8,987 matches
-
este În primul rînd o ființă libidinală. Literatura devine, pentru el, o expresie a propriului libido, un mediator, mai mult sau mai puțin autentic al vieții. Nu există nici o judecată estetică În această afirmație. Nu pun acum În discuție acum reușita estetică a fiecărui autor În parte, ci intenția lor. Ei lucrează mereu prin reducere la absurd, cu personaje, cu situații și cu cuvinte excesive, făcute pentru a șoca. Faptul că uneori este vorba despre șocuri false, traduse În teribilism, nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de gândire. Obiectiv, povestea care se scrie Își conține propriul adevăr ca poveste, nu ca realitate povestită. Reconcilierea dintre lume și literatură are loc cu multe rezerve: În primul rînd, Jauffret Își interzice recursul la orice metafizică literară conform căreia reușita literară se măsoară din perspectiva unei estetici normative (ca În clasicism) sau transcendente (a geniului). Adept al unei literaturi a cotidianului, alături de alți scriitori francezi dintre care poate Pierre Michon este cel mai apreciat de publicul specialist (cu Vies minuscules
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Trebuie să luptăm pentri iertare, Anna. Revoluțiile nu ne vor aduce niciodată atîta bucurie cît ne aduce mîna unui copil...” Ceea ce trebuie făcut cu necesitate de fiecare este o “revoluție interioară”, Într-un spirit umanist cît se poate de clasic, reușita ei depinzînd de “calitatea tentativelor noastre (subl. aut.): adică felul nostru de a introduce În viață puțină frumusețe surîzătoare, după ce a fost dezvăluită urîciunea”. În măsura În care romanul ei este unul militant, atunci pentru viață, libertate și fericire militează el, și o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vesti existența și a-și Împlini destinul. Putem acuza o lipsă de vitalitate la Blanchot, scriitor mai În vîrstă decît Barthes căruia autorul Gradului zero al scriiturii pare să-i fie, prin ton, frate mai mare. Barthes admira la Blanchot reușita de a-și vedea eșecurile realizate, pe vremea cînd ultimul lucra la efemera revistă Arguments de pildă, sau la Revue internationale, dar admirația lui nu se oprea de bunăseamă aici. Putem acuza la Blanchot o maturizare lentă, care l-a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și evlavioși, C. tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un roman cu subiect ce se vrea pilduitor este Moțodel (1934). Reușita eroului (un orfan care ajunge negustor pricopsit și filotim) vrea să arate unde duc vrednicia și stăruința. În literatura pentru copii, C. rămâne un nume distinct. SCRIERI: Mai ad’una, București, 1904; În mijlocul horelor, București, 1910; Chirchirel și puiul de
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești interbelice, avem un exemplu al relației complexe și ambiguue dintre „centru” și „periferie”, al adaptării și transformării limbajelor științifice occidentale în științe sociale românești și al jocului continuu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în care cooperarea sau compromisul ar fi mai democratic. Sunt prezentate, pe scurt, deficiențele de comunicare în Ungaria zilelor noastre și se afirmă că prin concurența în comunicare poate fi surprinsă, mai ales în politică (concurența pentru putere), respectiv economie (reușita pe piață), unde manipularea, persuasiunea, influențarea opiniei publice prin diferite mijloace (de exemplu, mass-media) sunt destul de frecvente. La finalul lucrării face un rezumat al cauzelor și consecințelor confruntărilor comunicaționale. Schleicher Nóra*, în capitolul „Procesele internaționale și de globalizare în limbajul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
caracteristici: are o percepție eficientă a realității; are o bună acceptare a sinelui, a altora și a naturii; are spontaneitate, simplitate și naturalețe; e centrat pe probleme; realizează bine intimanța; are experiență transcendentă; are un crescut simț al comuniunii și reușitei în relații interpersonale; are o structură democratică; face o clară deosebire între mijloace și scop; are un sens filosofic al umorului; este creativ și rezilient la enculturație. Omul care se autoactualizeze reușit - deci cel ce atinge standardele unei bune normalități
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al căror eu suferă ulterior în planul imaginii de sine și al independenței. Standardele contradictorii existențiale întrețin anarhia valorilor și accentuează diferențele dintre diversele categorii sociale. Raporturile interpersonale se degradează și devin dominante variantele lor maladaptative alături de false modele de reușită în viață (Nireștean, 2006Ă. Sunt importante doar autoconservarea, autovalorizarea, performanța și câștigul. Se trăiește doar în prezent, evitarea sau ignorându-se experiențele dezavantajante. Viitorul e important doar pentru a economisi și a putea cumpăra. „Cumpăr, deci exist” reprezintă sloganul individualist
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mod special mediul familial (MILLON, 1990Ă. El interacționează de la început dificil cu alții și persistă în acest deficit, care se manifestă în toate planurile. Faptul l-ar priva de învățarea „vicariantă”, adică cea care derivă din exemplul altora, din perceperea reușitelor și eșecurilor, suferințelor și bucuriilor celorlalți, sau ar asimila exclusiv exemplele negative, cele care întrețin și exagerează felul lor distorsionat de a fi și a se comporta, devenind astfel tot mai rigid și inflexibil (CASPI, 1995; DISHION, 1995Ă. Cei cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clar major ș.a.), încorsetate într-un tipar ermetic, amintind pe alocuri supărător de mult de Paul Valéry ori de Ion Barbu. Efectul este diminuat și de prezența unor neologisme incomplet asimilate ori chiar a unor barbarisme. În alte bucăți (Promenoir), reușita este asigurată de alternarea limbajului solemn cu cel colocvial, precum și de unele note de grotesc ori de umor, în genul practicat de Jean Cocteau și Paul Éluard. În lirica erotică (Așa se întâmplă primăvara, Ria) frapează imaginile insolite, încastrate în
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
decât Izvoru (ediția a doua, din 1946, s-a intitulat Viața unui băiat de țară) e un copilandru cu personalitate mijindă, care și-a pus în cap să reușească în viață. Îndărătnic, stăruitor, el compensează absența bucuriilor vârstei prin satisfacția reușitei. Dar frustrarea afectivă îl secătuiește lăuntric, resursele lui de emotivitate fiind și așa scăzute. Poate că romanul cu pretenții psihologice Om (1936) nu va fi fost doar urmarea unui pariu literar. Blocajul sau carența afectivității, puse în seama personajului feminin
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
utile. Dar a ajunge să conduci exclusiv pe bază de reguli reprezintă simptomul unei maladii serioase. Un management eficient nu se asigură printr-o succesiune de acte independente, ci, tot mai mult, prin acte coerente integrate Într-un sistem. Observarea reușitelor și eșecurilor unor firme arată că strategiile pure - care neglijează „cererile” partenerilor interni și externi (de exemplu, controlul fuziunilor, controlul poluărilor, Îmbogățirea muncii) - expun firmele tot mai mult la contraperformanțe severe. La noi persistă o anumită confuzie Între termeni ca
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
analiza de care nu se poate, de altfel, lipsi cu ușurință. Cu toate acestea, el nu o folosește decât pentru a stimula procesul creativ, pentru a-și testa ideile, pentru a le evalua implicațiile strategice, pentru a se asigura de reușita punerii În practică a ideilor spontane și absolut noi, Încărcate de speranță și care, altfel, n-ar avea nici o șansă de a se concretiza (Ohmae, 1998, p. 42). Se constată că intuiția inteligentă și imaginația primează În raport cu deducția. Strategia definește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fost conservate rezerve și există planuri de schimbare ce permit redesfășurarea parțială a forțelor pe un alt teren. Planificarea strategică constă În inventarierea precisă, În avans, a posibilităților și calculul celor mai avantajoase ipoteze de evoluție. Așadar un punct-cheie pentru reușita strategică este capacitatea de schimbare rapidă a planurilor și structurilor. O strategie trebuie să răspundă mai multor caracteristici: 1. formularea sa vizează orientările generale, care vor permite firmei să-și amelioreze poziția; 2. strategia servește conceperii proiectelor datorită unui proces
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
utile. Dar a ajunge să conduci exclusiv pe bază de reguli reprezintă simptomul unei maladii serioase. Un management eficient nu se asigură printr-o succesiune de acte independente, ci tot mai mult prin acte coerente integrate Într-un sistem. Observarea reușitelor și eșecurilor firmelor arată că strategiile tehnico-economice pure - care neglijează „cererile” partenerilor interni și externi (de exemplu, controlul fuziunilor, Îmbogățirea muncii, controlul poluărilor) - expun firmele tot mai mult la contraperformanțe severe. În aceeași măsură, firmele care privilegiază aspirațiile sociale fără
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
adoptarea tehnicilor particulare susceptibile să mențină service-ul dorit pe piață, diminuând costul ofertei. Plecând de la structura costurilor unei activități, se determină structura competențelor ideale pentru a reuși, așa cum se arată În tabelul 4. Tabelul 4 - Structura competențelor ideale pentru reușita firmei Într-un sector de activitate În figura 18 se prezintă structura costurilor a trei firme care desfășoară activități complet diferite. Firma A este prestatoare de servicii În sectorul industrial. Se constată că factorul dominant constă În gestiunea costurilor cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
vecinătate. O strategie obișnuită este oferirea unui raport valoare-preț mai ridicat; În general, se oferă clienților rivalului un produs la fel de bun la un cost mai scăzut (Kotler, 1984, pp. 401-406). Fig. 27 - Evoluția raportului valoare-preț Această strategie are șanse de reușită mai ales atunci când rivalul țintit nu poate iniția reduceri de costuri pe cont propriu și challengerul Îi convinge pe clienții adversarului de valoarea produsului propriu. Profiturile atacantului sporesc numai În condițiile În care câștigurile generate de creșterea vânzărilor depășesc pierderile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cost, urmată de o Îmbunătățire a valorii (II). Fără un avantaj decisiv de cost, angajarea În războiul prețurilor dă câștig de cauză celui care dispune de resurse financiare mai importante. 2. Atacul În punctele slabe are mai multe șanse de reușită, deoarece slăbiciunile fac rivalul vulnerabil. Acesta este surprins fără o apărare adecvată. Principalele zone de atac sunt: • regiunile geografice unde adversarul deține o parte mică de piață și/sau depune un efort competitiv mai redus; • segmentele de consumatori pe care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de lider (Rothschild, 1984, pp. 10-18). 3. Ofensiva globală implică diverse tipuri de strategii pentru dezechilibrarea și detronarea rivalului, pentru a-i distrage atenția În mai multe direcții și a-l forța să-și risipească resursele de apărare. Șansele de reușită depind de resursele financiare ale challengerului, care trebuie să fie suficiente pentru a depăși cheltuielile contraatacatorului o perioadă Îndelungată de timp; challengerul Își „cumpără” poziția de lider și avantajul concurențial. 4. Saltul spre noi segmente evită atacul direct al pozițiilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sectorului respectiv. Apărătorul poate să evite atacurile prin renunțarea deliberată la o parte din profiturile pe termen scurt și prin folosirea unor tehnici contabile care maschează adevăratele beneficii. Experiența a demonstrat că eșecul multor acțiuni strategice este mai frecvent decât reușita lor. Cele mai multe greșeli strategice sunt rezultatul disperării, al unei slabe analize a concurenței și a sectorului sau al unor raționamente eronate: - imitarea mișcărilor liderilor sau a competitorilor de succes atunci când piața este saturată cu produse copiate și concurenți similari; - sporirea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
zone funcționale, refacerea strategiei În urma unei achiziții sau fuziuni În funcție de noile atuuri ale firmei ori concentrarea asupra unui segment de produse și clienți. Înainte de a acționa, se impune analizarea situației sectorului, a concurenților majori, a firmei și a competențelor necesare reușitei (SWOT); o salvare de succes trebuie să pornească Întotdeauna de la punctele forte ale firmei și de la cele mai atractive oportunități de dezvoltare. 2. Creșterea rapidă a veniturilor urmărește impulsionarea vânzărilor prin reduceri de preț, acțiuni de promovare, Îmbunătățiri rapide ale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sectorul respectiv, din care se hașurează partea de piață aparținând companiei. Poziționarea cercurilor pe ecran este un proces complex și subiectiv, prin care managerii optează pentru criteriile esențiale de evaluare a celor două dimensiuni, le ponderează În funcție de importanța lor pentru reușita corporației și fac media produselor astfel obținute. Matricea realizată se proiectează În viitor și se analizează eventualele „handicapuri de performanță față de compania ideală”, după care se revizuiesc misiunea, obiectivele, strategiile și politicile. c) Matricea evoluției pieței, dezvoltată de Hofer pornind
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
oferă companiilor externe avantajul dobândirii de cunoștințe locale, al unui personal de marketing și management specializat și al accesului la canalele de distribuție. Principalul dezavantaj al expansiunii prin joint-venture Îl reprezintă dificultatea Împărțirii sarcinilor și a controlului Între parteneri. Pentru reușita strategiei, esențială este realizarea completă a obiectivului propus. Concentrarea sporește resursele corporației Într-un anumit sector, accentuând focalizarea asupra unui singur produs (linie de produse), unei singure piețe sau unei singure tehnologii. Exemple de succes sunt companiile McDonald’s (fast-food
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Peters și Waterman, 1982, pp. 293-294). Peters și Waterman remarcă faptul că organizațiile care se diversifică În activități strâns legate de operațiile sale de bază, concentrate În jurul unei singure competențe distinctive (precum 3M) Înregistrează cele mai mari succese. În ordinea reușitei, urmează firmele diversificate În activități oarecum similare (ca GE, de la motoare electrice de turbine) și, abia la sfârșit, companiile diversificate prin achiziții nerelaționate Într-o mare varietate de sectoare. În anumite perioade de timp Însă, conglomeratele obțin rezultate superioare companiilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]