7,992 matches
-
capabile să desfășoare o debarcare încununată de succes în Franța, cel puțin nu în viitorul imediat. Un număr de 3.623 de militari aliați care au debarcat (dintr-un total de 6.086, adică aproape 60%) au fost fie uciși, răniți sau au căzut prizonieri. Royal Air Force nu a reușit să atragă "Luftwaffe" într-o bătălie aeriană deschisă și a pierdut în schimb 96 de avioane (cel puțin 32 victime ale apărării antiaeriene sau ale accidentelor). În același timp, "Luftwaffe" a
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
complica foarte mult munca criptanaliștilor, iar obținerea unui exemplar ar fi permis aliaților să obțină noi informații. Raidul a fost însă un eșec. Din contingentul de aproape 5.000 de soldați canadieni participanți la operațiune, 3.367 au fost uciși, răniți sau luați prizonieri, ceea ce rezultă într-o rată a pierderilor excepțional de ridicată - 68%. Britanicii au pierdut 247 oameni dintre cei 1.000 de luptători de comando. Royal Navy a pierdut 550 de morți și răniți, distrugătorul HMS "Berkeley" și
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
367 au fost uciși, răniți sau luați prizonieri, ceea ce rezultă într-o rată a pierderilor excepțional de ridicată - 68%. Britanicii au pierdut 247 oameni dintre cei 1.000 de luptători de comando. Royal Navy a pierdut 550 de morți și răniți, distrugătorul HMS "Berkeley" și 33 de vase de debarcare. RAF a pierdut 106 avioane, față de cele doar 48 pierdute de "Luftwaffe". Germanii au pierdut la rândul lor 591 de oameni. În ciuda hotărârii și vitejiei de care au dat dovadă soldații
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
17 octombrie, trupele germane sprijinite de unitățile reîntoarse din Polonia, au organizat o contraofensivă prin care ultimele teritorii germane ocupate de inamici au fost eliberate. Pierderile germane s-au ridicat la 196 de soldați morți, 114 dispăruți și 356 de răniți.. De asemenea, germanii au pierdut 11 avioane doborâte până pe 17 octombrie. La rândul lor, francezii au suferit pierderi de aproximativ 2.000 de morți, răniți sau bolnavi. Până în acel moment, toate diviziile franceze au fost retrase pe aliniamentul Liniei Maginot
Ofensiva din Saar () [Corola-website/Science/330280_a_331609]
-
Pierderile germane s-au ridicat la 196 de soldați morți, 114 dispăruți și 356 de răniți.. De asemenea, germanii au pierdut 11 avioane doborâte până pe 17 octombrie. La rândul lor, francezii au suferit pierderi de aproximativ 2.000 de morți, răniți sau bolnavi. Până în acel moment, toate diviziile franceze au fost retrase pe aliniamentul Liniei Maginot. Începea ceea ce avea să fie numit „Războiul ciudat”.
Ofensiva din Saar () [Corola-website/Science/330280_a_331609]
-
încălcării interdicției dictate de talibani ca fetele să meargă la școală, Malala a căzut victimă atentatului din 9 octombrie 2012. Atunci un grup de talibani au oprit un autobuz școlar și au deschis focul asupra fetei. Malala a fost grav rănită, însă a scăpat cu viață fiind operată în spitalul militar din Peshawar. Ca prețuire a activității sale, este nominalizată pentru premiul "International Children's Peace Prize", publicația "Time" o situează printre primii 100 oameni ai lumii și este nominalizată pentru
Malala Yousafzai () [Corola-website/Science/330263_a_331592]
-
jandarmilor luxemburghezi rămânând în barăci. Poliția luxemburgheză a încercat fără succes să se opună atacului. Capitala țării a fost ocupată de germani mai înainte de prânz. Luxemburghezii au pierdut 75 de polițișit și soldați luați prizonieri, șase polițiști și un jandarm rănit. În jurul orei 08:00, elemente al Diviziei a III-a de cavalerie franceză comandată de generalul Petiet, sprijită de o brigadă de spahii și o companie de blinddate au intrat în sudul Luxemburgului pentru un atac de probă împotriva germanilor
Invadarea Luxemburgului () [Corola-website/Science/330313_a_331642]
-
Ninco Nanco, dar țăranii și meșteșugarii s-au alăturat burgheziei, respingând bandiții. În 22 noiembrie, a ocupat Bella și alte orașe precum Balvano, Ricigliano și Castelgrande, dar au fost învinși la Pescopagano, lăsând în urmă 150 de bandiți morți sau răniți. Terminând resursele necesare luptelor, Crocco a ordinat oamenilor săi să se retragă spre pădurile din Monticchio. A decis să rupă legăturile cu Borjes deoarece nu era sigur de victorie și nu mai credea în promisiunile guvernului bourbonic. Generalul catalan, zăpăcit
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
perete în această poziție, mama lui Samsa leșină din nou. Gregor încearcă să o ajute pe Grețe să-și îngrijească mama și părăsește astfel propria cameră pentru a doua oară, dar este atacat cu mere de tatăl său. Este grav rănit, iar un măr îi rămâne incrustat în carapace, unde începe să putrezească. Samsa suferă dureri crunte și își pierde agilitatea de înainte. Între timp, familia închiriază una din camerele apartamentului unor domni, trei la număr, care nu intuiesc nimic despre
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
oare nu există un spirit care animă animalele împăiate și obiectele făcute din pielea animalelor sacrificate și care cere să fie răzbunat? După ce una dintre tentativele de jupuire se soldează cu un eșec, George rămâne paralizat, iar Sarah este grav rănită. În timpul unor viziuni halucinogene, ea vede cum animalele împăiate vin la ea și o ajută să se vindece. Georges îi explică faptul că, din cauză că el a devenit infirm, animalele vor ca ea să continue munca de Jupuitor. El îi face
Haita (roman) () [Corola-website/Science/329040_a_330369]
-
pe nedrept a unei asistente medicale pentru că ar fi furat medicamente sosite ca ajutoare în perioada Revoluției din decembrie 1989. Motivul arestării și condamnării sale l-a constituit faptul că ea a asistat la uciderea cu premeditare a unor revoluționari răniți și apoi la falsificarea rapoartelor medico-legale ale celor împușcați de către un ofițer de securitate transformat mai apoi în revoluționar. Cu acordul tacit al celor care s-au erijat în conducători ai revoluționarilor, femeii i se înscenează un furt pentru a
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
serie de întâmplări care i-au schimbat dramatic viața. Înainte de Revoluția din decembrie 1989, ea trăia cu medicul Andrei Secoșan (Mircea Rusu), proaspăt divorțat. În seara zilei de 21 decembrie 1989, tânăra asistentă se trezește la ușă cu un adolescent rănit. Alberta și medicul îl aduc în apartament și observă că băiatul fusese împușcat în burtă, iar starea sa de sănătate era gravă. Cei doi îl tratează, iar Alberta sună la spital cerând trimiterea unei ambulanțe. Deoarece nicio mașină nu era
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
Televiziunii Române. În timpul manifestațiilor de bucurie ale oamenilor are loc un schimb de focuri între militari și pretinși teroriști, iar un alt tânăr este împușcat. Alberta și cu un revoluționar îl duc în clădirea Televiziunii, unde se mai aflau și alți răniți. Asistenta medicală de la cabinetul instituției se plânge însă că nu are materiale sanitare, iar Alberta merge să facă rost de medicamente. Între timp, tânărul (care nu putea să vorbească) este crezut a fi terorist arab și este bătut și apoi
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
materiale sanitare, iar Alberta merge să facă rost de medicamente. Între timp, tânărul (care nu putea să vorbească) este crezut a fi terorist arab și este bătut și apoi împușcat de revoluționari. În perioada următoare Alberta se ocupă de tratarea răniților aflați în clădirea Televiziunii și organizează un punct de prim-ajutor, dormind câteva nopți acolo. În acest timp se perindă prin clădire mai mulți revoluționari, iar asistenta îl observă printre conducători pe Petrache Maxențiu (Dan Condurache), o veche cunoștință. Ajuns
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
precedentă, iar revoluționarul îi spune că ar fi mai bine să uite acele întâmplări, argumentând că „în timpul Revoluției mor oameni”. Cabinetul medical de la TVR primește câteva lăzi cu energizante ca ajutoare, iar asistenta instituției o roagă pe Alberta să administreze răniților acele medicamente. Pilulele se dovedesc a fi niște anabolizante, iar răniții sunt astfel drogați. Alberta este considerată complice a teroriștilor și este anchetată de maiorul Leo, fiind însă eliberată la intervenția lui Maxențiu. Asistenta medicală se întoarce acasă, iar în
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
lăzi cu medicamente destinate Televiziunii. Ea nu apucă să le ducă acolo pentru că este arestată de un echipaj de la Miliția Economică sosit foarte repede la locuința ei. Ofițerul de miliție Crețu (Șerban Celea) o acuză că le-a dat anabolizante răniților și că a furat medicamente de la TVR. El îi spune că va fi eliberată cu condiția să scrie o declarație în care să-și recunoască vina de a fi furat acele medicamente, declarație care să fie folosită ca material de
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
de unul internațional. Unul dintre suspecții atentatului a fost împușcat în timpul unei operațiuni derulate de poliția din Watertown (oraș la 10 km de Boston), și, ulterior, a murit la spital. Al doilea suspect, considerat înarmat și periculos, a fost găsit rănit, dar viu într-o barcă în curtea din spate a unei case din suburbia orașului Boston. Acțiunea de prindere a celor doi bărbați a început noaptea (18 aprilie), la ora locală 22.30, după ce un polițist din campusul universitar MIT
Atentatul de la maratonul din Boston () [Corola-website/Science/329086_a_330415]
-
aceptată de oficialii de la Manama, care au anunțat alegeri pentru a-i înlocui în septembrie. Violările drepturilor omului au inclus distrugerea câtorva zeci de moschei șiite, arestarea și chemarea în justiție a medici și asistentelor care au acordat îngrijiri protestatarilor răniți, disponibilizarea a peste 1300 de lucrători pentru participarea la proteste politice și decesul a patru demonstranți aflați în detenție. Pe fondul acestor evenimente, reputația de hub regional pentru investiții 1 a Bahrainului a suferit major, conducând la anularea unor evenimente
Primăvara arabă în Bahrain () [Corola-website/Science/329081_a_330410]
-
au parte de permisii în care sunt lăsați să facă orice îi poate deconecta de la coșmar și a-i face apți să revină pe front. Armele au evoluat atât de mult, încât nu se mai pune problema existenței prizonierilor sau răniților. Cei care participă la o bătălie ori scapă cu viață, ori rămân împrăștiați pe bucăți pe câmpul de luptă. Pentru a face mai ușoară recunoașterea victimelor, oamenii au ajuns să aibă un cod încorporat în fiecare parte a corpului lor
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
rămân împrăștiați pe bucăți pe câmpul de luptă. Pentru a face mai ușoară recunoașterea victimelor, oamenii au ajuns să aibă un cod încorporat în fiecare parte a corpului lor. Astfel, misiunea sanitarilor nu mai este de a se ocupa de răniți, ci de a aduna la un loc părțile componente ale victimelor, incinerându-le laolaltă într-un cuptor portabil suficient de mare încât să poată cuprinde o bucată de tors și depozitându-le într-o urnă funerară pe care regulamentul militar
Krucifix () [Corola-website/Science/329133_a_330462]
-
Londra. În calitate de ofițer al Serviciului de Sănătate al Armatei () a participat la operațiile militare din Fezzan și (Libia), precum și în Tunisia, unde a fost rănit. A trecut ulterior în . În timpul campaniei din Normandia în august 1944 a fost din nou rănit, de data aceasta serios, trebuind să-și petreacă următoarele șapte luni la . După război, și-a finalizat studiile medicale la Paris, unde a obținut titlul de doctor în 1947 cu o teză despre proprietățile tirotricinei, un antibiotic pentru uz local
François Jacob () [Corola-website/Science/329140_a_330469]
-
a murit după câteva săptămâni din cauza rănilor, plus încă cinci căpitani de navă; neerlandezii au avut doi amirali, Isaac Sweers și Johan de Liefde, și patru căpitani morți, iar un al cincilea căpitan (promovat la gradul de contra-amiral în timpul bătăliei) rănit mortal. Au fost trimise în port pentru reparații urgente cinci nave englezești și patru nave neerlandeze. Flota aliată a încercat apoi să se apropie de Scheveningen, dar din cauza vremii și a navelor avariate aflate în stare prea proastă pentru a
Bătălia de la Texel () [Corola-website/Science/329136_a_330465]
-
aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943. A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste. În timpul războiului escadrila a transportat peste 1500 de răniți. Fiică a unui ofițer și a unei profesoare de muzică, a urmat liceul la Lugoj. S-a înscris la Facultatea de Educație Fizică, dar a trebuit să se retragă în scurt timp deoarece familia nu-i putea asigura fondurile necesare
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
Marina Știrbey, Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duțescu și Irina Burnaia) la manevrele militare ce au avut loc la Galați. În 1939, Marina Știrbey a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care solicita înființarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniților, cu avioane pilotate de femei. Escadrila, cu numele de "Escadrila Sanitară", a fost înființată la 25 iunie 1940 și din ea făceau parte Nadia Russo, și Virginia Thomas, iar în curând și Virginia Duțescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
octombrie a participat la Bătălia de la Stalingrad, Escadrila Albă fiind redenumită Escadrila 108 Transport Ușor și având baza la Kotelnikovo și Plodovitoe. Anterior, la 16 mai, Mariana Drăgescu fusese decorată cu Ordinul Vulturul German, clasa a III-a, pentru salvarea răniților germani, iar la 18 mai apăruse, împreună cu colegele din escadrilă pe coperta revistei "Hamburger Illustrierte". De asemenea, "Berliner Illustrierte Zeitung" a publicat fotoreportajul "Frauen in Rumänien", despre aviatoarele românce. În anul 1943, între 8 august și 22 septembrie participă la
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]