8,296 matches
-
învinuit de regionalism târgoviștean. Dar dacă acest adevăr l-ar spune un publicist din Târgoviște, nu-i așa că... "regionalism" etc.? Dar subsemnatul are la activul (ori la pasivul) său lucruri care, dacă îl pot "pune bine" cu Muntenia, îl pot strica cu Moldova și mai ales cu publicul politic din Moldova. Și anume, "regionalism" muntenesc. În Spiritul critic... spun că Muntenia face în veacul al XIX-lea o operă mai utilitară decât Moldova: ea își cheltuiește energia în lupta pentru schimbarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ființe maturizate prea devreme. în confruntarea cu greutatea ce-i apasă zi de zi, ei se comportă, totuși, ca niște persoane normale, fără probleme, fără a duce grija zilei de mâine. Chiar 206 dacă, uneori, unele voci rele le mai strică buna-dispoziție, spunându le că nu pot fi ca ceilalți copii de vârsta lor, ei întotdeauna sunt optimiști și nu bagă prea mult în seamă, zicându-și, mereu, că Dumnezeu are grijă de toată suflarea. De fapt, aș putea spune că
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
linie sunt bolile de gât, iar În a doua bolile feței. Roșeața feței ca și pecinginile ei sunt deja socotite ca boli, atât de către profani, cât și de către mediciniști. La Început, apariția are adesea loc numai la bărbie. Dinții se strică, și aceasta se Întâmplă la Încărcarea anterioară, mai cu seamă la cei de jos. Domnul, reprezentat a pierdut dinții de jos cu siguranță foarte de timpuriu, și tot așa și celălalt. Apoi, se mai pot ivi boli de nervi și
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
am adus nisip de la coasta Mării Nordului, și anume atât de fin, ca să poată fi Înghițit fără osteneală. Este interesant că acest nisip poate servi chiar ca mijloc de dezinfecție. Să se facă următoarea Încercare: Într-un spațiu unde s-a stricat aerul prin ardere de vată sau lapte, să se Încingă pe un fier roșu aprins câteva mâini de nisip de mare și vom fi uimiți cât de repede dispare mirosul, În timpul Încercării să se lase ferestrele Închise, pentru ca acțiunea nisipului
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
apa adîncă și plină cu sloiuri de gheață. Pățania a fost înfățișată rudelor credincioase trecute la cele veșnice printr-o litur- ghie pentru pomenire. Privește cum este fața uliului care este întins pe ghioci. Con- ducătorul. Țesătura mea a fost stricată(viitorul meu a fost distrus)”. Autoritatea lui Bisto i-a făcut pe unii conducători locali să se răscoale cum a făcut Rebodeno iar isprava este spusă pe tăblița 40. ,,Nobilul boeri Bisto, conducătorul cetății geților a adunat călărimea și s-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un mare gol dar și mulți înciudați. Bezine - mato (44 - 30? î.e.n), cel care l-a urmat pe Bisto, a avut de înfruntat o situație foarte grea(tăblița 45). Scăpați de strînsoarea falnicului get, mulți nobili s-au stricat în apucături mișele ajungînd să necinstească sfînta cetate a Sarmisetuzei. A încercat să facă pace cu murdara Roma dar solia trimisă a fost găbjită de acești nemernici și pusă la popreală. Nici falnicii oșteni geți nu-și mai găseau vrednicia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aducea copaci smulși din rădăcini cu care lovea în vase, odgonul de sârmă care ținea vasele ancorate se rupea, podul se distrugea și refacerea necesita uneori cheltuieli mai mari decât construirea altui pod, în alt loc. în timpul cât podul era stricat, țăranii care aveau pământ arabil dincolo de apă, pe celălalt mal, nu puteau trece pentru executarea la timp a muncilor agricole. Aceste necazuri au dus la ideea mutării gospodarilor care aveau pământ numai dincolo de râu într-un sat nou pentru care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
într-o noapte s-a dus să „fure” pepeni din pepenăria unchiului lui, moș Dumitru. Moșul l-a văzut intrat în bostănărie, l-a lăsat să ia în sac pepeni, dar a vrut să-l sperie ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu-i alegea pe cei copți, ci lua ceea ce vedea la lumina lunii, astfel a început să rostească câteva cuvinte în limba germană ca să bage frica în nepot. Zicea moș Dumitru: „Com, Com, Com
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
decât superficial. în fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu lut amestecat cu baligă de cal pardoseala camerei în care dormeam și antreul. Casa noastră nu avea podele de lemn. Era „pardosită” cu lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
spre Volovăț. Duminică, după masă m-am întâlnit iarăși cu „ostașii Domnului. Luni pe la orele 10,30 am ieșit în sat. Am găsit o bătrânică ce se chinuia să întindă niște sârmă ghimpată ca gard, pentru a nu-i mai strica vitele semănătura din grădină. I-am ajutat până a terminat treaba. 27 iulie 1950. Am aflat că un sectar a fost arestat. Deși obosit, m-am culcat privind în gol fără să adorm. De ce-i așa cum este? De ce sunt rău
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele bătucite de muncă, cu degetele stricate de gloanțe pe front, să se afle omul care vorbește cursiv șase limbi străine, (că a fost cândva falnic sergent dragon în slujba împăratului de la Wiena)? Moșul a rămas o mărturie în timp. Câte comori avem noi aruncare în pulbere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
orele 11, 23 începeam serviciul învierii la Cojoci, la miezul nopții plecam pe jos spre Crucea pentru ca la ora două să începem slujba învierii la Crucea. îmi amintesac că într-un an, a plouat toată noaptea de înviere. Drumul era stricat de mașinile grele care cărau butuci, că noroiul și bălțile se țineau lanț și că în această situație, ori cât m-am zorit, n-am reușit să ajung de la Cojoci la Crucea decât la orele 2,15. Transpirat, cu genunchii
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
voiau să-i linșeze. Geamurile de la primărie erau sparte. Două femei săriseră cu bucăți de geam spart să tae gâtul vice primarului. Am oprit orice acțiune. După ce oamenii s-au mai liniștit le-am vorbit, le-am propus să nu stricăm nimic, să nu dăm foc la arhiva primăriei, să nu-i atacăm pe salariații primăriei, pentru că noi trebuie să fim oameni ai dreptății, și să nu ne facem singuri dreptate. I-am asigurat că după revoluție vor fi judecați și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și burgheziei și proletariatului, ostilitate de care au profitat în mod barbar iudeii din România. Moșierii și boerii bogați n-au fost dispuși să facă „sacrificiile” propuse de legionari și au încurajat prigonirea acestora ca pe niste incomozi care le stricau atmosfera petrecerilor și care suspicionau nedreapta lor îmbogățire ca politicieni corupți. Legionarii nu s-au oprit la jumătatea drumului. Politicienii corupți au fost demascați. Hoțiile politice și greșelile oamenilor politici au fost demascate; lăcomia și desfrâul de la palatul regal au
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și mai pronunțată în diferitele lui acte. Astfel, plimbându-se în grădină culege fel de fel de obiecte de pe jos, pietricele, bucăți de lemn, de hârtie, ce le pune în buzunar, crezând că aceste obiecte sunt o valoare, dar și strică cu mâinile sau rupe ce găsește, așternutul său, într-un mod neconștient, ca o trebuință de a-și exersa activitatea. Atențiunea sa este cu totul absentă, incapabil de a și-o fixa un moment, răspunsurile sale fiind ca și automatice
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
necesare chetele în contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G. Panu, găsim acest joc de cuvinte pe sensul „demenței”: „Un mic dementi în organul dumitale de publicitate poate că n-ar strica”). C. Mille insistă și va fi ajutat, prin lungi texte publicate tot în „Lupta”, chiar de către Al. Vlahuță, care ia asupra sa campania pentru chete. M. Eminescu îi scrie personal și lui Vlahuță: „Te rog dar să desistezi cu desăvârșire
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dedică acesta în Introducerea la volumul V al acestui corpus (p. XLV - LXV), considerând-o salvatoarea lui Eminescu (e drept că nu singură, ci alături de doctorul Francisc Isac). Pe cât de critic va fi I.E. Torouțiu cu editorii lui Eminescu pentru că strică textul poetului - pe atât de înrobit este el acestor binefăcători ai poetului care nu făceau altceva decât să aplice o teorie abstractă la realitate. Iar teoria era cea socialistă după care geniul nu poate conviețui cu ordinea statală și trebuie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
însănătoșirii. Este ca o „marcă de familie spirituală”, tradiția sau mitul vrând a uni prin câteva trăsături comune persoanele din jurul poetului și lucrând, în compensație, la ștergerea apăsată a informației certe, documentare, poate chiar de teamă ca aceasta să nu strice povestea, asemănările. Astfel, totul rămâne în contururi mișcate, se estompează. Iar punctul de vârf al acestor tendințe seculare îl reprezintă, desigur, întărirea convingerii colective că modelul este cel adevărat. Aceste mituri, povești, legături, întăresc impresia că Eminescu a fost într
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Veronica Micle. Se ajunge, pentru fragmentul următor, la o scrisoare din februarie 1882, datată tot de Veronica Micle cu aceeași cerneală violetă, din care se citează pe sărite ( subliniem pasajele omise ): „Folosul meu, după atâta muncă, e că sunt stricat cu toată lumea, și că toată energia, dac-am avut-o vreodată, și toată elasticitatea intelectuală s-au dus pe apa Sâmbetei. Se prea poate ca, de azi pe mâni, toată întreprinderea să înceteze și fiecare să-și vază de treabă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în cercul nostru. Seara de 4 mai 1888 a fost, pentru noi, o adevărată sărbătoare. Creangă a venit la întrunirea de la Beldiceanu și ne-a citit o parte inedită din Amintiri. A fost un delir, și pentru a nu se strica farmecul sub care ne desfătam, nu s-a mai citit nimic în acea seară. Retras în singurătatea lui, lăsat în părăsire de prietenii de la „Junimea” care nu mai așteptau nimic de la el, Creangă s-ar fi stins în bojdeuca lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
opinia publică și a dovedi pozitiv că Eminescu a murit de PNG sifilis. Dovada nu s-a făcut, dimpotrivă: diagnosticul a fost infirmat. Mai e de mirare că nici n-a mai interesat creierul, că a devenit o piesă anatomică stricată fără a mai fi studiată, că, apoi, funeraliile au fost organizate atât de repede, etc.? în conclavul lor, medicii au hotărât să dea publicității numai lucrurile de interes general, și astfel au rămas amănuntele întrun raport de sertar. Sau alt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe spate. MELISSA: Când soțul meu apăsa prea tare sau mă masa cum nu trebuie (râde) - vreau să spun cu prea multă forță - rezistam cât puteam și pe urmă strigam furioasă: Termină o dată!" El devenea ca gheața și aceasta-i strica toată dispoziția. Apoi am încercat metoda pozitivă, spunându-i lucruri de genul: "Tare bine ar fi să mă masezi puțin mai blând" sau "Minunat! Acum fă puțin mai jos și mai la dreapta... Superb!" Nu numai că mă simțeam bine
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
se simtă soțul lui Mary! BEVERLY: Nu despre asta vreau să vorbesc. Vreau... STEVE: (ieșind cu spatele) Uite, nu știu ce poate fi de data asta, dar hai s-o lăsăm pe mâine. Am petrecut o seară plăcută și nu vreau să stricăm totul acum. BEVERLY: (mai tare) Dar acum e important să-ți spun. M-ai (Scut să-mi fie rușine de tine. STEVE Vom discuta mâine dimineață, îți promit. BEVERLY: (strigând în timp ce Steve pleacă, închizând ușa) Steve! Ceea ce-și dorește
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
o viață absurdă și nenorocită dacă am încerca de fiecare dată să ne conformăm tuturor adevărurilor generale în care credem. Pe deasupra, adevărurile generale de multe ori se contrazic: "Spărtura din gard până e mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere toate acestea, atunci când cineva citează un adevăr general, putem foarte bine să acceptăm adevărul, menținându-ne în același timp opiniile. Să privim următoarele dialoguri: GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fac chetă la vecini. (Acceptă adevărul și folosește tehnica "discului stricat". ) STAN: Sunt sigur că te-ai descurca foarte bine. Toți vecinii te plac. GEN: Drăguț din partea ta să spui asta, dar prefer să nu fac chetă la vecini ("Discul stricat". ) STAN: Știi, e mai mult ca sigur că nu ți-ar lua decât o oră pe zi. GEN: Sunt sigură că nu mi-ar lua mult timp, Stan, dar prefer să nu fac chetă la vecini. (Acceptă adevărul și folosește
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]