7,871 matches
-
Tunelul Sint-Anna (în ) este un tunel pietonal și velo pe sub fluviul Schelde în orașul Antwerpen din Belgia. Construcția să a început pe 28 iunie 1931 și a fost finalizată pe 14 august 1933, iar tunelul a fost inaugurat oficial pe 10 septembrie 1933, în prezența Regelui Albert I. Înainte de deschiderea tunelului se aflau în exploatare două feriboturi: „Sint-Annekensboot” și „Land van Waas / Pays de Waes”. Feribotul „Sint-Annekensboot” traversa fluviul Schelde în dreptul castelului het Steen, în timp ce
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
fluviul Schelde în orașul Antwerpen din Belgia. Construcția să a început pe 28 iunie 1931 și a fost finalizată pe 14 august 1933, iar tunelul a fost inaugurat oficial pe 10 septembrie 1933, în prezența Regelui Albert I. Înainte de deschiderea tunelului se aflau în exploatare două feriboturi: „Sint-Annekensboot” și „Land van Waas / Pays de Waes”. Feribotul „Sint-Annekensboot” traversa fluviul Schelde în dreptul castelului het Steen, în timp ce „Land van Waas” transporta garnituri de tren între gările Vlaams Hoofd din Linkeroever (ulterior denumită Gară
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
și Flandra de Est a fost modificată, iar comunele Burcht și Zwijndrecht, situate pe malul stâng al Scheldei, au fost transferate provinciei Antwerpen. Aceeași lege stipula decizia guvernului de a organiza, până pe 1 ianuarie 1924, o licitație pentru forarea unui tunel pe sub fluviu. Situația financiară de după război a regatului a făcut imposibilă respectarea datei, iar ofertele private au fost respinse, deoarece solicitau garanții guvernamentale în caz de eșec. Aceste lucruri au dus în final la constituirea, pe 9 martie 1929, a
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
avea scopul precis de a realiza o conexiune între cele două maluri ale fluviului care să permită circulația persoanelor, mărfurilor și vehiculelor. După studii amănunțite, Consiliul Director al companiei a decis că cea mai bună soluție este construirea a doua tuneluri separate, unul pentru vehicule, celălalt pentru pietoni și cicliști. Construcția tunelului pietonal a început pe 28 iunie 1931 și s-a terminat cu opt luni înainte de termen, iar inaugurarea oficială a celor două tuneluri a avut loc pe 10 septembrie
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
maluri ale fluviului care să permită circulația persoanelor, mărfurilor și vehiculelor. După studii amănunțite, Consiliul Director al companiei a decis că cea mai bună soluție este construirea a doua tuneluri separate, unul pentru vehicule, celălalt pentru pietoni și cicliști. Construcția tunelului pietonal a început pe 28 iunie 1931 și s-a terminat cu opt luni înainte de termen, iar inaugurarea oficială a celor două tuneluri a avut loc pe 10 septembrie 1933, în condiții meteorologice foarte favorabile, în prezența familiei regale belgiene
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
bună soluție este construirea a doua tuneluri separate, unul pentru vehicule, celălalt pentru pietoni și cicliști. Construcția tunelului pietonal a început pe 28 iunie 1931 și s-a terminat cu opt luni înainte de termen, iar inaugurarea oficială a celor două tuneluri a avut loc pe 10 septembrie 1933, în condiții meteorologice foarte favorabile, în prezența familiei regale belgiene, a numeroși demnitari și delegați străini. Tunelul Sint-Anna a avut mult de suferit în Al Doilea Război Mondial. Înainte de retragerea din Antwerpen, armata
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
1931 și s-a terminat cu opt luni înainte de termen, iar inaugurarea oficială a celor două tuneluri a avut loc pe 10 septembrie 1933, în condiții meteorologice foarte favorabile, în prezența familiei regale belgiene, a numeroși demnitari și delegați străini. Tunelul Sint-Anna a avut mult de suferit în Al Doilea Război Mondial. Înainte de retragerea din Antwerpen, armata germană a dinamitat accesul din Linkeroever, distrugând clădirea, liftul, scările rulante și intrarea în galerie. Tunelul a fost supus unui amplu proces de renovare
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
regale belgiene, a numeroși demnitari și delegați străini. Tunelul Sint-Anna a avut mult de suferit în Al Doilea Război Mondial. Înainte de retragerea din Antwerpen, armata germană a dinamitat accesul din Linkeroever, distrugând clădirea, liftul, scările rulante și intrarea în galerie. Tunelul a fost supus unui amplu proces de renovare și restaurare în perioada 1992-1993. Pe data de 7 februarie 1997, tunelul a fost declarat monument istoric, primind indicativul 3139. În lungime de 572,28 de metri și amplasat la 31,57
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
Înainte de retragerea din Antwerpen, armata germană a dinamitat accesul din Linkeroever, distrugând clădirea, liftul, scările rulante și intrarea în galerie. Tunelul a fost supus unui amplu proces de renovare și restaurare în perioada 1992-1993. Pe data de 7 februarie 1997, tunelul a fost declarat monument istoric, primind indicativul 3139. În lungime de 572,28 de metri și amplasat la 31,57 metri sub albia fluviului în zona cea mai adâncă, tunelul Sint-Anna mai este numit de locuitorii orașului și „tunelul pietonal
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
restaurare în perioada 1992-1993. Pe data de 7 februarie 1997, tunelul a fost declarat monument istoric, primind indicativul 3139. În lungime de 572,28 de metri și amplasat la 31,57 metri sub albia fluviului în zona cea mai adâncă, tunelul Sint-Anna mai este numit de locuitorii orașului și „tunelul pietonal”. Începând de la inaugurarea să, el asigura o legătură între zona centrală a orașului Antwerpen și cartierul Linkeroever, situat pe malul stâng al Scheldei. La ambele capete ale tunelului există lifturi
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
1997, tunelul a fost declarat monument istoric, primind indicativul 3139. În lungime de 572,28 de metri și amplasat la 31,57 metri sub albia fluviului în zona cea mai adâncă, tunelul Sint-Anna mai este numit de locuitorii orașului și „tunelul pietonal”. Începând de la inaugurarea să, el asigura o legătură între zona centrală a orașului Antwerpen și cartierul Linkeroever, situat pe malul stâng al Scheldei. La ambele capete ale tunelului există lifturi pentru acces în subteran cu o capacitate de 40
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
mai adâncă, tunelul Sint-Anna mai este numit de locuitorii orașului și „tunelul pietonal”. Începând de la inaugurarea să, el asigura o legătură între zona centrală a orașului Antwerpen și cartierul Linkeroever, situat pe malul stâng al Scheldei. La ambele capete ale tunelului există lifturi pentru acces în subteran cu o capacitate de 40 de persoane fiecare și o masă maximă de 3.000 kg, precum și două rânduri de scări rulante construite pe structura din lemn masiv autentic. La vremea realizării tunelului scările
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
ale tunelului există lifturi pentru acces în subteran cu o capacitate de 40 de persoane fiecare și o masă maximă de 3.000 kg, precum și două rânduri de scări rulante construite pe structura din lemn masiv autentic. La vremea realizării tunelului scările rulante erau o noutate. Lungimea de 572,28 m a galeriei este calculată între capetele celor două scări rulante. Tunelul Sint-Anna are un diametru exterior de 4,74 m și un diametru interior de 4,22 m. La cele
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
3.000 kg, precum și două rânduri de scări rulante construite pe structura din lemn masiv autentic. La vremea realizării tunelului scările rulante erau o noutate. Lungimea de 572,28 m a galeriei este calculată între capetele celor două scări rulante. Tunelul Sint-Anna are un diametru exterior de 4,74 m și un diametru interior de 4,22 m. La cele două capete accesul se face prin intermediul unor clădiri similare cu două etaje, ambele proiectate de arhitectul local Emiel Van Averbeke. Tunelul
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
Tunelul Sint-Anna are un diametru exterior de 4,74 m și un diametru interior de 4,22 m. La cele două capete accesul se face prin intermediul unor clădiri similare cu două etaje, ambele proiectate de arhitectul local Emiel Van Averbeke. Tunelul perfect orizontal a fost săpat prin argilă de Boom cu un scut de forat manual. Căptușeala tunelului este alcătuită din elemente prefabricate din fonta îmbinate cu nituri din plumb. Costul total al construcției s-a ridicat la 40 de milioane
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
m. La cele două capete accesul se face prin intermediul unor clădiri similare cu două etaje, ambele proiectate de arhitectul local Emiel Van Averbeke. Tunelul perfect orizontal a fost săpat prin argilă de Boom cu un scut de forat manual. Căptușeala tunelului este alcătuită din elemente prefabricate din fonta îmbinate cu nituri din plumb. Costul total al construcției s-a ridicat la 40 de milioane de franci (circa 1 milion de euro). Pentru a reda aspectul inițial al tunelului au fost păstrate
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
forat manual. Căptușeala tunelului este alcătuită din elemente prefabricate din fonta îmbinate cu nituri din plumb. Costul total al construcției s-a ridicat la 40 de milioane de franci (circa 1 milion de euro). Pentru a reda aspectul inițial al tunelului au fost păstrate elemente originale precum cele două clădiri de acces, scările rulante sau vechile indicatoare și semne de avertizare. Dimensiunile galeriei și ale lifturilor au fost alese astfel încât să permită coborârea și circulația prin tunel a ambulantelor sau mașinilor
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
reda aspectul inițial al tunelului au fost păstrate elemente originale precum cele două clădiri de acces, scările rulante sau vechile indicatoare și semne de avertizare. Dimensiunile galeriei și ale lifturilor au fost alese astfel încât să permită coborârea și circulația prin tunel a ambulantelor sau mașinilor poliției în cazul unui incident major în Tunelul Waasland. Această funcție a fost abandonată după punerea în funcțiune, în 1969, a Tunelului Kennedy. În perioada 2017-2018 vor fi instalate noi lifturi în locul celor vechi și vor
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
două clădiri de acces, scările rulante sau vechile indicatoare și semne de avertizare. Dimensiunile galeriei și ale lifturilor au fost alese astfel încât să permită coborârea și circulația prin tunel a ambulantelor sau mașinilor poliției în cazul unui incident major în Tunelul Waasland. Această funcție a fost abandonată după punerea în funcțiune, în 1969, a Tunelului Kennedy. În perioada 2017-2018 vor fi instalate noi lifturi în locul celor vechi și vor fi adăugate elemente de siguranță scărilor rulante.
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
galeriei și ale lifturilor au fost alese astfel încât să permită coborârea și circulația prin tunel a ambulantelor sau mașinilor poliției în cazul unui incident major în Tunelul Waasland. Această funcție a fost abandonată după punerea în funcțiune, în 1969, a Tunelului Kennedy. În perioada 2017-2018 vor fi instalate noi lifturi în locul celor vechi și vor fi adăugate elemente de siguranță scărilor rulante.
Tunelul Sint-Anna (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337514_a_338843]
-
patrimoniul provinciei Antwerpen. Această măsură stimula extinderea și pe malul stâng a orașului Antwerpen, situat la acea vreme doar pe malul drept. Aceeași lege stipula și decizia guvernului de a organiza, până pe 1 ianuarie 1924, o licitație pentru forarea unui tunel pe sub fluviu între cele două așezări. Situația financiară de după Primul Război Mondial a regatului Belgiei a făcut imposibilă respectarea datei de 1 ianuarie 1924 pentru realizarea tunelului pe sub Schelde, iar ofertele private au fost respinse, deoarece solicitau garanții guvernamentale în
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
guvernului de a organiza, până pe 1 ianuarie 1924, o licitație pentru forarea unui tunel pe sub fluviu între cele două așezări. Situația financiară de după Primul Război Mondial a regatului Belgiei a făcut imposibilă respectarea datei de 1 ianuarie 1924 pentru realizarea tunelului pe sub Schelde, iar ofertele private au fost respinse, deoarece solicitau garanții guvernamentale în caz de eșec. Aceste lucruri au dus în final la constituirea, pe 9 martie 1929, a societății pe acțiuni Intercommunale Maatschappij van de Linker Scheldeoever, ce avea
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
a concentrat la începutul activității sale pe sarcina principala: realizarea unei legături directe și permanente între cele două maluri ale fluviului Schelde. După studii amănunțite, Consiliul Director al companiei a decis că cea mai bună soluție este construirea a doua tuneluri separate, unul pentru vehicule, celălalt pentru pietoni și cicliști. Sub coordonarea IMALSO, pe 1 martie 1931 a început construcția tunelului auto Waasland, iar pe 28 iunie 1931 a unui tunel pietonal și velo, numit ulterior Sint-Anna. Ambele tuneluri au fost
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
fluviului Schelde. După studii amănunțite, Consiliul Director al companiei a decis că cea mai bună soluție este construirea a doua tuneluri separate, unul pentru vehicule, celălalt pentru pietoni și cicliști. Sub coordonarea IMALSO, pe 1 martie 1931 a început construcția tunelului auto Waasland, iar pe 28 iunie 1931 a unui tunel pietonal și velo, numit ulterior Sint-Anna. Ambele tuneluri au fost proiectate de arhitectul local Emiel Van Averbeke. Tunelul Waasland a fost realizat de firmă "Compagnie Internaționale des Pieux Armés Frankignoul
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]
-
decis că cea mai bună soluție este construirea a doua tuneluri separate, unul pentru vehicule, celălalt pentru pietoni și cicliști. Sub coordonarea IMALSO, pe 1 martie 1931 a început construcția tunelului auto Waasland, iar pe 28 iunie 1931 a unui tunel pietonal și velo, numit ulterior Sint-Anna. Ambele tuneluri au fost proiectate de arhitectul local Emiel Van Averbeke. Tunelul Waasland a fost realizat de firmă "Compagnie Internaționale des Pieux Armés Frankignoul". Tunelurile au fost finalizate înainte de termen și au fost inaugurate
Compania Intercomunală a Malului Stâng al Scheldei () [Corola-website/Science/337534_a_338863]