7,731 matches
-
a doua perioadă, mulți dintre romanticii polonezi au lucrat în străinătate, de multe ori expulzați din Polonia de către puterile ocupante din cauza ideilor lor politice subversive. Munca lor a devenit tot mai dominată de idealurile de luptă politică pentru libertatea și suveranitatea țării lor. Elementele de misticism au devenit mai proeminente. Ei au dezvoltat ideea de a poet profetic. Acești barzi (wieszcz) erau lideri spirituali al luptei națiunii pentru independență. Poetul cel mai notabil și recunoscut a fost Adam Mickiewicz. Celebrul său
Romantismul în Polonia () [Corola-website/Science/329180_a_330509]
-
poloneze, regăsindu-se în operele cele mai reprezentative cum ar fi "Pan Tadeusz", dar și "Trilogia" lui Henryk Sienkiewicz. Legătura cu trecutul este una dintre caracteristicile definitorii ale romantismului polonez, diferențiindu-l de alte țări care nu au suferit pierderea suveranității de stat. Romantismul s-a manifestat nu doar în literatură ci și în pictură și muzică. Pictura romantică poloneză este reprezentată de lucrările lui Artur Grottger, Henryk Rodakowski, de reprezentările ecvestre al marelui artist Piotr Michałowski, de Jan Nepomucen Głowacki
Romantismul în Polonia () [Corola-website/Science/329180_a_330509]
-
Cultura Poloniei în perioada interbelică a asistat la renașterea suveranității Poloniei. Națiunea, împreună cu patrimoniul său cultural nu au mai fost suprimate de cele trei mari puteri străine care au împărțit Polonia între ele. Dezvoltarea culturală a avut ca efect retragerea culturii elitelor nobilimii din secolul al XIX-lea și a
Perioada interbelică în arta Poloniei () [Corola-website/Science/329193_a_330522]
-
Istoria interbelică a Poloniei cuprinde perioada de la recreere a statului polonez independent, în 1918, până la invazia Poloniei de către Germania nazistă și Uniunea Sovietică în 1939, la debutul celui de-al Doilea Război Mondial. Cele două decenii ale suveranității Poloniei între cele două războaie mondiale sunt cunoscute ca Perioada interbelică. Polonia a reapărut în noiembrie 1918, după mai mult de un secol de împărțire teritorială de către Austro-Ungaria, Prusia și Imperiul Rus. Independența sa a fost confirmată de puterile învingătoare
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
exista o preocupare pentru construirea unei națiuni-stat și un conflict puternic cu Italia. Din punct de vedere religios, existau mișcări secularizante în toată Europa, din care Albania făcea parte formal. În aceste condiții, se impunea ca Albania sa-și afirme suveranitatea ca un stat european modern prin toate mijloacele, iar islamul trebuia adaptat acestei nevoi primare. În acest scop, s-a impus o reformă religioasă controlată atent de către stat, care a fost atât îmbrățișată, cât și întâmpinată cu opoziție. Timpul a
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
militară și recurgerea doar la resursele naționale pentru dezvoltarea țării. Cei trei stâlpi ai doctrinei, enunțați de Kim Ir Sen în discursul său din 14 aprilie 1965, intitulat "„Despre construcția socialismului și revoluția sud-coreeană în Republica Populară Democrată Coreeană”", erau: suveranitatea politică, independența economică și autonomia militară. Practic, doctrina intenționa instituirea unui autoritarism izolaționist și autosuficient. Se pare că Ceaușescu a fost profund impresionat de primirea care i-a fost făcută, marcată de manifestații publice și spectacole grandioase, precum și de felul
Epoca de Aur (România) () [Corola-website/Science/328850_a_330179]
-
cu o putere mai mare decât era de așteptat, urmând Războiul de 13 ani (1454 - 1466). Cazimir și Confederația prusacă i-au învins pe Teutoni, preluând capitala Marienburg (Castelul Malbork). În a doua Pace de la Thorn (1466), Ordinul a recunoscut suveranitatea poloneză asupra regiunilor prusace de vest și suzeranitatea coroanei poloneze asupra Statului Teuton Monastic din Prusia, transformat în 1525 într-un ducat, denumit Ducatul Prusia. Singurul frate al Elisabetei, Ladislau, rege al Boemiei și Ungariei, a murit în 1457, iar
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
fost Polonia, el a stabilit Ducatul Varșoviei (1809) ca stat independent, dar subordonat. Congresul de la Viena (1815) a restaurat împărțirea Poloniei, dar a dat independență parțială Cracoviei, Orașul liber Cracovia. Orașul a devenit din nou în centrul unor lupte pentru suveranitatea națională în 1846, în timpul Revoltei din Cracovia. Revolta nu a reușit să se răspândească în afara orașului în Polonia, și a fost înfrântă, ducând la crearea Marelui Ducat de Cracovia de către Imperiul Austriac. După Războiul Austro-Prusac din 1866, Austria a acordat
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
realitățile lingvistice din Republica Moldova)", 400 p. de Alexandru Bantoș; "Republica Moldova. Între România și Rusia", autor prof. doctor în istorie Dorin Cimpoeșu, 400 p. Elaborate pe parcursul ultimilor douăzeci de ani de la adoptarea legislației lingvistice în Republica Moldova și de la declararea independenței și suveranității R. Moldova, textele incluse în volume oferă publicului larg șansa de a se iniția, în baza unui bogat material factologic, în anevoioasa problemă de renaștere națională și de reanimare a conștiinței identitare etnice și lingvistice a basarabenilor. La revista „Limba
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
râul Var”, inclusiv Nisa, dar nu și Savoia. Începând cu anul 1939, Mussolini a afirmat public de mai multe ori că Italia are nevoie de un acces neîngrădit la oceanele lumii prin linii de transport naval care să îi asigure suveranitatea națională. Pe 4 februarie 1939, Mussolini s-a adresat Marelui Consiliu al Fascismului în cadrul unei sesiuni speciale. El a ținut un discurs având ca subiect relațiile internaționale și obiectivele politicii sale externe, „care poate fi comparată cu dispoziția celebră a
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
altă sursă). Din aceștia s-a format, după încetarea ostilităților în ianuarie 1918, un al doilea regiment, denumit „Cloșca”, iar după o lună și cel de-al treilea, denumit „Crișan”. Primele regimente care au depus jurământul, angajându-se la apărarea suveranității României Mari, au fost Regimentele 1 și 2 la Marino pe 5 decembrie 1918, respectiv în piața Sena din Roma pe 26 ianuarie 1919. În "„Buletinul Cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina”", Dan-Simion Grecu susține
Legiunea Voluntarilor Români din Italia () [Corola-website/Science/335419_a_336748]
-
de miliția transnistreană, împreună cu consilierii săi pe 13 mai 2007. Independența Transnistriei este recunoscută doar de trei entități efemere, care la rândul lor au recunoaștere foarte redusă: Abhazia, Osetia de Sud și Nagorno-Karabah. Niciun stat membru al ONU nu recunoaște suveranitatea Transnistriei.
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
Albert, care a fost ales fiind soțul Elisabetei, ar trebui să reglementeze doar "cu acordul și aprobarea ei". Cuplul a acceptat condițiile la 18 decembrie și au fost aleși ca rege și regina Ungariei. Mai târziu, Elisabeta a afirmat că suveranitatea ei a derivat nu numai din voința tatălui ei, dar și din voința poporului. O dispută imediată a apărut cu privire la cine era îndreptățit să așeze coroana Elisabetei; episcopul de Veszprém a revendicat dreptul de a pune coroana maghiară reginei consort
Elisabeta de Luxemburg () [Corola-website/Science/335470_a_336799]
-
fost primii care au manifestat rezistență la planul de divizare pe criterii sectare a Irakului, șiiți și celelalte minorități i-au urmat curând, evidențiind dezideratul conform căruia identitatea lor este afirmată pe deplin în cadrul unui stat irakian unitar. De asemenea, suveranitatea și integritatea Irakului era amenințată de ingerințele statelor învecinate. Astfel, alianța dintre partidele șiite și Iran a determinat creșterea influenței Teheranului în zona Basra și în alte regiuni majoritar șiite, în timp ce parteneriatul dintre sunniți, Al-Qaida și alte grupări extremiste a
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
încă se vedeau ca un grup distinct, care, sub Pactul Național ebeneficiau de dominant politica indiferent de schimbările demografice. Pactul de la Cairo din anul 1969 a avut ca scop dirijarea atacurilor armate palestiniene asupra Israelului, lansate din Liban. În timp ce recunoastea suveranitatea libaneză, permitea organizațiilor palestiniene să se înarmeze în taberele de refugiu. Relațiile cu Israel s-au dovedit a fi o problemă divizată. Unii considerau că este nevoie de o alianță pentru a asigura viitorul creștinilor libanezi, în timp ce alții precum fostul
Comunitatea maronită din Liban () [Corola-website/Science/331980_a_333309]
-
și grănicerii din Balaklava au fost dezarmați de către persoane înarmate, cel mai probabil soldați ruși fără însemne. La 28 februarie aeroporturile din Crimeea au revenit sub controlul autorităților ucrainene. Parlamentul ucrainean a votat o rezoluție prin care a cerut garantarea suveranității de către Statele Unite și Marea Britanie. La 1 martie, noul premier crimeean Serghei Aksionov a solicitat Rusiei, prin intermediul președintelui rus Vladimir Puțin, „"asistență în asigurarea păcii și stabilității pe teritoriul"” Crimeii. Între timp, Aksinov urma să preia „"temporar controlul securității"” în Crimeea
Criza din Crimeea din 2014 () [Corola-website/Science/331421_a_332750]
-
amicală cu vecinul său, Federația Rusă, permițând acesteia să păstreze unele contingente ale forțelor sale militare pe teritoriul ucrainean, în Crimeea. Conform Memorandumului de la Budapesta (5 decembrie 1994), Statele Unite, Marea Britanie și Rusia oferă garanții de securitate a independenței Ucrainei și suveranității în interiorul frontierelor sale.
Forțele armate ale Ucrainei () [Corola-website/Science/331432_a_332761]
-
preciza câți dintre aceștia au plecat de fapt la muncă în Rusia. Conform Rusiei, acțiunile SUA și UE de a tolera o lovitură de stat la Kiev ar reprezenta o încălcare a Memorandumului de la Budapesta, care garanta integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. În timp ce Comisia de la Veneția declară neconstituțional referendumul din Crimeea precum și comunitatea internațională condamnă în general anexarea la Rusia, populația locală din Crimeea și Sevastopol salută alipirea la „țara-mamă”, iar Putin neagă că este vorbă despre o intervenție militară a
Intervenția armată rusă în Ucraina din 2014-2016 () [Corola-website/Science/331441_a_332770]
-
-lea al Navarei, devenind stăpân peste doi dintre frații săi: Ramiro, căruia i s-au oferit terenurile care serveau ca bază pentru împărăția Aragonului și Gonzalo, care a primit Sobrarbe și Ribagorza. De asemenea, el a avut unele cerei de suveranitate asupra fratelui său, Ferdinand, care servea ca și Conte de Castilia sub regența Regatului Leon. În 1037, Ferdinand a solicitat ajutor lui García împotriva cumnatului său, Bermundo al III-lea de Leon, în bătălia de la Tamaron lângă Pisuerga. Cei doi
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
erau finanțate în întregime de la buget și nu implicau aportul parțial sau ocazional al recruților. În Cisleithania, "k.k. Landwehr" nu trebuie confundat cu Landsturm. După războiul pierdut al Imperiului Austriac împotriva Regatului Prusiei, Regatul Ungariei și-a dobândit parțial suveranitatea prin Compromisul austro-ungar din 1867. Ungaria dorea acum ca, pe lângă Armata comună și Marina de război imperială și regală, care erau subordonate doar Împăratului și Ministerului de război imperial și regal, să posede și o forță militară proprie, care trebuia
Forțele de apărare cezaro-crăiești () [Corola-website/Science/337487_a_338816]
-
IV-lea. În mod normal, în democrațiile liberale, care sunt atât monarhii constituționale cât și state naționale - cum ar fi cele din Danemarca, Japonia sau Suedia - exercitarea prerogativei regale servește și ca o funcție ceremonială care atestă și consfințește public suveranitatea statului. Constituția României din 1923, cea mai recentă constituție monarhică românească elaborată într-un climat liber și democratic, prevede detaliat - în special la art. 88, dar și la alte articole - care sunt puterile Regelui României: Art. 10. [...] Decorațiunile străine se
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
politice și economice. La construirea Europeană ( Uniunea Europeană) este un exemplu de panism continental. Acest lucru este în contradicție cu istoria Franței (în urmă cu 1517 de ani de la botezul lui Clovis în 496, Franța fiind construită pe baza independenței și suveranității naționale politice și refuzînd de a vedea apariția unui imperiu European, si de a institui dreptului sau în organizarea internă Franceză). Dorința de a crea un sistem unificat de America de Nord în bloc (Statele Unite ale Americii, Canada și Mexic), cu o
Panism () [Corola-website/Science/328479_a_329808]
-
domniei lui Gustav Vasa, deși toți monarhii precedenți făceau parte dintr-un număr limitat de familii care sunt considerate ca dinastii regale în Suedia. În prezent, Suedia este un stat cu o democrație reprezentativă, cu un sistem parlamentar bazat pe suveranitate populară, așa cum este definit în Actul de Guvernare (una din cele patru Legi fundamentale ale statului care formează Constituția). Monarhul și membrii familiei regale au diferite obligații oficiale si neoficiale, interne si internaționale . Carl al XVI-lea Gustaf a devenit
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
rege însemnat și cu contribuții pozitive. În domeniul politicii externe Alexandru Ianai a deviat de la linia adoptată de predecesorii săi. Nu a reînnoit alianța cu Republica Romană, din teamă față de expansiunea romană și din voința de a afirma puterea și suveranitatea Iudeei. Dimpotrivă, el a căutat legături cu dușmanii Romei din Orient, cu parții. Prin aceasta el s-a aventurat într-o poziție riscantă, dar a murit înainte ca romanii să ajungă în Orient. El a păstrat relații bune cu Egiptul
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
algerian. Cu toate acestea, guvernul interimar nu va fi alcătuit din oamenii aleși de Brahimi, ci din persoane de încredere ale administrației americane, care priveau cu suspiciune strategia "consultărilor ample" a emisarului. Prin urmare, visul lui Brahimi de a restabili suveranitatea și independența Irakului și de a pune bazele unei tehnocrații cu oameni "onești și calificați" în funcții-cheie nu va deveni o realitate foarte curând. În luna mai a anului 2004, ca urmare a publicării unor rapoarte cu privire la abuzurile și umilirea
Lakhdar Brahimi () [Corola-website/Science/331082_a_332411]