9,377 matches
-
dă la iveală în ziarul „România”, poezii, pe care le strânge în volumul Drumul sângelui (1919). Tot atunci apărea și poemul dramatic Valea Albă, ce va fi urmat de un altul, Vlad Țepeș (1931). După război colaborează sporadic la „Sburătorul”, „Răsăritul”, „Dreptatea” (Chișinău), „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta ilustrată”, „Vremea”, „Familia”, „Reporter”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” ș.a. De sub tipar îi vor ieși romanele Drăceasca schimbare de piele (1927), Asfințit de oameni (1932) și O jumătate de om (1937; Premiul Societății Scriitorilor
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
atac al submarinelor la adevărate crucișătoare sau distrugătoare atât În termeni de capacități militare, cât și de costuri de mentenanță 5. Proiectul fregatelor de tip 22 a apărut În urma reașezării de proporții a forțelor militare britanice În perioada retragerii de la răsărit de Suez, respectiv În anii de după 1967 (Howard, 1995). La două decenii după cel de-al doilea război mondial, atât datorită posesiunii de colonii, a intereselor economice, cât și datorită statutului autoperceput de putere mondială, Royal Navy a menținut o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1923). Desfășoară o îndelungată carieră didactică (1927-1950), printre instituțiile de învățământ la care a predat numărându-se Școala Normală „Elena Doamna”, liceele „Carmen Sylva”, „Regina Maria”, „Gheorghe Șincai”, toate din București. Colaborează la revistele „Cultura poporului” (Cluj), „Ateneul cultural” (Bacău), „Răsăritul”, „Viața nouă”, „Steaua”, „România literară” ș.a. În 1926 se află printre scriitoarele care o susțin pe Adela Xenopol, sora istoricului A.D. Xenopol, să editeze „Revista scriitoarelor”. În 1928 se căsătorește cu poetul George Bacovia, iar după moartea acestuia, în 1957
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
CUIB SPRE RĂSĂRIT, revistă literară apărută la București, bilunar, între decembrie 1918 și 1 mai 1920. Redactor: Theodor Rosen. Revista prezintă pe copertă steaua în șase colțuri în care se află înscris cuvântul „Zion”, motoul fiind: „Semănați iubire și veți culege binecuvântare”. Publică
CUIB SPRE RASARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286564_a_287893]
-
s-a măritat Măriuca Mandiței, îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Botoșani, 1997. Repere bibliografice: I. Gr. Oprișan, „De pe la noi ce-a fost odată” de Tiberiu Crudu, VL, 1926, 9; Toma C. Spătaru, Pe urmele lui Ion Creangă, „Răsăritul”, 1926, 8; C.Ș.F. [C. Șaban Făgețel], „Lunatecii”, R, 1929, 4; Eugen Ciuchi, „Sihăstria Sihlei”, CL, 1933, decembrie; Număr închinat domnului Tiberiu Crudu, „Revista școlii”, 1942, iunie; Leca Morariu, Tiberiu Crudu, FF, 1942, 5-6; Al. Lascarov-Moldovanu, Cărțile amintirii, I
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
-mi permis totdeodată Domnule profesor, ca din partea Municipiului Chișinău să-mi arăt bucuria că datorită stăruinței Dvs. și prin înaltul gest al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea s-a dat primul semnal de unificare sufletească în partea de răsărit a Țării, unde era mai mult nevoie - afiliind harnica Societate „Astra Basarabeană” la Fundațiile Regale, strângând într-un singur mănunchi toate căminele culturale ale Basarabiei, punând la dispoziția acestei prime filiale descentralizate lăcașul regesc dăruit de Municipiul nostru, și asigurând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
afundă repede în pământ. Loessul, buretele care suge apa, are o grosime de 30 m... Temperatura excesivă, vânturile care suflă fără piedică, adâncimea apei nu îngăduie traiul arborilor...”, dar nici al oamenilor, pentru că acest câmp a fost târziu locuit. Spre răsărit era Balta (zonă mlăștinoasă), cu un climat mai blând, dar supusă inundațiilor, iar dincolo de ea Dobrogea, stăpânită de turci mai multe secole. Prin cucerirea independenței de stat (1877) și reintegrarea Dobrogei între granițele României, ca și prin construirea de căi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1922 un studiu legat de populația și așezările omenești din Câmpia Română între anii 1853-1899. Lucrările sale sunt urmate de cele ale profesorului Victor Tufescu, care aeditat în 1937 lucrarea Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Regiunea este analizată din punct de vedere demografic începând cu 1902 de către Emmanuel de Martonne în lucrarea Cercetări privind distribuția geografică a populației în Valahia; ea apare după ce, în 1897, Ion Provianu a publicat Dicționarul geografic al județului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Harta regiunilor pastorale și drumurile oilor. În Simionescu, I. Țara noastră. București: Fundația pentru literatură și artă. Tudor, C. (1978). Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului. Slobozia. Tufescu, V. (1937). Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Brașov: Tipografia Astra. Vâlsan, G. (1912). O fază în popularea Țărilor Românești, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol. I, București: Editura Academiei, 1960, 808. ***, Demografia. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1979; Demografia teritorială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
invitau intelectualitatea să înțeleagă sensul istoriei (cuvintele de ordine erau „democrație” sau „lumina”), să aleagă calea cea dreaptă, să nu refuze adevărul. Farul și călăuza, direcția o dădeau știința și arta sovietică, iar Sadoveanu anunța profetic că „Lumina vine de la răsărit”. Intelectualii nu mai puteau rămâne în turnul lor de fildeș, ei trebuiau să se alinieze cadenței entuziaste a oamenilor muncii de la orașe și sate. Unii au înțeles imediat ce au de făcut, iar o anchetă a lui Ion Biberi din 1945
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
capricios, schimbător de la o clipă la alta. Grandiosul, suavul, grotescul infuzează jurnalul drumețului, ce se desfășoară sinuos, între poza eroică și figurația comică. Călătorul evocă întâlniri cu gazdele de prin sate ori popasuri pe la mănăstiri, vrea să eternizeze tablouri unice: răsărituri și apusuri de soare, perspective panoramice, codrii deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H.
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Leonid Dimov, „o eternitate iterativă”), a „vorbirii de după tăcere” (Bogdan Ghiu). D. i se adresează, într-o serie de poeme, direct „Zguduitorului” - divinității -, cerându-i, de pildă, girul său pentru legitimarea discursului poetic: „...ar trebui să țin o mână pe răsăritul/ soarelui și alta pe apusul lui și să-i spun/ Zguduitorului: «lasă-mă să atârn așa în ștreangul/ măreției tale și cu creionul în gură să scriu cuvinte/ mari pe cerul vostru astfel încât și cei din casa mea/ să poată
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
sus, își contemplă astfel, într-o dimineață, întreaga Simfonie a noua, așternută pe albul tavanului. Plafonul se dematerializează, notele se fixează în găurile negre dintre galaxii, fug spre nemărginire. O rază de sus stinge privirea muzicianului în acea dimineață a răsăritului său cosmic. C. publică mult în reviste din România, Marea Britanie, SUA, Germania, Japonia, Noua Zeelandă. Din 1989, este redactor la revista israeliană de poezie în limba engleză, „Voices of Israel”. SCRIERI: Povestea peștișorului U, București, 1971; Albăstrica, București, 1972; Exerciții, București
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui. 1916-1917 (1929), Acorduri (1930), Draperii negre (1932), Caietul cu simfonii (1935), Cântece din sat (1941). O culegere
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
introd. Barbu Cioculescu, pref. Eugen Simion, București, 2001; Craii de Curtea-Veche. Sub pecetea tainei, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996. Repere bibliografice: E. Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 239-240; Al. A. Philippide, „Craii de Curtea-Veche”, VR, 1929, 4; Ion Barbu, Răsăritul Crailor, „Ultima oră”, 1929, 103; Sebastian, Jurnal, 265-270, 451-454; N. Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 285; Perpessicius, Mențiuni, III, 1-11; Ovidiu Papadima, „Pajere”, G, 1939, 6; Vianu, Studii și portrete, București, 1938, 21-35; Pompiliu Constantinescu, Figuri literare, București, 1939
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
relatări ale unor întâmplări obișnuite, răsucite spre metafizic (Timp de o iarnă, 1965), rememorări ale copilăriei și adolescenței, unele cu bogate inserții de etnos (La nașterea soră-mi, În grădina lui Ion). Mai consistente și mai bine orchestrate sunt în Răsărit de fată mare, dar și în versurile de mai târziu, proiecțiile în universul tradițional, fie el familial sau comunitar. În Cenușa de pe inimă, expresia sentimentului tragic al existenței, prezentă și anterior, atinge o intensitate extremă. Trecerea inexorabilă a timpului devine
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
din Kiev, ca bursier, până în 1911, când își ia licența magna cum laude. În 1911-1912 urmează un curs superior academic, cu o specializare pe profil pedagogic. În perioada studenției, profesorul Vladimir Peretz, eminent savant, bun cunoscător al literaturilor slave de răsărit, îl îndrumă către studiul literaturii și culturii românești, din perspectiva documentelor aflate în biblioteci și arhive din Ucraina, Rusia și Polonia. Din aceeași perioadă datează și debutul său publicistic, în ziarul „Viața Basarabiei”, unde semnează articole politice cu pseudonimul Silvan
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
ia lecții de pian, în particular, cu Emilia Saegiu (1923-1925), iar în 1925 și 1926 frecventează cursurile Conservatorului din București, avându-i profesori pe D.G. Kiriac și pe Alfonso Castaldi. Debutează cu un volum de versuri lipsite de originalitate, Cântările răsăritului (1925), ulterior renegat, în pofida unei prefețe încurajatoare, semnată de Demostene Botez. Între 1926 și 1929 participă la mișcarea de avangardă, contribuind la editarea revistelor de orientare suprarealistă „Prospect” și „XX. Literatură contimporană”. În paralel cu activitatea literară își continuă studiile
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
la nivel metaforic („Ce frig li-i morților în noaptea-ntâi;/ Și ploaia-n doliu gri și monoton/ Nu suna oare pe sicrie surpate/ Ca-n preludiul poetului polon?” - Toamna; „Tu adu-mi tăcută, atât cât știi să porți/ În răsăritul de oftică și abecedare,/ Petale în îngândurare,/ Pentru anii fără tine morți” -Toamnă cu cântec). În plus, în poeme ca Febre, Elegie profană, Chopin, Oraș complet, Peisaj se regăsesc elemente stilistice fie ale clasicismului de tip parnasian, fie ale simbolismului
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
împlinească o „operă alcătuită cu o discreție exemplară”, în care limbajul rafinat al poeziei și al muzicii interferează, atingând adesea armonia sferelor înalte. Cartea nu a mai apărut, doar câteva poezii fiind incluse în volumul antologic din 1986. SCRIERI: Cântările răsăritului, pref. Demostene Botez, Iași, 1925; Febre, București, 1933; Marea vânătoare, București, 1935; Tărâmul celălalt, București, 1938; Cântece de faun, București, 1940; Pădure adormită, București, 1941; Din muzica și viața compozitorilor, pref. Ionel Teodoreanu, București, 1942; Un muzician genial: George Enescu
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
București, 1973; Sonete, București, 1975; Cântece finale de faun, pref. Șerban Cioculescu, București, 1977; Poezii. 1928-1977, îngr. Elis Bușneag, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1986. Traduceri: B. Champigneulle, Istoria muzicii, București, 1942. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, III, 48-65; Cicerone Theodorescu, „Cântările răsăritului”, „România literară”, 1932, 21; Eugen Jebeleanu, Virgil Gheorghiu, „România literară”, 1932, 32, 39; Perpessicius, Opere, VII, 153-154, X, 209-213; Boz, Cartea, 209-213; Cioculescu, Aspecte, 178-181; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 174-175; Streinu, Pagini, I, 86-87; G. Călinescu, „Tărâmul celălalt”, ALA
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Voltaire (tipărită în 1847). Este eliberat datorită intervenției lui Ion Ghica. În 1842, cei doi vor vizita mănăstirile de pe valea Oltului. Roadele literare ale acestei călătorii vor fi cele mai bune poezii ale lui A. (Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunii. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani) și un Memorial de călătorie, singura sa scriere în proză. La Iași, în 1842, vede lumina tiparului Poezii, ediție completă, sub îngrijirea lui Alexandru Donici. Domnitorul Gheorghe Bibescu, care ținea să treacă drept un
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
de accente propriu satirei, poetul numărându-se între precursorii direcți ai lui M. Eminescu. În proză (Memorial de călătorie), deși tonalitatea este naturală, dezinvoltă, autorul nu se ridică dincolo de observația directă și însemnarea topografică, excepție făcând paginile ce descriu un răsărit de lună la Tismana. Impregnat de melancolie și de culoarea fantastică dată de fiorul magiei lunare, peisajul devine stare de suflet și intră în literatură. Pentru întâia oară un veritabil poet român pătrundea cu fantezia în spațiul cosmic, îmbrățișa cu
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
filosofice, păgâne chiar, dar atitudinea sa nu este în răspăr cu direcția prioritară a spațiului cultural și confesional din care provine. Cu toate acestea, în Istoria ieroglifică el demontează sistematic un set de simboluri normative ale creștinismului, procedeu rar în răsăritul european al debutului de secol XVIII, unde încă domină o atitudine dogmatică, de respect neștirbit față de valorile tari ale ortodoxiei, revelate prin intermediul unui sistem de simboluri care funcționează, într-un context favorabil, ca niște teofanii iconografice. De ce o face? Se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
produs cultural, un concept. VI. CANTEMIR ȘI TRADIȚIA CREȘTINĂ A SIMBOLULUI ZOOMORF Cum se raportează Dimitrie Cantemir, în Istoria ieroglifică, la această imensă tradiție, care nu își pierduse cu totul autoritatea nici în Occident și, cu atât mai puțin, în Răsăritul Europei? Înainte de a răspunde, merită amintit faptul că, în lucrările sale de tinerețe, Divanul sau Gâlceava Înțeleptului cu Lumea sau Giudețul trupului cu sufletul și în Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago principele dădea satisfacție unui orizont de așteptare specific spațiului est-european
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]