7,964 matches
-
unui student care a realizat o munc] superioar]; este nelegitim s]-i d]m o not] mai bun] pentru c] studentă este drăguț], poart] haine roz sau se numește „Judith”. Pe de alt] parte, relațiile personale sunt p]rtinitoare în profunzimea lor. Ne comport]m în mijlocul persoanelor cunoscute în moduri în care nu ne-am comportă în mijlocul unor necunoscuți; permitem persoanelor cunoscute s] ne trateze în moduri în care nu le-am permite necunoscuților. Acord]m tratament preferențial; îl aștept]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
efectele indezirabile ale norocului. În ciuda acestor aspecte, dac] suntem întru totul de acord cu sugestia lui Rachels, va trebui s] înfrunt]m câteva consecințe nedorite. Nu este just că prietenii s] nu mai fie capabili s] împ]rt]șeasc] aceeași profunzime și durat] a relațiilor pe care le au - chiar dac] este mai mult ca sigur c] va fi așa. De asemenea, ins]și posibilitatea existenței relațiilor personale este subminat]. Din acest punct de vedere, p]rinții ar trebui s] aib
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a abandon]rii unui interes semnificativ; compromisul în aceast] form] necesit] subminarea sinelui și a integrit]ții. Aceste compromisuri d]un]toare din punct de vedere moral implic] sacrificiul principiului fundamental, unde noțiunea de principiu se refer] mai degrab] la profunzime decât la universalitate. Drept urmare, cu toate c] va avea și o nuanț] moral], un asemenea principiu nu trebuie s] fie el însuși unul moral așa cum ar putea fi considerat, afectând fiecare agent rațional. Trebuie totuși s] fie suficient de puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diversitatea în credințe ar putea rezulta din grade variate de înțelepciune. Sau e posibil ca popoare diferite s] aib] propriile perspective limitate despre adev]r, fiecare perspectiv] fiind distorsionat] în felul s]u. Uneori se crede c] m]sura și profunzimea dezacordului în etic] arăt] c] judec]țile morale nu sunt doar judec]ți despre fapte, c] ele nu afirm] ceva adev]rât sau fals despre lume, ci exprim] în mod direct reacțiile noastre subiective la anumite fapte și întâmpl]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problem]. Din aceast] cauz], ei se opun interzicerii legale a avortului. Primul grup crede c] cel de-al doilea nu ia în serios valoarea vieții umane, pe când cea de-a doua tab]r] crede c] primul nu reușește s] recunoasc] profunzimea și seriozitatea dezacordului dintre persoanele raționale (vezi, de asemenea, si capitolul 26, „Avortul”). Fiecare poziție are o oarecare fort] și e clar c] relativismul normativ nu ofer] o soluție simpl] acestei dileme. Totuși, doctrina ofer] un set de motive în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Haven: Yale University Press, 1944). Wong, D.B.: Moral Relativity (Berkeley: University of California Press, 1984). 40 Prescriptivismul universal R.M. HÂRE Prescriptivismul universal este v]zut cel mai bine ca o încercare de a localiza atât defectele, cât și înțelegerea în profunzime a altor teorii etice actuale, de a remedia defectele, p]ștrand în același timp aceast] înțelegere, si de a oferi astfel o sintez] a acestora. Expresia „teorie etic]” acoper] încerc]ri de a explica ceea ce întreb]m de fapt atunci cand
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] facem distincția în termenii unei teorii a înțelesului care este inc] foarte popular]: teoria condiției adev]rului. Aceasta nu este aceeași cu vechea „teorie a verific]rii” susținut] de unii pozitiviști logici, dar împ]rt]șește unele sensuri în profunzime. Conform acestei teorii, înțelegerea sensului unei propoziții, folosit] în crearea unei afirmații, înseamn] înțelegerea condițiilor adev]rului acestei afirmații, si anume în ce caz aceasta poate fi numit] adev]rât]. Aceia care susțin c] acest lucru este adev]rât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a viitorului” (MEW 20, p. 88; AD, p. 132). Acest fragment într] în conflict cu antimoralsimul caracteristic lui Marx (și al lui Engels, prezent în alte fragmente). Dar trebuie s] indic]m cu atenție locul de apariție al conflictului precum și profunzimea lui. Exist] un conflict direct între afirmația c] va exista moral] într-o societate comunist] viitoare și declarația Manifestului Comunist c] revoluția comunist] „va elimina orice moral] în loc s] instaureze una nou]”. Dar poate c] acest conflcit nu este atat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scrisă, pe de o parte, ca răspuns la o frământare generală în jurul fenomenului identitar și, pe de altă parte, ca răspuns la o frământare strict românească și poate, est-europeană: mutațiile care-au survenit în societățile răsăritene (la ce grad de profunzime și cu ce forță inerțială) sub presiunea unui secol de bulversări, de răsturnări axiale. Centrul de gravitație al culturilor est-europene s-a schimbat de mai multe ori, prin răsturnări axiale, ceea ce readuce în actualitate tema identității. Ideea autorului este că
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conceptului de identitate socioculturală o are viziunea noologică a lui Blaga și Bădescu. Vom constata aici că, dacă majoritatea teoriilor analizate în capitolul anterior se adresează conștiinței și imediatului, viziunea noologică se adresează în primul rând orizonturilor inconștiente, nivelului latențelor, profunzimilor spirituale. De aici vine și noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea socioculturală și vom
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
capăt o asemenea întreprindere. În elaborarea cărții, am beneficiat de sprijinul câtorva burse și granturi care mi-au oferit posibilitatea, pe de o parte, de a consulta și accesa bibliografia recentă și, pe de altă parte, de a pătrunde în profunzime temele abordate: o Bursa obținută de la Uniunea Europeană prin programul IHP, care mi-a oferit posibilitatea de a mă instrui și perfecționa în domeniul statisticii sociale (Analiză cluster, Analiză de corespondență și Scalare multidimensională prin participare, la The 31st Spring Seminar
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în care accentul e pus pe structuri și rolul lor în schimbarea socială; și o perspectivă modernă, procesuală, dinamică sau constructivistă -, în care accentul e mutat la intersecția dintre structuri și capacitatea acțională a actorului social. Nu o să intrăm în profunzimea fiecărui mănunchi teoretic în parte, mai ales că oricare dintre ele are variante diferite în funcție de autorul la care ne raportăm, ci o să le tratăm în continuare la modul ideal tipic, ghidându-ne totuși după taxonomiile propuse de Appelbaum (1970) și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai degrabă concepții care se deschid și se întâlnesc în mod natural cu ultimul. Când spun acestea, mă gândesc la o idee foarte puțin subliniată și ignorată mai ales de cei care critică esențialismul ca perspectivă, fără a intra în profunzimea versiunilor / exprimărilor sale. Este vorba despre ideea atribuirii sau cogniției, întâlnită pe rând, așa cum am arătat, în fiecare concepție de mai sus: la Shils atașamentul față de ceilalți se face în virtutea percepției calității de membru, la Geertz în baza atribuirii unei
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
determine stilul. Ce anume este acel ceva îi este sugerat lui Blaga de distincția psihanalitică între conștiință și inconștient colectiv 22. În vreme ce conștiința este în viziune psihanalitică responsabilă doar de adaptările și orientările momentane, inconștientul e un strat abisal, de profunzime al structurii psihice, este general uman, atemporal, și cuprinde elemente comune mai multor indivizi (la Jung acestea se numesc arhetipuri 23). Orizontul conștiinței e multiplu, caleidoscopic, divers, e străin de ea, în vreme ce orizontul unic al inconștientului este parte integrantă a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu conținuturi și structuri psihice eterogene față de cele din ordinea conștiinței, și în special supoziția că inconștentul posedă orizonturi proprii, care sunt cu totul altele decât cele ale conștiinței" (Blaga, 1965:40). Viziunea spațială devine astfel la Blaga "reflexul unor profunzimi sufletești", un produs al inconștientului (1969:45). Stilul implică, așadar, o dimensiune adițională conștiinței, dimensiunea inconștientului 26. Sistemul interpretativ al acestei dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Trăirile sunt singurul element care potențează latențele. "Trăirea" împreună sau simțirea comună activează așadar latențele difuze în cadre spirituale. "Ceea ce pune în conjuncție energia necreată (latențele sufletești, n.n.) cu un cadru noologic [...] este tocmai trăirea omenească" (Bădescu, 2005:254). Tipul, profunzimea și amploarea trăirii alcătuiesc împreună criteriul de realitate; "câtă trăire, atâta realitate", spune autorul (Bădescu, 2002:166). Sinteza acestor trăiri îmbracă forma unor cunoașteri spirituale care pot fi numite învățături. Fiecare cadru noologic "își atașează totodată o învățătură sufletească latentă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și independență) și căutarea de legi, în vreme ce comprehensiunea presupune empatie și accent pe trăirile proprii. Prima se bazează pe date de tip hard, pe cuantificare, iar cea de-a doua pe date de tip thick (Geertz, 1975), pe complexitate și profunzime. În ceea ce privește căile de mijloc, Rotariu și Iluț (1999:24) arată că există numeroase complementarități și interferențe între cele două abordări, datorate faptului că la nivel "ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectivi-ideologici (simbolici) se întrepătrund, ființează împreună și se condiționează reciproc
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
datorează și una din primele perspective științifice din secolul XX asupra puterii − concept preluat apoi de sociologie, pe lângă științele politice −, Le Goff subliniază o diferență esențială între aceasta din urmă și politică: în timp ce "puterea sugerează noțiunea de centru și de profunzime" (445), politica trimite la "suprafață" și la superficial (probabil, la exercițiul politic și la ideologie, declasate în general de autor în cadrul instrumentarului teoretic pe care îl folosește). În descendența lui Marc Bloch, a lui Ernst H. Kantorowicz - amintesc și suportul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Cum limbajul este cel care preia în principal sarcina "traducerii" reprezentării și face inteligibilă proiecția imaginativă, cum el este substanța în care se formează interpretarea, am proiectat sistemul imaginarului (dacă îl asimilăm cu o rețea deschisă, în plan și în profunzime) în paralel cu sistemul gramatical al limbii. Căutăm să ordonăm noțiunile pe care le descoperim funcționale pentru și în cadrul structurilor imaginative, astfel încât să le putem citi și înțelege ierarhia, relațiile de determinare, "legile" și profilul. Ele sunt relevate fie de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
XVI înregistrează triumful definitiv al imaginii, consacrat prin Conciliul din Trento. Rezistența iconodulă se va opune ascezei reformaților cu un program agresiv și mai puțin nuanțat, provocând excesele artei și ale spiritualității baroce. Numit fie epoca "banchetului îngerilor", fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor consacrate în renaștere. Accesul la profunzimea sensului religios
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fie jocul "profunzimii aparențelor", barocul este înainte de toate o explozie inegalabilă a imaginarului, într-o aventură a imaginii care, de multe ori, chiar în spațiul sacru, șochează prin sfidarea tuturor canoanelor, chiar și a celor consacrate în renaștere. Accesul la profunzimea sensului religios se face tocmai prin jocul periculos și înșelător al aparențelor. Opus imaginarului protestant, Contra-Reforma amplifică retoric efectele, distorsionând rolul figurativului religios și pe cel al cultului sfinților. Arhitectura epocii, sub semnul celebrei mezzaluna barroca din Italia și din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ei într-un topos nou, în care sunt modificate sensurile omului, dar nu omul ca atare, adică sensul (unicul) de om. Cum spuneam și mai sus, o asemenea schimbare de sens presupune nu doar o modificare fie aceasta produsă în profunzime a înțelesului judicativ al omului, ci pretinde regândirea lui non-judicativă. Desigur, o schimbare de nivel al cercetării unui fapt poate aduce sensuri noi ale faptului în cauză; însă niciodată el nu va fi luat în sensuri cu adevărat noi; doar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Lemn de conifere Trebuie dovedit că lemnul a fost supus unui (Coniferales), altul decât │tratament termic care a permis atingerea unei cel de Thuja L., cu excepția │temperaturi minime de 56 C°, timp de 30 lemnului sub formă de: │minute în profunzimea lemnului. - așchii, particule, deșeuri │ obținute total sau parțial │ din aceste conifere │ - cutii de ambalaj, coșuri │ sau butoaie, │ - păleți, box-paleti sau alte │ platforme de încărcare, │ - lemn utilizat pentru │ protecție, compartimentare │ și sprijinire dar incluzând │ pe cel care nu și-a păstrat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155349_a_156678]
-
îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arat al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Riscul de poluare este legat, în principal, de compușii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4)^+ într-o formă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
de complexul coloidal al solului și rămân în soluția solului (apa din sol împreună cu unii compuși chimici) de unde, o parte sunt absorbiți sau metabolizați în plantele superioare sau în biomasa microorganismelor, iar o altă parte sunt antrenați cu apa în profunzimea solului prin procesul de levigare (spălare). Pierderi însemnate de azot pot avea loc și prin procesul de volatilizare a amoniacului din îngrășămintele cu azot amoniacal aplicate la suprafață sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică a îngrășămintelor care conțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]