copii a mers mai departe la școală lăsându-mă acolo, inclusiv așa zisul frate mai mare Puiu. Când mi-am revenit am constatat că sunt singur culcat în locul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care erau în jurul meu și fără să mă țin de ceva am simțit cum se rupe o parte din bifurcație. Totul s-a întâmplat așa de rapid că nu am mai reușit să mă agăț de ceva și m-am prăbușit în gol cu capul înainte de la o înălțime de circa 5-6 metri. Eram îmbrăcat în pantaloni scurți și o cămașă mai largă care a făcut un zgomot ca fâlfâitul aripilor unei păsări uriașe. Asta a durat câteva secunde care mie
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
între piatră și țintă. Atunci, cu un ultim efort, am încercat să schimb direcția dar nu am putut decât să cobor lovitura sub țintă. În secunda următoare s-a auzit un țipăt scurt. Traude, cum îi spuneam noi, s-a prăbușit la pământ iar din genunchiul ei țâșnea sânge. Ceilalți băieți care s-au angrenat cu mine la aruncare la țintă, au dat drumul pietrelor din mână și au dispărut din jurul meu. Am fost chemat la cancelarie și muștruluit. Sora mea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
un măr uriaș. Credința însăși pare să se bazeze pe fructul cunoașterii." Nicolae Sârbu scriitor și ziarist Costel Iftinchi Pășind prin artă Artistul Pășind prin artă, călcând urâtul în picioare cu dalta în mână, eliberez ființa din trunchiul de copac, prăbușit la o margine de drum, lăsând-o să vadă lumina zilei, redându-i viață iar, scăpând-o de focul năprasnic al iernii, unde ar trebui să ardă de vie, încălzindu-i pe cei mulți și săraci. Cu pensula înviorez culorile
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în care fără să vreau am participat într-un fel sau altul la schimbările ce au avut loc la data respectivă. Odată cu înăbușirea comunismului și înlăturarea prin împușcare de la conducerea țarii a fostului dictator, industria, încet, dar sigur s-a prăbușit, lăsând în urma ei, hale imense, bântuite doar de vânt și foarte mulți șomeri, printre care am făcut parte și eu. Un an de șomaj în care tot ce ai învățat, nu mai avea prea mare valoare pe moment. Datorită funcției
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care am asistat satisfăcuți la scene cu valuri de sânge și pereți împroșcați, facem o tragedie când vedem câteva picături căzute pe podea din degetul nostru. Am urmărit o groază de imagini cu mașini care sar în aer sau se prăbușesc în prăpastie, dar ni se pare un capăt de lume dacă ne găsim propria mașină, în parcare, cu aripa înfundată. Și, de altfel, deși în imaginarul nostru nu ne mai spune nimic deosebit o armă, oricât ar fi de sofisticată
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
că În afara Înțelepciunii eline nu există decît eroare și tulburare; e curios că această Înțelepciune n-a sesizat că omorînd sfinxul victoria lui Oedip poartă În ea sîmburele Înfrîngerii; vanitatea de a fi Înlăturat toate Întrebările posibile odată cu stîrvul sfinxului prăbușit În prăpastie Îl duce pe tronul Thebei și la incest. Rătăcind, se va gîndi apoi la toate aceste lucruri. SÎnt chiar momente cînd Îmi Închipui că știu cum ar vorbi... (...Singura mea speranță e să mă Întreb mai departe. Chiar dacă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Nu, Socrate, noi chiar am regretat moartea ta. Acum a venit momentul să ispășim. Pedepsește-ne fără cruțare, pentru că am ucis un nevinovat, care era În același timp o glorie a cetății... Și pe măsură ce acuzatul Îi face apologia, Socrate se prăbușește cu capul În pămînt. În sală e o tăcere desăvîrșită. Nu se aud decît frazele, unele după altele, care-l laudă și-l regreta, luîndu-i orice speranță. În acest timp, Sisif se Întoarce spre vîrful muntelui. Căci, ajuns În vale
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cere cumva barbaria de a dă-rîma mai Întîi statuile care ne-au stimulat orgoliul? Nu-mi pun aceste Întrebări pentru a răspunde, ci pentru a declara; sînt gata să cred că dacă marea ar Înceta să lovească țărmul, s-ar prăbuși Întreaga ordine a universului, dar refuz să cred Într-o lume revoltătoare care s-ar baza pe ceea ce e inuman. Ce pot spune lotofagii despre ei Înșiși În afară de faptul că sînt goi În fața mării și a celor care coboară pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]