9,175 matches
-
cealaltă parte a zidului. Ne descoperim instantaneu foarte surprinși unul de prezența celuilalt. Și ea pesemne că gândește același lucru. Rămânem așa, blocați, ne uităm fix unul în ochii altuia, fără curajul de a ne desprinde privirea. Fetița are o rochie simplă și sandale foarte elegante. Aș vrea să-i spun să plece de-acolo, să mă lase în pace, dar nu reușesc să spun nimic. Deschid poarta și ea intră fără s-o invit. O iau de mână și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
este aceea a unei familii perfecte. Îmi aduc cu plăcere aminte ziua când m-au așteptat amândoi la gară venind dintr-o tabără școlară: imaginea șarmantă a tatălui meu îmbrăcat în uniformă și frumusețea radioasă a mamei, îmbrăcată într-o rochie vaporoasă de vară. Păreau îndrăgostiți unul de celălalt și acest lucru îi făcea mai frumoși decât oricând. Îmi doream să mă molipsesc de feminitatea mamei, însă structura mea avea totuși un aer destul de marțial, care a fost intuit încă din
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
al acoperirii diferitelor părți ale corpului are o bază științifică în teoria darwinistă a universalității emoțiilor. Modestia, precizează William I. Thomas, se referă la încălcarea unor obiceiuri sociale. Astfel, "grandes dames obișnuiau să meargă desculțe pe bulevarde sau să poarte rochii fără mâneci la amiază" și erau conștiente că "ieșirea din aceste tipare ar fi fost stânjenitoare" (W.I. Thomas 1899, 249). Însă autorul atrage atenția că această explicație a relaționării modestiei cu vestimentația nu este exhaustivă. Procesele fiziologice declanșate o dată cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moment dat în istorie. Sunt de acord cu Franz Boas dacă privim câteva observații din evoluția costumului: în perioada Renașterii timpurii, femeile își acopereau părul, considerându-se că acesta a avea o forță erotică puternică, în schimb decolteul adânc al rochiei nu reprezenta o practică indecentă (D. Regnier-Bohlen, 1985/1996, 72). Alte evidențe ale teoriei înfrumusețării susțin că îmbrăcămintea are motivații sexuale. În cadrul tezei sale de doctorat, prezentată în anul 1889 și publicată doi ani mai târziu sub titlul Tapojen historiaa
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
parafină pentru a produce efecte similare cu caracter cvasipermanent. Scoaterea în evidență a caracteristicilor sexuale prin căptușirea specială se practică și la alte părți ale corpului. Să ne gândim numai la prohaburile și umerii puși ai masculilor, și la turnurile rochiilor la femele care scot în evidență fesele. La anumite culturi din zilele noastre, femelele slabe au posibilitatea de a cumpăra pernițe speciale pentru fese sau "fese false". Purtarea pantofilor cu toc înalt, prin deformarea poziției normale de mers, sporește legănarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care ne temem, avem tendința de a trage haina în jurul nostru ca și cum aceasta ne-ar ține departe de acești oameni cu care nu avem nicio intenție de intimitate. [...] rapiditatea cu care o femeie își dă jos pelerina când poartă o rochie de seară la teatru sau în alte locuri publice este pentru a-și exprima atitudinea prietenoasă și dorința de a deveni atrăgătoare sexual. Dacă își dă jos prompt țesătura exterioară, ea simpatizează social și sexual cu mediul ei; dacă trece
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
permit o reprezentare statistică validă. Deoarece schimbarea sezonieră a culorii, potrivirea stilurilor sunt prea volatile și fluctuante pentru a fi măsurate, în interpretarea rezultatelor Alfred L. Kroeber ia în considerație doar cifrele indicate de cinci itemi, respectiv lungimea și amplitudinea rochiei, bustul, diametrul taliei, adâncimea decolteului. Dintre aceștia, conform rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1859, când amplitudinea atinge un maxim de 99%, după care aceasta începe să scadă treptat, coborând până la 75% în anul 1871; acestei perioade îi urmează una de constanță, până în 1878, în jurul proporției de 75%; din 1878 și până în 1881, amplitudinea rochiilor scade până la 50% în 1907. Perioada care a înregistrat cele mai mari variații ale rochiilor este cea cuprinsă între anii 1900 și 1910: în 1900, aceasta acoperea 50% din suprafața corpului, pentru ca în anul 1914 să scadă la 25%. Astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
coborând până la 75% în anul 1871; acestei perioade îi urmează una de constanță, până în 1878, în jurul proporției de 75%; din 1878 și până în 1881, amplitudinea rochiilor scade până la 50% în 1907. Perioada care a înregistrat cele mai mari variații ale rochiilor este cea cuprinsă între anii 1900 și 1910: în 1900, aceasta acoperea 50% din suprafața corpului, pentru ca în anul 1914 să scadă la 25%. Astfel, pentru o perioadă de 76 de ani, media amplitudinii rochiei a înregistrat o valoare de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cele mai mari variații ale rochiilor este cea cuprinsă între anii 1900 și 1910: în 1900, aceasta acoperea 50% din suprafața corpului, pentru ca în anul 1914 să scadă la 25%. Astfel, pentru o perioadă de 76 de ani, media amplitudinii rochiei a înregistrat o valoare de 65,3% (A.L. Kroeber, 1919, 247). La fel au variat și cifrele care indicau lungimea rochiei, arătând un maxim al acesteia între anii 1860 și 1875 și 1900 și 1910 și un minim între
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru ca în anul 1914 să scadă la 25%. Astfel, pentru o perioadă de 76 de ani, media amplitudinii rochiei a înregistrat o valoare de 65,3% (A.L. Kroeber, 1919, 247). La fel au variat și cifrele care indicau lungimea rochiei, arătând un maxim al acesteia între anii 1860 și 1875 și 1900 și 1910 și un minim între 1911-1919, însă, în acest caz, variațiile sunt mai moderate, subliniază Alfred L. Kroeber (1919, 253). În mod surprinzător, rezultatele obținute nu-l
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la evenimentele istorice reperate pe parcursul celor șaptezeci de ani la care se referă cercetarea antropologului american, au accentuat că variațiile stilurilor vestimentare pot fi explicate prin războaie, revoluții, invenții tehnologice, instituții sociale. S-ar putea ca fluctuațiile "violente" ale lungimii rochiei să coincidă cu evenimentele istorice, un exemplu fiind perioada de dinaintea izbucnirii Primului Război Mondial, cuprinsă între anii 1911 și 1914, timp în care lungimea rochiei s-a diminuat din ce în ce mai mult. Totodată, dacă ar fi să analizăm cifrele obținute de Alfred L. Kroeber
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fi explicate prin războaie, revoluții, invenții tehnologice, instituții sociale. S-ar putea ca fluctuațiile "violente" ale lungimii rochiei să coincidă cu evenimentele istorice, un exemplu fiind perioada de dinaintea izbucnirii Primului Război Mondial, cuprinsă între anii 1911 și 1914, timp în care lungimea rochiei s-a diminuat din ce în ce mai mult. Totodată, dacă ar fi să analizăm cifrele obținute de Alfred L. Kroeber pentru perioadele 1844-1851 și 1871-1878, acestea relevă faptul că traseul modei vestimentare este unul ciclic, reversibil, care se repetă în anumite perioade. Douăzeci
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mare de timp, respectiv trei secole, din 1787 și până în anul 1936. Cei doi antropologi americani au arătat că stilul vestimentar parcurge ritmuri de lungă durată ("tip permanent"). Aceste schimbări pe termen lung ("tip permanent"), de exemplu, lungimea și lățimea rochiei, adâncimea și lățimea decolteului sunt întrerupte de variațiile minore ("tip aberant"), ale căror direcții deviază semnificativ de la tendința generală a stilului (apud R. Köning, 1971/1973, 43). Tocmai variația aceasta de "tip aberant" face să se considere moda drept rapid
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
aceasta de "tip aberant" face să se considere moda drept rapid schimbătoare. Folosind aceeași metodologie de cercetare cantitativă a ilustrațiilor din principalele jurnale de modă ale vremii, Alfred L. Kroeber și Jane Richardson descriu evoluția vestimentației în perioada 1785-1936 astfel: rochiile femeilor au atins un minim al lățimii în jurul anului 1811 și 1926, și un maxim în 1749 și 1860, deci fluctuația acestora a durat 115 și respectiv 111 ani; variații de tip aberant s-au înregistrat în 1800, în 1815
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Bibi" (apud Sarah P. Turnbaugh, 1978, 242) Recent, Mihaela Cornelia Peteu și Sally Helvestton Gray (2009), cercetători în cadrul Departamentului de design și arte de la Michigan University, au analizat raportul dintre factorii exogeni (război, comerț, afaceri) și modificările funcționale ale modelor rochiilor în perioada 1846-1920. Pentru a repera moda perioadei menționate, autorii au analizat un număr de 733 de fotografii din revistele de modă ale secolului al XIX-lea: Harper's Bazar, Godey's Lady's Book și Arthur's Home Magazine
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lansată de Radio Guerrilla, cade în derizoriu la fel ca și personajul lui Vasile Alecsandri din secolul al XIX-lea. Coana Chirița îmbrățișează toate modele vremii: "în costum ridicol, poartă malacof exagerat, tocă de catifea neagră cu flori", își comandă rochiile pe datorie de la Paris, călătorește cu vaporul, își înscrie fiul la școlile franceze pentru a deprinde arta politicii (V. Alecsandri, 1865/1945, 53-56). Mai aproape de zile noastre, "pițipoanca de companie" este descrisă de unii indivizi ca fiind stridentă și opulentă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
color care prezentau o femeie profesoară, redată în patru stiluri vestimentare: (1) îmbrăcată într-o cămașă cu mâneci largi și blugi fără curea; (2) purtând pantaloni de catifea de culoare închisă și un pulover de iarnă; (3) îmbrăcată într-o rochie cafenie cu mâneci lungi și dungi negre; (4) purtând costum bleumarin cu o bluză albă. Elevii erau rugați să selecteze o fotografie pe care o considerau corespunzătoare afirmației despre profesor, cuprinsă în chestionar (S. Butler și Kathy Roesel, 1989, 58
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acest lucru nu se verifică pentru alte perioade istorice. Către sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbrăcămintea masculină devine din ce mai moderată, impunându-se costumul simplu de culoare neagră, comparativ cu cea feminină dominată de coafurile "exagerate" și de amplitudinea rochiilor (ca efect al crinolinei) (J. Huizinga, 1938/2002, 287). Perioada care se deschide cu mișcările sociale ale anului 1848 și se încheie în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea este denumită de istorici drept "epoca victoriană" sau "epoca burgheziei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1858 Figura 3.6. Femei în grădină (1867), Claude Monet ar fi cea a părintelui impresionismului, Claude Monet (1840-1926), Femei în grădină (1867), sau chiar revistele de modă ale vremii înfățișau femeia în drapaje austere, cu coafuri exagerate și cu rochii extrem de ample (figurile 3.5 și 3.6). Chiar dacă femeia era reprezentată în saloanele de artă și literatură ale secolului, ea avea încă roluri sociale discrepante în raport cu bărbatul. Istoricul Helen Robert (1977) descria ținutele vestimentare ale bărbaților și femeilor din
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cina la restaurant, merg cu bicicleta, fac sport (F.-M. Grau, 1999/2002, 89). Moda à la garçonne, inițiată de Coco Chanel, propunea o imagine a femeii care își arată picioarele, își scurtează părul și îl coafeză după moda masculină. Rochiile feminine à la grècque pun în evidență o siluetă tubulară, iar ținutele de seară devin foarte decoltate, lasând să se întrevadă gleznele, și mai târziu, în jurul anului 1927, gambele, pentru a permite o mai mare lejeritate "în a dansa charleston
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un repertoriu deja existent. Cărțile de maniere, se exprimă Erving Goffman (1983, 14) în continuare, cuprind efectele interacțiunilor față-în-față, și nu ceea ce împărtășesc indivizii în structura socială. "Un exemplu recent, cunoscut de toți, este trecerea rapidă și oarecum temporară la rochia informală în lumea afacerilor, în ultimile faze ale mișcării hippie, însoțită de schimbarea formelor de salut, fără o schimbare corespunzătoare prea mare în structura socială" (ibidem). La Erving Goffman, cunoscut pentru aparenta inconsistență conceptuală, ideea importanței "ordinii interacționale" în explicația
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
scriere și lectură, în dauna oralității. * De scris "Chipurile morții"; un punct de pornire: experiența în vis a morții, convingerea și aproape liniștea pe care o aduce cu ea când survine într-un context tragic. Fundița care însoțește de obicei rochia de mireasă arată că este vorba de un cadou. Când îl desfaci (întotdeauna după) constați că este un pachet plin de nevoi; unele din ele nici nu știai că există. Această situație i-a inspirat poate (în mod ascuns) atât
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
croazieră. Vasul se strecoară lin pe lângă maluri Înverzite, și doar clipocitul apei vălurite zumzăie ușor, ritmat ca un ceasornic, sub bolta cerească luminată cu steluțe asemenea feștilelor de la balurile Împărătești, În așteptarea palidei Doamne a Nopții ce-și căuta, Încă, rochia imaculată cu care să-și vrăjească dansatorii visători de tărâmuri onirice... Feeria policromă de pe fațadele grandioaselor clădiri victoriene, alături de grațioasele siluetele ale turnurilor din metal și sticlă ce se ridică cu aroganță spre cer, creează o atmosferă de basm, unde
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu apă rece și uscarea pe suporți. Orice manufactură dispune și de un spațiu expozițional cu diferite țesături și confecții din batik În vederea comercializării directe. Admirăm țesăturile deosebit de fine și modele atractive, dar și originalele confecții: bluze, eșarfe, pantaloni, salopete, rochii, cămăși etc. O bluză și o eșarfă azurie sunt amintiri ale acestei interesante și instructive vizite În Yogyakarta. MUNTELE VRĂJIT Seara la hotel, aflăm de la televizor știri deosebit de proaste sub aspect meteorologic: inundații la Jakarta, tsunami În Sumatra și ceea ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]