7,950 matches
-
Tesalia, Siberia, din Basarabia până-n cele două Americi și Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
instituție unde lucrează apoi ca muzeograf. După debut, poetul a colaborat cu versuri, eseuri, cronici și articole pe teme de cultură îndeosebi la periodicele ieșene și băcăuane, izbutind să-și facă tipărite, într-o cadență destul de regulată, volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina pământului (1973), Nopți cu Ștefan cel Mare (1974), Liniștea dintre nori (1977), Elegiile inimii (1979), Exact așa vor cânta privighetorile (1982), Cenușa de pe inimă (1984), Plopi fără soț (1987). Acestora li se adaugă, după un
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
după răstignire, unde câteva laitmotive sunt turnate în tiparul colindelor. Efectul poetic este diminuat totuși de trimiterile, directe aproape, la stricta actualitate, precum și de o serie de disonanțe în versificație și în lexic. SCRIERI: Ce se numește toamnă, București, 1968; Răsărit de fată mare, Iași, 1970; Lumina pământului, Iași, 1973; Nopți cu Ștefan cel Mare, Iași, 1974; Liniștea dintre nori, Iași, 1977; Elegiile inimii, Iași, 1979; Exact așa vor cânta privighetorile, Iași, 1982; Cenușa de pe inimă, Iași, 1984; Plopi fără soț
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Drăgan, Doi poeți, CRC, 1966, 15; Sergiu Adam, Ion Chiriac, „Ce se numește toamnă”, ATN, 1969, 3; Nicolae Baltag, „Ce se numește toamnă”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6126; N. Corivan, „Ce se numește toamnă”, LCF, 1969, 13; Al. Andriescu, Ion Chiriac, „Răsărit de fată mare”, CL, 1970, 6; Mihai Drăgan, Poezia lui Ion Chiriac, CRC, 1973, 46; Daniel Dimitriu, Poezii de dragoste, CL, 1977, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 145; Nicolae Turtureanu, Senin în senin, CRC, 1979, 48; Constantin Pricop, Ion Chiriac
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Frunzetti). Repere bibliografice: Streinu, Pagini, V, 136-139; Florin Manolescu, Aurel Chirescu, „Finister 2”, RL, 1970, 18; Dan Cristea, „Metafore”, RL, 1971, 16; Nae Antonescu, Aurel Chirescu, „Metafore”, ST, 1971, 22; Firan, Profiluri, 167-168; Dicț. scriit. rom., I, 556-558; Gh. Grigurcu, Răsărind din uitare, RL, 1998, 12. O.I.
CHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286204_a_287533]
-
sunt peisajele marine, încărcate de senzualitate, de culoare, cu marea personificată în făptură feminină mitică: „Fiară îmblânzită, marea cea mare, / Ca unui colos care ține pe umerii săi soarele, / Cu totul și cu totul de aur / Îi linge supusă picioarele” (Răsărit de soare); „Însăși Venera goală, surpându-și din agrafe / Cămașa grea de noapte și farmec feminin, / Ni se va da vederii sălbatic și deplin / Ca-n prăbușirea unui imperiu de garoafe” (Dimineață la mare). Însă Cantoria (1980), volum cu timbru
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
a contribuit, fiind și redactor-secretar, la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească. SCRIERI: Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești, Chișinău, 1978. Culegeri: Snoave și anecdote, Chișinău, 1979; Cântece revoluționare și sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Ace pentru cojoace, Chișinău, 1985; Soare nou răsare, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: A. Donos, Creația populară astăzi, „Cultura”, 1974, 21 decembrie; Gr. Bostan, Din tezaurul culturii populare, „Zorile Bucovinei”, 1975, 24 decembrie; E. Russev, Corelația folclor-cronografie, „Nistru”, 1978, 8; A. Hâncu, „O samă de cuvinte”, LA, 1978, 14
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
românească”. Pitorescul lingvistic, savoarea limbajului, ce se reclamă, parcă, de la Anton Pann și de la Ion Creangă, fac din cele două scrieri o sinteză culturală insolită. Expresii idiomatice, umor al zicerilor, lexic arhaic-pastoral, univers fantastic, cu diavoli din poveștile românești, rime răsărite dintr-un fel de balet stilistic, uneori arghezian, arată că simplitatea e doar aparentă, iar scriitorul, un rafinat. Nu miră, prin urmare, faptul că celebra Cântare a Cântărilor e prefațată de un studiu filologic savant despre interpretarea lui Max Brod
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
de sărăcia croitorului Șimen, cel împovărat cu mulți copii. Scos din minți de blestemele soției, sărăntocul are vedenii, invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
teatrelor”. Redactor este C. Panaitescu. Liviu Rebreanu afirmă în articolul Un început și o ofrandă: „Un almanah adevărat ar putea să fie o oglindă a mișcării teatrale din cursul unei stagiuni, o colecție de urme ale zbuciumărilor multiple din care răsar puținele momente de artă dramatică adevărată.” Partea de început cuprinde obișnuitul calendar, ilustrat cu medalioane evocând marii actori români; cea de a doua este dedicată fenomenului teatral curent, istoriei teatrului, evocărilor și mărturiilor, începând cu Regulamentul teatrului în 1832 (reprodus
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
îngrijită de Constanța Costea, Editura Paideia, București, 1996, p. 38. 22 Sfântul Dionisie Areopagitul, op. cit., p. 59. 23 Sintagma apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îngrijită de Constanța Costea, Editura Paideia, București, 1996, p. 38. 472 Sfântul Dionisie Aeropagitul, op. cit., p.59. 473 Sintagma apare o singură dată în Biblie, anume în Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
grav. Faptul că Heliade Rădulescu îl încondeiază pe Alexandrescu stabilind paralele fictive între numele caraghios și versurile proaste arată un anume exercițiu al ideii. Adică ne putem aștepta ca aceeași idee despre natura poeziei care se întipărește în numele poetului să răsară și în alte contexte - mult mai serioase. Iată primele pagini ale cursului de "Istoria literaturii" pe care l-am evocat deja. Expunerea e amplă și traversează fără o logică evidentă, amestecând, portrete de scriitori antici, greci și latini, câțiva renascentiști
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imaginează că societatea își va "boteza" artiștii în funcție de ceea ce fac, în funcție de atitudinea lor caracteristică și că o percepție colectivă va însoți orice personalitatea creatoare. Nu îi știe încă pe oamenii talentați ai patriei, nu știe încă cine sunt, de unde vor răsări, dacă vor fi autori sau eroi, "poeți" prin scrisul sau prin faptele lor, dar își închipuie oarecum abstract că esența acțiunii lor va fi reflectată în numele lor. Pentru că porecla scriitorului nu este doar o indicare a unei persoane, ci și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu poate fi gândit decât prin proiectarea unei vieți ale cărei acțiuni continuă să exercite o influență și după dispariția individului: Ce om însuflețit de gânduri nobile nu vrea să arunce - cu fapta sau cu gândul - sămânța din care să răsară desăvârșire infinită și necontenită pentru neamul său? Să samene în timp ceva nou și inexistent până la dânsul care să rămână și să devină izvor nesecat pentru creațiuni noi? Să plătească locșorul ocupat de el în lumea aceasta și scurtul crâmpei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era scopul arestărilor pe la țară? Să reprime masa, să facă liniște. Îi luau pe unul, doi, trei - de regulă pe cei mai gospodari -, iar cel mai sărac nu mai deschidea gura, pentru că vedea ce a pățit cel care era mai răsărit în comunitate. Triaj și tranzit spre coloniile de muncă "Fericitul" triat la Penitenciarul Iași C. I.: Cum ați resimțit intrarea în penitenciar? Ce colegi de celular ați avut? Ț. S.: La penitenciar, în zona în care m-au dus, erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
explicat. Și am ajuns pe un fel de autostradă. Și am luat-o pe jos până la Belgrad, dar cu eforturi mari: beam apă de pe unde găseam, am mâncat de pe marginea șoselei niște mere, crude și acre cum erau, că abia răsăriseră. Am ajuns la Belgrad pe unde m-am tot învârtit până am ajuns în gară. Eram însă conștient de faptul că de obicei la gară sunt prinși cei mai mulți. În fața gării, pe o suprafață destul de mare, erau tot felul de tarabe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că mi-era frică că nu-mi va ieși ceea ce semănam și mă duceam în câmp să verific cu degetul dacă a încolțit sau nu sămânța. Mi-era și ciudă, că semănam porumb și treceau câte 7-8 zile și nu răsărea nimic. Eu voiam nu doar să-mi iasă, să răsară, ci să am și densitate. C. I.: Dacă se întâmpla să fure cineva din sămânță și nu ieșea densitatea, dumneavoastră ca "dușman al poporului" erați primul responsabil, după cum cred că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
semănam și mă duceam în câmp să verific cu degetul dacă a încolțit sau nu sămânța. Mi-era și ciudă, că semănam porumb și treceau câte 7-8 zile și nu răsărea nimic. Eu voiam nu doar să-mi iasă, să răsară, ci să am și densitate. C. I.: Dacă se întâmpla să fure cineva din sămânță și nu ieșea densitatea, dumneavoastră ca "dușman al poporului" erați primul responsabil, după cum cred că indiferent ce se putea petrece tot dumneavostră erați primul pasibil
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a planetei față de Pământ se repetă o dată la 60000 de ani ? Și nu cu posibilitățile tehnice de astăzi, ci cu măsurători empirice, care ne uimesc și astăzi. Poate, că răspunsul îl găsim în versetele Ecleziastului zis și Propăvăduitorul : ,,5. Soarele* răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou... 9. Ce* a fost, va mai fi, și ce s-a făcut, se va mai face ; nu este nimic nou sub soare. 10. Dacă este vreun lucru despre care s’ar
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
la 60000 de ani ? Și nu cu posibilitățile tehnice de astăzi, ci cu măsurători empirice, care ne uimesc și astăzi. Poate, că răspunsul îl găsim în versetele Ecleziastului zis și Propăvăduitorul : ,,5. Soarele* răsare, apune și aleargă spre locul de unde răsare din nou... 9. Ce* a fost, va mai fi, și ce s-a făcut, se va mai face ; nu este nimic nou sub soare. 10. Dacă este vreun lucru despre care s’ar putea spune: <<Iată ceva nou!>> de mult
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
de „huligani”: acea adunătură de dușmani ai poporului evreu care au căutat, au identificat, au bătut, au jefuit, au predat evrei patrulelor, sau chiar au strâns ei grupuri de evrei și le-au predat soldaților germani sau români. „Huliganii” au răsărit precum ciupercile după ploaie În momentul când li s-a comunicat din timp că totul este permis, că regimul nu-i mai consideră pe evrei ființe umane. Ei au aparținut păturii celei mai de jos a societății românești - servitori, căruțași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a fost scufundată În Întuneric, și numai la intrare - la poartă - străbăteau raze de lumină de la lanternele polițiștilor și din clădirea Chesturii. Cine privea din acest loc putea să vadă Începutul zidului mare al morții În partea dreaptă, din care răsăreau capete și pantofi - după cum fuseseră aranjați morții -, și zidul mic de morți din stânga, iar Între ele, Începutul unei uriașe pete umane Înroșită de sânge, din care numai primul rând putea fi văzut În mod clar, În spate succedându-se, după
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
rost; nici vehicule germane nu au circulat prin târg. Dacă așa stau lucrurile, de unde au apărutgermanii În anchetele responsabililor cu pogromul de acolo și cu gravele maltratări ale evreilor, vii sau morți? Însă ceea ce este și mai grav, de unde au răsărit germanii Într-un număr de documente care provin de la vicepreședinția Consiliului de Miniștri și de la Ministerul de Interne? Răspunsul la cele două Întrebări nu a fost simplu, el fiind descoperit numai după dezvăluirea majorității documentelor legate de pogromul de la Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre. Armatele română și germană vin să vă dea înapoi avuturile voastre"; "Jidanii, comuniștii și trădătorii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]