15,122 matches
-
muntelui de care căutăm să ne agățăm cu palmele. Cu degetele, înșfăcăm niște colțuri tăioase pe care le strângem cu putere. Într-unul dintre pumnii însângerați, găsim strivită o floare măruntă și gingașă. Suntem speriați și întristați, dar nu putem rezista chemării destinului. Ne continuăm suișul, întorcându-ne cu fața la stânci. Cu picioarele umblăm, printre bolovani, după locuri în care să ne înfigem călcâiele pentru a păși în siguranță. Ne facem singuri curaj, spunându-ne că râpa din spatele nostru nu există, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
121 Pot fi evidențiate în acest sens: Mărțișorul, Baba Dochia, respectiv Evdochia, Meșterul Manole. 122 Conform toponimelor, romanii populare au existat în Occident în: Wales (Marea Britanie), Walcheren (Olanda), Valonia (Belgia). 123 De exemplu, este cazul farșeroților din Albania care mai rezistă încă în câmpia Muzakiei la sud de Vlora, antica Valona. 124 Este cazul inclusiv al vârfurilor montane impozante Durmitor și Visitor. 125 Ne referim, de pildă, la Valbona, afluent al Drinului. 126 Avem în vedere orașul Surdulița, masivul Vlahinia ori
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
reușise să se impună în vest până pe cursul Dunării Mijlocii, în sud, până la Munții Balcanici, în est, până la Bug, și în nord, până la Carpații Păduroși. 147 Afirmarea lor târzie nu a permis o consolidare a structurilor politice respective pentru a rezista expansiunii otomane. Aportul genetic specific slav s-a diminuat în timp, inclusiv în războiaele cu bizantinii, păstrându-se mai puțin la bulgari și ceva mai mult la sârbo croați. Erodarea acestor elite și structuri politice în lupte a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
eșecul istoric al civilizației rațiunii. "Via-ța nu mai viețuiește". Se insistă asupra minciunii instaurate de sistemul colectiv al relațiilor de proprietate, care compromit gîndirea și acțiunea autonomă, ce nu se pot sustrage dictatului inevitabil al mecanismelor dominației totalizante. Pentru a rezista în fața violenței societății și a-i opune propria exigență etică și emancipatoare, individul ar trebui să facă precum baronul Münchhausen care se scoate din mlaștină tră-gîndu-se de propria-i perucă. Așa cum arăta Adorno, "de dragul posibilului, individul trebuie să conceapă chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
permis elaborarea teoriilor politice ce au dus la unificarea regatelor națiunii chineze într-un stat imperial (221 d. Hr.), cel care a furnizat confucianismului (ideologie de stat de pe vremea împăratului Wu 110 î.Hr.) armătura conceptuală, teologică necesară, cel care a rezistat încercărilor de penetrare ale altor religii în spațiul chinez: budismului (devenit Zen, după întîlnirea cu daoismul), iudaismului, islamismului, creștinismul ș. a. Daoismul a întruchipat continuitatea culturii chineze, grație remarcabilelor sale capacități de adaptare, a fost păstrătorul unei morale specifice, care încurajează
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fost mai aprigă decît oriunde, daoismul rămîne omniprezent în China, cvasitotalitatea populației rurale și mare parte din cea urbană adoptîndu-l. "Dao niciodată nu acționează, dar nu există ceva asupra căruia să nu acționeze" (Dao De Jing). Nici un fundamentalism nu poate rezista armoniei universale... China a fost întotdeauna o țară fertilă din două puncte de vedere: cultural-spiritual și demografic. Una din ideile originale ale daoiștilor este aceea a "nonacțiunii spontane" (wu wei), înțeleasă ca principiu etic și metafizic. Omul adevărat, omul ideal
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de ideologie. Strategia S.U.A. în fața amenințării chineze este una de încercuire strategică, cu ajutorul Japoniei, Taiwanului, Noii Zeelande, Australiei, Indiei, Singapore și al altor țări din Asia de Sud-Est, ca și din Extremul Orient postsovietic (Kazahstanul, Tadjikistanul, Kîrgîstanul și Uzbe-kistanul). China încearcă să reziste încleștării și "atacă", la rîndul său, în Africa și America La-tină, în încercarea de a beneficia de resursele importante de materii prime ale acestor zone, ca și de piețele lor de desfacere tot mai interesante, plus întreținerea de relații speciale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
naționale a cunoscut și el un dans amețitor, după care, de circa 7 ani, s-a stabilizat în mod relativ, astfel încît se poate spune că avem o monedă mai bună decît economia pe care o reprezintă, ceea ce nu poate rezista desigur pe termen mediu și lung fără necesara competitivizare a economiei reale. În clasamentul competitivității țărilor lumii, dat publicității anual de către fundația americană Friedom House, suntem undeva la jumătate, ca și în cel al libertăților. Agențiile de rating ne-au
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
politic mai mult, a S.U.A. Economia românească nu a reușit să-și definească polii de competitivitate. Avem puține branduri autohtone și slab valorificate. Sectorul cel mai dinamic este cel al construcțiilor, urmate de servicii și industrie. România pare să reziste turbulențelor de pe piețele internaționale, chiar dacă impactul creșterii prețurilor la petrol, gaze naturale, materii prime sau hrană e unul foarte serios. Acest mediu relativ stabil a atras anul trecut investiții străine directe de 7,2 miliarde euro, ceea ce ne desemna ca
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și cea pasivă este prea mare. Am avut, apropo, un depozit în euro la o altă bancă, am ridicat banii după circa 6 luni și m-am trezit că primesc mai puțin decît am depus, deh, comisioane bancare... Cum a rezistat omenirea atîția ani, cînd și creștinismul interzicea dobînda, fără acest instrument de extorcare a oamenilor? Cum de se descurcă atît de bine și astăzi băncile islamice fără să practice acest "preț al banului"? Sunt de acord că, dacă e o
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
noi o blîndă și permanentă comunicare. Pacea Sa curge peste noi pentru că pacea este voința Sa. Trebuie să învățăm să o folosim pentru mîntuire. Trebuie să învățăm lecția trezirii. Dumnezeu ne-a chemat la trezire și bucurie. Cum am putea rezista? Adormirea noastră nu va rezista. 3. Dumnezeu veghează asupra mea și lumina mă înconjoară. Voia mea e voia Lui. Tot ce nu e adevărat trebuie reconciliat cu adevărul. În această reconciliere rezidă pacea Cerului. Vom fi eliberați întru adevăr. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
comunicare. Pacea Sa curge peste noi pentru că pacea este voința Sa. Trebuie să învățăm să o folosim pentru mîntuire. Trebuie să învățăm lecția trezirii. Dumnezeu ne-a chemat la trezire și bucurie. Cum am putea rezista? Adormirea noastră nu va rezista. 3. Dumnezeu veghează asupra mea și lumina mă înconjoară. Voia mea e voia Lui. Tot ce nu e adevărat trebuie reconciliat cu adevărul. În această reconciliere rezidă pacea Cerului. Vom fi eliberați întru adevăr. Nu suntem întregi și fericiți decît
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la viață pe soția Euridice, decedată chiar în ziua nunții. Orfeu ar fi reușit să înduplece, prin cîntece, divinitățile infernului, însă acestea i-au poruncit să nu privească chipul Euridicei mai înainte de a fi ajuns pe tărîmul celor vii. Neputînd rezista tentației de a-și privi iubita, a pierdut-o pentru totdeauna. În prima redactare, datată de poet "6 oct.", această poemă ore titlul Serata, iar Perpessicius i-a zis Ondina I99. La a doua redactare, datată tot de poet "oct.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de tendință „postmaterialistă”. Societate informațională, societate postmaterialistă: în acest fel am vedea estompându-se, puțin câte puțin, atotputernicia „lucrurilor” descrisă odinioară de Georges Perec. Dacă prin „sfârșitul” societății de consum înțelegem istovirea pasiunilor consumeriste și respingerea comercializării nevoilor, ideea nu rezistă, bineînțeles, nicio clipă unui examen serios. Urmează oare de aici că trebuie să ștergem dintr-o trăsătură de condei tematica „depășirii” acestui tip de societate și de cultură? Nu cred. Dimpotrivă, am convingerea că ipoteza e cea bună. De mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
poarte de grijă în mod responsabil. Slăbirea controlului colectiv, normele hedoniste, supraabundența, educația liberală, toate acestea au contribuit la fabricarea unui individ detașat de scopurile comune și care, dispunând doar de propriile forțe, se vădește adesea a fi incapabil să reziste solicitărilor din afară, ca și impulsurilor din interior. Suntem astfel martorii unui întreg ansamblu de comportamente destructurate, ai unor consumuri patologice și compulsive. Tendința de eliberare a propriei ființe de sub domnia regulilor însoțește pretutindeni cultura liberei dispoziții a indivizilor, lăsați
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
contra pseudonevoilor, contra consumului iluzoriu de obiecte, contra risipei bogățiilor. O întreagă generație a denunțat domnia pasivității și a condiționării generalizate, în numele libertății totale, al creativității, al voluptății pasionale. În mod evident, această fază și-a trăit traiul, spiritul revoluționar nerezistând farmacelor Edenului consumerist. S-a edificat o cultură nouă care substituie visurilor de discontinuitate istorică un cult al înfloririi persoanei, al calității vieții, al sănătății perpetue. Înseamnă aceasta dispariția oricărei opoziții față de lumea mărfii, triumful unei omeniri total integrate, fără
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
vizibil, mai multă influență asupra comportamentelor decât incitările publicitare la consum imediat. Deși este de netăgăduit că tulburările controlului impulsurilor de a cumpăra se intensifică, ele rămân totuși niște fenomene de dimensiuni sociale reduse. În mod evident, principiul realității a rezistat sirenelor mărfii: „nesăbuința” publicitară nu este mormântul „raționalității” cu geometrie variabilă a hiperconsumatorului. Contrar unei idei „de gata”, puterea publicității și a ofertei în general de a antrena apetituri de consum imposibil de controlat nu este câtuși de puțin hiperbolică
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sociale, inclusiv printre persoanele care trăiesc din asistența socială. Într-un fel, faza III este o formidabilă mașină de socializare prin consum; în altul, ea dezorganizează comportamentele unor întregi categorii ale populației, incapabile să se adapteze la sărăcie și să reziste la solicitările ofertei de piață. Obligate să stea acasă din cauza lipsei de resurse financiare, aceste populații petrec frecvent ore întregi în fața televizorului: mai mult de 10% dintre persoanele din categoria socială cea mai săracă stau mai mult de cinci ore
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
capacitatea de a învinge frustrările, adultul e din ce în ce mai puțin pregătit să înfrunte conflictele, să suporte reversul existenței și șocul circumstanțelor. La baza fragilității subiective hipermoderne se află absența „busolei” și a forțelor interioare care i-ar ajuta pe indivizi să reziste adversității: simultan, procesele de dezinstituționalizare și de psihologizare au destabilizat, au dezechilibrat identitățile subiective. Este posibil ca o societate ce recomandă tuturor să fie ei înșiși să ceară prea mult de la indivizi, dar vai!, iată-i, prin însăși cultura bunăstării
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
masă. Sferele sănătății, alimentației și medicamentelor ilustrează, la rândul lor, pasiunile demiurgice ale performanței. La sfârșitul anilor ’80, ghidul 300 de medicamente pentru autodepășirea fizică și intelectuală 27 dă o importanță „scandaloasă” imperativului autodepășirii, sloganului „a reuși sau măcar a rezista”: dopajul, recurgerea la produse tonifiante și stimulante, e prezentat ca fiind mai mult sau mai puțin indispensabil într-o epocă a competiției generalizate. Exigența ameliorării potențialelor noastre și a nivelului excelent în toate tinde să se banalizeze: în vreme ce preocuparea pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
iubire” cu partenerul/partenera în timpul ultimului raport sexual 57. Faza III este caracterizată nu atât de desimbolizare și de colaps afectiv, cât de psihologizarea „de masă” a sexualității și a vieții de cuplu. Dar dacă ideea de cultură antisentimentală nu rezistă probei faptelor, nu-i mai puțin adevărat că putem evidenția și transformări profunde purtând marca societății de hiperconsum. Este tot mai mare numărul bărbaților și al femeilor ce recunosc dificultatea de a iubi mult timp aceeași persoană și se arată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
măcar jumătate vor fi eliminate imediat. Spre marea sa surprindere, cel care vindea proprietatea a avut de obiectat puternic doar la o propoziție dintr-unul dintre paragrafe. Dar nici măcar atunci, așa cum l-am învățat, John nu a renunțat imediat. A rezistat câteva zile înainte de ceda fără nici o tragere de inimă. Chiar dacă a renunțat doar la o propoziție din cele 23 de paragrafe, vânzătorul a rămas cu impresia ca el a câștigat negocierea. Stabilirea plajei de negociere Întrebarea următoare trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
pentru a învăța meseria. Munca este grea, se lucrează multe ore la rând, iar sistemul de subcontractare face ca securitatea socială să fie practic inexistentă. În capitolul 8, Seiko Hanochixe "Hanochi, Seiko" subliniază cum traficul de femei pentru prostituție a rezistat de-a lungul secolelor sub diferite forme de internaționalizare și globalizare. Autoarea remarcă faptul că această nedorită transformare a trupurilor femeilor și copiilor în bunuri de consum este sub multe aspecte comparabilă cu sclavia sexuală militară a femeilor, așa cum exista
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și chiar de haos. Aceste sisteme, care au în plus și un număr mare de componente interdependente și care sunt deschise către mediul extern, au tendința naturală către schimbare și reorganizare, adaptându-și permanent structura și dinamica internă, astfel încât să reziste mai bine la perturbațiile mediului înconjurător. O astfel de concepție privind sistemele adaptive complexe și comportamentul lor turbulent capătă o recunoaștere din ce în ce mai largă, utilizând concepte, teorii și idei din diferite discipline științifice cum sunt biologia, ecologia, neurologia, vulcanologia, meteorologia sau
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de Nigel Swain (2000) la fermele din Bulgaria și România. Confruntându-se cu dificultăți de achiziționare a tehnologiei, fermele mici dezvoltă relații speciale de încredere cu actori economici locali și regionali, în detrimentul contractelor și relațiilor formale: „Fără relații nu putem rezista. Dacă ne bazăm pe hârtii și facturi nu ajungem la nici un rezultat” (managerul Promar). Relațiile sociale fundamentate de „încredere” par să fie opuse celor contractuale, economice, bazate pe circulația „hârtiilor” și pe regulile unei birocrații rigide (corespunzătoare relațiilor fundamentate pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]