11,011 matches
-
Frederic Dame a scris un dicționar de medicină ni se pare. Cu toate acestea nu știm să fie nici fiziolog, nici anatom, nici patolog special. Tot d-sa a scris un fel de manual pentru învățarea limbei rusești. Cunoaște limbile slave sau măcar pe cea rusească atât de bine ca pe cea franceză? Ne-ndoim asemenea. A scris apoi o Călăuză a Bucureștilor; un Dicționar al dialectului provensal în comparare cu limba română, în care pune cuvinte românești de gazetă, introduse
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu Italia ne-au susținut în conflictele noastre internaționale, ci Napoleon în Franța, iar în Italia influința sa predominatoare. Concepând el întîi ideea unei mai strânse legături între popoarele latine, pentru a ținea cumpănă mulțimii reînviate a popoarelor germane și slave, ne acoperise și pe noi, pe cât a trăit, cu umbra acestei idei înviitoare. Atitudinea d-lui Waddington și a d-lui conte Delaunay în Congresul de la Berlin ne-au dovedit că, cu sufletul marelui împărat deodată, s-au stins și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reprezentanții ei independenți sânt insultați, pe când dezbaterea și hotărârea comisiunii Camerii române sânt numite cel puțin "o nouă impertinență orientală", guvernul, partizanii săi și îndeosebi persoana d-lui Brătianu sânt nu numai cruțați, dar chiar ridicați până la cea mai înaltă slavă. Din parte-i, foaia ministerială se grăbește a reproduce zilnic acele tirade, atrăgând cu un ton de triumf asupră-le atenția tutulor acelora ce nu vor să adopte soluțiunea Costinescu, adică atenția maiorității, aproape unanimității românilor. Trebuie să mărturisim că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aducem aminte de o duioasă legendă păstrată în memoria popoarelor din Peninsula Balcanică. Când Mohamed II s-a întîmpinat la Rovine cu mica oștire a lui Mircea cel Bătrân, în partea turcilor era ca aliat vestitul Marcu Crăișorul, eroul legendelor slave. Când acesta a văzut mulțimea săgeților române întunecînd văzduhul ca nourii cerului, a căzut în genunchi, rugîndu-se: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă creștinii". Craiul Marcu a căzut în bătălie, dar Mircea a ieșit biruitor. Tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra rolului marelui om de stat, reîmprospătate cu aceiași dibăcie în organe străine ar fi deci proprii de-a reabilita pe roșii în ochii Europei; pentru ca ei s-o poată amăgi din nou. Fondul politicei lor, confederațiunea danubiană în esență slavă, este acelaș de la 1848 și până astăzi, cel propagat prin "Republica romînă" de la Bruxelles, apoi prin "Pruncul", care prunc rămânând, pretinde că de atunci încoace s-ar fi operat o mare schimbare în obscura sa origine și că ar fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cei mari, miniștrii plini de iubire cătră popor, Camera, Senatul, fruntea țării ce face? Face fiecare ce poate. {EminescuOpX 452} Cei mai mulți dintre "liberali" acum trei ani erau plini de datorii și, după o muncă, de trei ani, s-au făcut, slavă Domnului, oameni cu stare. Căci unii au câte două-trei lefi, alții posed moșii de ale statului cu arendă scăzută și iarăși alții cumpără ori vînd: ei n-au vreme să umble după nimicuri și să mai caute ce fac primarii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alt fost mare stăpân al acestei lumi. Eram deci o enigmă contemporană, nu cu mult mai tânăr decât el. Și lăcașul acestei enigme era capul. Enigmă?! Ce enigmă? într-al său nu era nici una și nici într-al altora și, slavă Domnului, cunoscuse și el destulă lume. Și aversiunea lui turbure se limpezise, aversiunea lui ancestrală pentru astfel de capete devenise clară și distinctă. Și glasul lui suav îmi stăruia în auz: "Uite, mă, o mie trei, aici, uite-aici ar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
venit de-acasă în excursia aceea cu scrisoarea în buzunarul vindiacului și te-ai delectat ascultând lectura ei cu mine de față. Arbitrai! Adică ai încercat s-o faci și ai fi vrut să ne vezi pe amândoi ridicîndu-te în slăvi și noi doi îmbrățișîndu-ne și umilindu-ne în fața măreției sufletului tău, pe care nu-l meritam nici unul." " M-a întrebat: îl iubești? continuă Matilda. Cum o să-l iubesc, i-am spus, dacă l-ași fi iubit nu-ți arătam scrisorile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
într-adevăr îi exploatau, profitând de lipsa unei legislații democratice a dreptului la grevă și mai ales profitând din plin de relativa noastră înapoiere care se exprima prin realitatea unui surplus de brațe de muncă - nu-ți convine acest salariu, slavă Domnului, așteaptă la poarta uzinei o grămadă ca tine să se repeadă, flămânzi, să-ți ia locul... Era senin, da, era un cap, dar nu era un filozof, ci un om dotat cu sensibilitate și din ce în ce mai des se irita sub
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
piatră s-ar fi adunat în grupuri de câte zece, gata să cucerească planeta. Sau poate că, dimpotrivă, clipa eliberării e de căutat mult mai aproape, după 23 august, când comuniștii au adus, odată cu Dr. Petru Groza, mulțimi de degete slave, grele și sănătoase, înghesuite prin bocanci în tancurile sovietice. O divizie întreagă de mercenari roșii, botezată după numele unui haiduc autohton, a luat cu-asalt capitala, invadând Podul Mogoșoaiei și Piața Palatului, Filaretul și dealul Arsenalului, bulevardele Carol și Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
gură-cască, un fel de neica-nimeni care se dau și ei cu părerea despre-ntâmplări, deși nimeni nu le-o cere...“ „Penciulescu și Cibănoiu...“, m-a completat tânărul Lupu. „Da. Ce caută ăștia doi acolo? Critica literară i-a ridicat în slăvi, a zis că introduc perspective noi, finaluri cu sertare narative și-alte prostii de-astea. Adevărul e-altul: Penciulescu și Cibănoiu sunt asasinii lui Vasilescu și Ladima. Ei fac butade la sfârșit tocmai pentru că știu cum au mers lucrurile: sabotarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
i-au muls o prezență de 44,25%. Mai mult, în condițiile acestei slabe participări, peste două milioane de români au ieșit din case pentru a vota demiterea lui Traian Băsescu. N-a fost, așadar, votul zdrobitor pe care-l prevedeam." (Slavă Domnului că nu s-a schimbat!, Jurnalul Național, 31 mai 2007) În textul de mai sus, se manifestă, simultan, supralicitarea și minimizarea. Astfel, succesul lui Traian Băsescu, care a fost susținut de aproape 75% din cei prezenți la vot, este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
întru a ne supune la legi, la obiceiuri și la bunele moravuri ale societății în care trăim; întru a cinsti folosurile patriei, a le întrebuința și a le face cât va fi prin putință mai desăvârșite; întru a contribui la slava soțietății căria mădulari suntem, și a mări nemărginit bunele ei (Nicola, 1829, pp. 5-6). O prelucrare mult mai sofisticată teoretic a doctrinei patriotismului îi aparține lui Florian Aaron, care în 1843 la București publică lucrarea Patria, patriotul și patriotismul. Spre deosebire de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au fost săditorul și părintele românilor celor ce astăzi sunt în Daciia, adecă în Moldova, în Țara Românească, în Ardeal și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa iaste terminul și hotarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele sale cele mari ce le formase pentru fericirea nației rumânești. De la marele Traian și până [p. 318] la el rumânii nu s-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al rumânilor, se răpi din viață printr-o moarte hoțească. Sgomotul acel mare ce-l făcură armele rumânești pentru slava și fericirea țării, se liniști; țara rumânească iar căzu sub greutatea soartei mai dinainte; alt Mihaiu nu se mai născu pentru dânsa; în locul slavei de atunci, veni smerirea și umilirea, tot folosul a fost că turcii se învățară a respecta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răpi din viață printr-o moarte hoțească. Sgomotul acel mare ce-l făcură armele rumânești pentru slava și fericirea țării, se liniști; țara rumânească iar căzu sub greutatea soartei mai dinainte; alt Mihaiu nu se mai născu pentru dânsa; în locul slavei de atunci, veni smerirea și umilirea, tot folosul a fost că turcii se învățară a respecta drepturile țării până mai târziu. Dar datoria istoriei rumânești fie ca să păstreze în viacuri isprăvile acelea minunate ale [p. 321] acestui Ahil rumânesc vrednic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologică, dar informată empiric, ce ține de afirmarea din ce în ce mai pregnantă a factorului autohton în conștiința istorică și simțul identitar românești; ii) o altă evoluție, mai degrabă impusă de rigorile profesionale și normele metodei istorice și lingvistice, de recunoaștere a influenței slave în constituirea specificului românesc. În epoca interbelicului, paradigma sintezei triale, substrat-strat-adstrat, va dobândi recunoașterea cvasi-universală, întrunind consensul majoritar în literatura didactică. Odată cu tranziția de la teza Școlii Ardelene a purității la paradigma sintetică a etnogenezei poporului român, problema centrală a devenit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a păstrat caracterul latin al țărilor noastre" (Floru, 1923, p. 27). Travaliul depus de B.P. Hașdeu și I. Bogdan în avangarda reflecției lingvistico-istorice, în lucrări de mare erudiție precum Etymologicum Magnum Romaniae (Hasdeu, 1887-1898), sau programatice cum este Însemnătatea studiilor slave pentru români (Bogdan, 1894), au reușit să impună ideea importanței elementului slav în țesătura etnică și lingvistică a românității. Influența slavilor, devenită de netăgăduit, este totuși minimalizată. La N.A. Constantinescu (1928), slavii au venit după "închegarea neamului românesc", astfel că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contopirea elementelor etnice în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așa de puternică asupra noastră. De aceea s-a și spus chiar, de către slavistul Ion Bogdan, că nu poate fi vorba de poporul român decât după amestecul cu Slavii" (Giurescu, 1942, p. 75). Simțind totuși pericolul unei supralicitări a componentei slave în constituția etno-spirituală a românilor, Giurescu se grăbește să adauge o serie de note explicative la afirmația lui Bogdan, care muta centrul de greutate pe elementul slav: " Această afirmație trebue înțeleasă credem noi în sensul că poporul român și-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
denumirea de "Dacoromani" (Floru, 1931, p. 20; Giurescu, 1942, p. 62) în detrimentul celei de "Daco-romani" sugerează și un proces de telescopare identitară, i.e., contopirea sintetică a celor două elemente etnice într-un tot unitar în cadrul căruia a fost aspirată influența slavă. Subliniind apăsat că "nu avem de a face cu părți egale, nici cantitativ, nici calitativ" (p. 76), Giurescu stabilește apoi ponderea fiecăruia: Dacă ar fi să seriem elementele etnice componente ale poporului român, după importanța lor, am avea deci: întâi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Banatul; ci o Țară română, cu o mare capitală, ce se va chemà Roma, dacă vrei, cu piețe mari numite: Piața poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan, a lui Mihai, a Moldovei, a Banatului, a Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit tocmai după 70 de ani, la 1918", își încheie triumfal manualul de istorie N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate fiind înseriate în cascadă pe aceeași pagină (Roller, 1952, p. 54). Etnogeneza română este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]