9,763 matches
-
crezut că nu mă observase și mă pregăteam să trec discret, când, o auzii adresându-mi-se: - JAI SHRI MATAJI! / - JAI SHRI MATAJI! - am răspuns uimit. Pentru bătrâna doamnă Rai nu era nicio problemă să mă vadă și să-mi salute apariția! O lecție de umilință din partea unei doamne în fața căreia eu fac acum un namaste! Umilință și demnitate. Venind vorba despre umilință și frumusețe interioară, doresc să-mi exprim recunoștința și pentru personalul de serviciu din ashram. Sahaja yoghini tineri
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de SHRI SHIVA și ce mesaj mi-o fi lăsat Dumnezeu? La templul lui SHRI GANESHA. Parcurgând aceeași arteră comercială, am ajuns la un templu închinat lui SHRI GANESHA. Nu am fost surprins de mulțimea ce se descălța pentru a saluta și venera Inocența. Am intrat și noi. Ajuns în interior, privirea îți era atrasă de altarul auriu de pe peretele frontal, înfățișând o statuie a lui SHRI GANESHA, foarte frumoasă, o adevărată operă de artă, de dimensiuni medii, scăldată într-o
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
oneste pe la începutul anilor ’90, trebuie să vă declar că n-am împărtășit toate punctele de vedere pe care le-ați avut de-a lungul tim‑ pului. SĂ amintesc câteva : restaurația monarhiei, des‑ prinderea Partidului Alianța Civică, pe care ați salutat-o, dar care, după părerea mea, a dus la marginalizarea și debilitarea organizării societății civile. Cred că nici în privința lui Traian BĂsescu, mai ales a locului pe care îl va ocupa prin cele două mandate, nu avem, poate, ace‑ eași
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Elisabeta a României, scrie ziarul. Noul volum de nuvele este dedicat artistului favorit al M.S., lui Enescu. Presa străină se pronunță entuziastă despre noua lucrare. Opul e împodobit cu tablouri colorate după originalele renumitului pictor Grigorescu. Un distins critic german salută această operă prin cuvintele următoare: „De mulți ani n-a mai scris Carmen Sylva nici un roman sau nuvelă și aproape se părea că ar fi voit să se dedice tot mai mult și mai mult studiilor științifice și filosofice; când
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ar fi el și fără a ne atinge de aspirațiile culturale și etnice ale altora, vom tinde hotărâți spre o restaurație a ideii naționale în drepturile și privilegiile, nesocotite până astăzi, ale unui naționalism împăciuitor, demn și constructiv.” Iată cum salută apariția acestui ziar săptămânal Luptătorul, organ independent de nouă îndrumare politică, din Cernăuți: Informatorul Bucovinei, director - proprietar dl.dr. Al.P. din S. al cărui program este „de a nu ataca pe nimeni, de a sprijini politica edilitară a domnului Costeanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
puterea de plată a debitorului de astăzi”; „Cum își bate joc ministrul de finanțe de salariații publici”. În materialul „Un îndemn” Ștefan Morariu, licențiat în drept, consilier în Societatea Centrală a funcționarilor publici Cernăuți afirmă că „apariția ziarului Renașterea este salutată de publicul funcționăresc. El umple un gol pe cât de mare, pe atât de simțit în rândul salariaților publici. El va fi organul de comunicare între slujbașii diferitelor autorități, glasul public al celor obijduiți, săraci și nevoiași, va fi strigătul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
La al șaselea număr a fost îngropat Informatorul Bucovinei. Proful universitar Trahanche Costeanu nu se dă învins. Fericește presa bucovineană cu un nou ziar: cataplasma națională - Crainicul. Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor politice - escrocul Pohoață”, „salută” Timpul apariția noului ziar din Bucovina. „Dobitocia dlui Costeanu” (nr.56/29 mai 1931); „Dl. Costeanu borfaș al presei”;”Dl. Costeanu e absolut dobitoc la primărie”; „Secătură universitară”, „Stupiditate. Reclamagiu de profesie. Secătură universitară!” „Primarul dr. Costeanu, lingușitorul și pupă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
afacerea decretării noilor inspectori școlari districtuali de altă socoteală decât alții”, cu rubrici de informații diverse, revista politică, știri mărunte, invitare la abonamente dar și la colaborare pentru scoaterea ziarului, plus ceva reclamă comercială. Ziarul următor (13 ianuarie 1913) aducea Salut noului șef al țării - contele dr. Rudolf de Meran care urma să sosească la Cernăuți spre a ocupa cea mai înaltă funcție în administrația politică a țării iar în Foița se spuneau cuvinte potrivite „Arhiepiscopului nostru la împlinirea șaptegenariului.” Săptămânalul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu 17/30 ianuarie 1919 apare la Cernăuți, în fiecare joi, organul socialist, având ca editor și redactor pe d.George Grigorovici. „Suntem convinși că Vremea nouă va inaugura, de fapt, o epocă nouă în viața societății românești din Bucovina” saluta periodicul Glasul Bucovinei din Cernăuți. * Viitorul, foaie clericală independentă, apare la Cernăuți de două ori pe lună începând cu 1(14) ianuarie 1908 (nr.1 - anul V);(În iunie 1904 a apărut primul număr din Viitorul, nr.26 din 28
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
democrat al Unirii și că împreună vor lupta mai departe pentru înfăptuirea principiilor democratice care le sunt comune. „În calea noastră” se sublinia că „înființarea partidului democratic al unirii, a cărei șefie a fost încredințată domnului ministru Nistor, a fost salutată în rândurile noastre cu toată dragostea”... Articole de clarificare a poziției politice, altele referitoare la situația economică ori din agricultură, de activitatea culturală și în special de viața teatrală, dar și rubrici cu titulatură permanentă avea periodicul: revista presei, poșta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nu venea din partea unei formații politice, nu inaugura și nici nu continua un curent literar, nu vorbea în numele unui cenaclu literar, ea dădea putința unor intelectuali români să se exprime în scris și să facă literatură. În articolul - program ea saluta progresele culturale făcute până atunci de români și regreta „indiferența față de Literatura română a românilor bucovineni.” Își propunea în general să trezească populația locală la viața culturală și să pătrundă „în publicul românesc gustul pentru lucrări literare românești de valoare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
decât o soluție: să arunc totul la pământ, să mă refugiez la țară și să mă abandonez „literaturii”. Din păcate însă, am mâinile legate de multe angajamente. The way of all flesh!8 Complimentele mele dnei Wikander. Soția mea vă salută pe amândoi. Cu prietenie, al dvs.ș,ț Mircea Eliade ȘȘP.S. Nu am primit nimic din partea Universității dvs., nici invitație, nici refuz...! ȚȚ* VIItc "VII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 7/7 1951 Dragă prietene, Am atâtea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
șoaptă, pot să vă întreb dacă vă mai gândiți la romanul dvs.? Dar va avea critici mai bune decât Tratatul dvs.? Aș vrea să știu dacă acesta din urmă a fost foarte cerut și de cumpărători. Nu uitați să-i salutați din partea mea pe compatrioții dvs. atât de simpatici, domnii Herescu și Constantinescu, dar mai ales pe Cioran, pentru care am o mare slăbiciune; ce publică, ce face? Prieteni, nu voi uita acea duminică de 15 august 1950, zi magnifică, când
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Dragă Stig, mai am mii de lucruri să vă spun. Dar mă grăbesc pentru ca să vă ajungă această scrisoare - pentru a afla că veniți și că nici o catastrofă nu amenință Șbiataț noastră disciplină la Chicago. Omagiile mele dnei Wikander. Christinel vă salută pe amândoi. Vă îmbrățișez afectuosș,ț Mircea LIItc "LII" ELIADE către WIKANDER*tc "ELIADE către WIKANDER*" 7 decembrie 1961 Dragul meu Stig, Dezolat să aflu de ezitările dvs. Dar vă înțeleg. Dacă este vorba de mobilizare etc., și eu aș
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai mulți scriitori, pe atunci foarte tineri și ei, D.R. Popescu, T. Mazilu, N. Velea, Fănuș Neagu, C. Țoiu, Radu Cosașu, Sorin Titel, spărgeau clișeele cu care lucra așa-zisul realism socialist, silind proza noastră scurtă să primească o infuzie salutară de viață concretă, observată la fața locului, fără ochelari, împrumutați. Oamenii adevărați, reacțiile lor imprevizibile, făceau derizorii clasificările maniheiste ca și comportările dictate de niște generalități socio-politice abstracte, nu o dată false". După ce a îndemnat "fructuos" generația '50, mai apoi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Este invitat și participă, împreună cu soția, la recepții oficiale oferite de Petru Groza. În vara lui 1948 este propus, în unanimitate, ca "membru activ" al Academiei Române, la Secția literară, în locul lui Sextil Pușcariu. La scurt timp, își afirmă bucuria și salută reorganizarea comunistă a Academiei. Reorganizarea va continua și în învățămîntul preuniversitar, dar nu mai puțin în cel universitar. În final, una din marile victime ale acestei reorganizări va fi chiar G. Călinescu. Tovarășii îi interzic, la sfîrșitul lui ianuarie 1949
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Căci el va vedea, pregătită de oamenii muncii de azi, o Românie frumoasă ca Parthenonul, grandioasă ca piramidele Egiptului, bogată în miere și lapte ca străvechiul Canaan, o Românie socialistă care a topit spada și a frînt arcul... Și vor saluta Partidul Muncitoresc Român și pe conducătorii lui de azi care din lanțul suferințelor lor au turnat pluguri și au apărat cu dîrzenie suveranitatea patriei, în frunte cu acela care merită bronzuri de Donatello sau de Michelangelo". Consecvent noilor principii însușite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pace! Vrem pace!" Cu astfel de perle lirice erau tapițate publicațiile literare ale vremii. Lui Labiș îi bate inima alături de-a tătucului: "Cu noua Constituție/ în gînd/ și-n cînt/ cu toate cîte le vom face,/ întîmpinăm/ prin muncă salutînd/ acest Congres de luptă și de pace./ Și-n sala de ședințe,/ la Kremlin,/ cu o bătaie deasă,/ turburată,/ alături de-a lui Stalin,/ cald și plin/ și inimile noastre or să bată". Mihai Beniuc, prezent la Iași în 1954
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
după '89, într-un volum masiv, Ipostaze și metastaze ale discursului oficial (Editura Gitech, Craiova, 2000), universitarul craiovean Marian Barbu. Cuvîntul de deschidere aparține președintelui de onoare al USR, Mihail Sadoveanu. Într-un limbaj ideologizat, după ce declară deschiderea lucrărilor și salută pe cei prezenți, se simte dator să evidențieze factorii care au determinat înnoirea generală a societății: "Partidul Muncitoresc Român și guvernul democratic, după 1944, cu sprijinul Uniunii Sovietice, eliberatoarea noastră, a întreprins treptat o operă vastă de redresare, eliminînd exploatarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a vieții, o formidabilă îndîrjire morală a trupului, o voință de oțel înnobilat și o sănătate spirituală adamantină. E probabil că presupune și un duh sportiv: să-ți placă bătălia în sine încăierarea mai mult decît succesul. E și ea salutară și absolută, deoarece e bazată pe un paradox: pe măsură ce ei te lovesc și-ți fac mai mult rău și-ți impun suferințe din ce în ce mai nedrepte și te încolțesc în locuri mai fără de ieșire, tu te veselești mai tare, tu te întărești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să mor deloc. Te aștept. Și vezi să nu mă faci de rîs, zice. Să nu fii jidan fricos și să nu te caci în pantaloni. Mă sărută apăsat, mă duce pînă la ușă, ia poziția de drepți și mă salută militărește. Du-te, îmi spune". Două au fost momentele cele mai grele din perioada anchetelor la Securitate. Pentru că neagă constant și refuză să spună cine a adus de la Paris ultimul roman al lui Mircea Eliade și piesele lui Eugen Ionescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aceasta să-l lovească cu pumnul în figură. A apucat să-l șteargă peste față totuși, spărgându-i buza de sus și făcându-i ochelarii să sară în aer aproape un metru. — Stimabile, noi tocmai ne pregăteam de plecare. Vă salutăm cu respect și ne cerem scuze dacă v-am pricinuit vreo supărare, încearcă el să fie amuzant, în timp ce se dă ușor în spate, dar primește și un cot care-l întinde peste masă, dărâmând sticlele și paharele. Toți îl prind
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu virajele amețitoare, care păreau oricând că vor face avionul să se prăbușească. Uneori aproape că inima i se și oprea, apoi, când mașinăria ciudată de zbor revenea la poziția inițială și începea din nou să urce, iar Vlaicu îi saluta cu mâna de-acolo, de sus, micuțul Cristian răsufla ușurat, în timp ce publicul aclama, aplauda și arunca pălăriile văzând curajul și price- perea maestrului aerului. Acele aplauze și urale s-au întipă- rit în mintea lui Cristi încă de mic și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
am mai fost de atâtea ori. Și am adus doi prieteni care să mă însoțească. — Ita, dar ce prințișori eleganți, ai ? se aude mai din fundul străzii o voce groasă și răgușită în ultimul hal. — Să trăiți, domnule Știrbu ! îl salută Fernic, însă fără să-l poată zări. Păi, eu știam că oferiți distracții bogătașilor, nu săracilor, râde el. — Da, așa umblă vorbă, trubadurule ? și moaca lui Jean Știrbu apare deodată în lumina gălbuie și slabă a unui feli- nar care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
alături de noi. Cu o oră sau două înainte să se lumineze, asta dacă nu era vineri sau sâmbătă, când își mai prelungea concertele, cobora pentru ultima dată de pe scenă, în aplauzele publi- cului. Mai rămânea câteva minute bune să-și salute amicii, orchestra, să mai dea un autograf, să primească felicitări, uneori și flori sau câte o scrisoare de dragoste din partea vreunei noi admiratoare, apoi își trăgea repede paltonul pe care îl lăsase la garderobă, dacă era mai frig, de multe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]