79,378 matches
-
să prevadă situarea unui punct de prelevare la o distanță mai mică sau ca acesta să fie reprezentativ pentru calitatea aerului într-o zonă mai mică, ținând cont de condițiile geografice. Trebuie să se aibă în vedere nevoia evaluării calității aerului pe insule. II. Amplasare la microscară Trebuie îndeplinite următoarele indicații în măsura în care e posibil: - debitul din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu trebuie limitat sau blocat de elemente care să afecteze circulația aerului din vecinătatea prelevatorului (de regulă la
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
aibă în vedere nevoia evaluării calității aerului pe insule. II. Amplasare la microscară Trebuie îndeplinite următoarele indicații în măsura în care e posibil: - debitul din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu trebuie limitat sau blocat de elemente care să afecteze circulația aerului din vecinătatea prelevatorului (de regulă la câțiva metri distanță de clădiri, balcoane, pomi sau alte obstacole și la cel puțin 0,5 m distanță de cea mai apropiată clădire în cazul punctelor de prelevare pentru calitatea aerului pe aliniamentul clădirilor
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
să afecteze circulația aerului din vecinătatea prelevatorului (de regulă la câțiva metri distanță de clădiri, balcoane, pomi sau alte obstacole și la cel puțin 0,5 m distanță de cea mai apropiată clădire în cazul punctelor de prelevare pentru calitatea aerului pe aliniamentul clădirilor); - în general, orificiul de intrare a punctului de prelevare trebuie să fie între 1,5 m (zona de respirație) și 4 m deasupra solului. Pozițiile mai înalte (până la 8 m) pot fi necesare în alte împrejurări. Acestea
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
necesare în alte împrejurări. Acestea pot totodată să fie adecvate dacă stația deservește o zonă mai întinsă; - orificiul de intrare al sondei nu trebuie să fie așezat în imediata vecinătate a surselor pentru evitarea preluării directe a emisiilor neamestecate cu aerul înconjurător; - amplasarea aparatelor pentru luarea probelor din trafic: - pentru toți poluanții, aceste puncte de prelevare trebuie să fie la cel puțin 25 m depărtare de marginea principalelor intersecții și la cel puțin 4 m depărtare de centrul celei mai apropiate
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
de centrul celei mai apropiate benzi de circulație; - pentru dioxidul de azot, orificiile trebuie să nu fie mai departe de 5 m de bordura drumului; - pentru pulberile în suspensie și plumb, orificiile trebuie așezate astfel încât să fie reprezentative pentru calitatea aerului din apropierea aliniamentului construcțiilor. Se vor lua în considerare următorii factori: - surse de interferență; - securitate - acces; - putere electrică și comunicații telefonice disponibile; - vizibilitatea amplasamentului în relație cu împrejurimile; - siguranța publicului și a operatorilor; - avantajul amplasării comune a punctelor de prelevare - probe
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
criteriilor de selecție în timp. ANEXA VII CRITERII PENTRU DETERMINAREA NUMĂRULUI MINIM DE PUNCTE DE PRELEVARE-PROBE PENTRU MĂSURAREA CONSTANTĂ A CONCENTRAȚIILOR DE DIOXID DE SULF (SO2), DIOXID DE AZOT (NO2) ȘI OXIZI DE AZOT, PULBERI ÎN SUSPENSIE ȘI PLUMB ÎN AERUL ÎNCONJURĂTOR I Numărul minim de puncte de prelevare-probe pentru măsurarea în puncte fixe în scopul evaluării respectării valorilor limită pentru protecția sănătății umane și a pragurilor de alertă în zonele și aglomerările unde măsurarea în puncte fixe este singura sursă
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
puțin o stație urbană și o stație în trafic b) Surse punctiforme Pentru evaluarea poluării în apropierea surselor punctiforme, numărul de puncte de prelevare-probe pentru măsurarea constantă trebuie calculată ținând cont de densitățile emisiilor, de tipurile distribuției probabile a poluării aerului înconjurător și de expunerea potențială a populației II Numărul minim al punctelor de prelevare de probe pentru măsurarea în puncte fixe în scopul evaluării respectării valorilor limită pentru protecția ecosistemelor sau vegetației în zonele în care nu sunt aglomerări Dacă
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
de evaluare 1 stație la fiecare 20 000 km2 1 stație la fiecare 40 000 km2 În zonele insulare numărul punctelor de prelevare probe pentru măsurarea în puncte fixe trebuie calculată ținând cont de tipurile de distribuție probabilă a poluării aerului înconjurător și de expunerea potențială a ecosistemelor sau vegetației. ANEXA VIII OBIECTIVELE DE CALITATE A DATELOR ȘI COMPILAREA REZULTATELOR PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII AERULUI ÎNCONJURĂTOR I Obiective de calitate a datelor În programele de asigurare a calității s-au stabilit următoarele
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
probe pentru măsurarea în puncte fixe trebuie calculată ținând cont de tipurile de distribuție probabilă a poluării aerului înconjurător și de expunerea potențială a ecosistemelor sau vegetației. ANEXA VIII OBIECTIVELE DE CALITATE A DATELOR ȘI COMPILAREA REZULTATELOR PRIVIND EVALUAREA CALITĂȚII AERULUI ÎNCONJURĂTOR I Obiective de calitate a datelor În programele de asigurare a calității s-au stabilit următoarele obiective de calitate a datelor pentru acuratețea obligatorie a metodelor de evaluare, a acoperirii minime în timp și a capturii de date din
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
aleatorii în locul celor continue, dacă pot demonstra Comisiei că acuratețea în intervalul de încredere 95% legat de monitorizarea continuă este în cadrul a 10%. Prelevarea aleatorie de probe trebuie extinsă în mod egal de-a lungul anului. II Rezultatele evaluării calității aerului Informațiile de mai jos trebuie compilate pentru zone sau aglomerări în cadrul cărora se folosesc alte surse decât măsurarea pentru a suplimenta informațiile obținute din măsurare sau ca singure mijloace de evaluare a calității aerului: - o descriere a activităților de evaluare
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
lungul anului. II Rezultatele evaluării calității aerului Informațiile de mai jos trebuie compilate pentru zone sau aglomerări în cadrul cărora se folosesc alte surse decât măsurarea pentru a suplimenta informațiile obținute din măsurare sau ca singure mijloace de evaluare a calității aerului: - o descriere a activităților de evaluare desfășurate; - metode specifice utilizate cu referiri la descrierile de metodă; - surse de date și informații; - o descriere a rezultatelor, inclusiv grade de acuratețe și, în mod special, suprafața regiunii sau, dacă este important, lungimea
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
REFERINȚĂ DE EVALUARE A CONCENTRAȚIILOR DE DIOXID DE SULF, DIOXID DE AZOT ȘI OXIZI DE AZOT, PULBERI ÎN SUSPENSIE (PM10 ȘI PM2,5) ȘI PLUMB I Metoda de referință pentru analiza dioxidului de sulf: ISO/FDIS 10498 (Standard în proiect) Aerul înconjurător - determinarea dioxidului de sulf - metoda prin fluorescență ultraviolet Statele membre pot utiliza orice altă metodă, dacă pot demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu cele ale metodei menționate mai sus. II Metoda de referință pentru analiza dioxidului de azot
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
ultraviolet Statele membre pot utiliza orice altă metodă, dacă pot demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu cele ale metodei menționate mai sus. II Metoda de referință pentru analiza dioxidului de azot și a oxizilor de azot: ISO 7996: 1985 Aerul înconjurător - determinarea concentrației masice a oxizilor de azot - metoda cu chemiluminiscență Toate statele membre pot utiliza orice altă metodă, dacă pot demonstra că aceasta dă rezultate echivalente cu cele ale metodei menționate mai sus. III.A. Metoda de referință pentru
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
secțiunea IV a prezentei anexe. Toate statele membre pot utiliza orice altă metodă pe care o pot demonstra că dă rezultate echivalente cu cele ale metodei mai sus menționate. III.B. Metoda de referință pentru analiza plumbului: ISO 9855: 1993 Aerul înconjurător - Determinarea conținutului de plumb al aerosolilor colectați pe filtre. Metoda - spectroscopie cu absorbție atomică Toate satele membre pot utiliza orice altă metodă pe care o pot demonstra că dă rezultate echivalente cu cele ale metodei mai sus menționate. IV
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
membre pot utiliza orice altă metodă pe care o pot demonstra că dă rezultate echivalente cu cele ale metodei mai sus menționate. IV. Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM10 Metoda va fi cea descrisă în EN 12341 "Calitatea aerului - Procedura de testare în teren pentru a demonstra echivalența de referință a metodelor de prelevare pentru fracțiunea PM10 de pulberi în suspensie". Principiul de măsurare se bazează pe colectarea într-un filtru a fracțiunii PM10 de pulberi în suspensie și
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
de exploatare stricte privind deșeurile și depozitele de deșeuri, să ofere măsuri, proceduri și linii directoare pentru a preveni sau a reduce, pe cât posibil, efectele negative asupra mediului și mai ales poluarea apelor de suprafață, a apelor subterane, a solului, aerului și a mediului în general, inclusiv efectul de seră, precum și orice alte riscuri ulterioare pentru sănătatea umană pe care le pot avea activitățile de depozitare a deșeurilor pe durata întregului ciclu de viață al depozitului de deșeuri. 2. În ceea ce privește caracteristicile
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
ce trebuie utilizați, așa cum se definește în Directiva Comisiei 98/77/CE din 2 octombrie 1998 de adaptare la progresul tehnic a Directivei Consiliului 70/220/CEE privind apropierea legilor statelor membre referitoare la măsurile care trebuie luate împotriva poluării aerului prin emisii de la autovehicule 5. În acest sens, este potrivit să se respecte cerințele tehnice adoptate de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite în Regulamentul său nr. 856. (3) Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului
jrc4138as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89302_a_90089]
-
8) protecția împotriva exploziilor prezintă o importanță deosebită pentru securitate; întrucât exploziile pun în pericol viețile și sănătatea lucrătorilor ca urmare a efectelor necontrolate ale flăcărilor și presiunii, a prezenței produșilor de reacție nocivi și a consumului de oxigen din aerul pe care trebuie să îl respire lucrătorii; (9) stabilirea unei strategii coerente pentru prevenirea exploziilor presupune ca măsurile organizatorice să completeze măsurile tehnice luate la locul de muncă; Directiva 89/391/CEE prevede ca angajatorul să fie în posesia unei
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]
-
și directivele speciale relevante se aplică în totalitate domeniului prevăzut în alin. (1), fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive și/sau specifice cuprinse în prezenta directivă. Articolul 2 Definiție În sensul prezentei directive, "mediu exploziv" reprezintă un amestec de aer, în condiții atmosferice, și substanțe inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceață sau pulbere în care, după aprindere, focul se extinde la întregul amestec. SECȚIUNEA II OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI Articolul 3 Prevenirea și protecția împotriva exploziilor În vederea prevenirii, în sensul art.
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]
-
și securitatea lucrătorilor implicați este considerat lipsit de pericol în sensul prezentei directive. Substanțe inflamabile și/sau combustibile sunt considerate materialele care pot forma medii explozive, exceptând cazul în care o analiză a proprietăților lor relevă că în contact cu aerul nu pot propaga independent explozia. 2. Clasificarea locurilor periculoase Locurile periculoase sunt clasificate pe zone în funcție de frecvența și durata permanenței unui mediu exploziv. Gradul măsurilor luate în conformitate cu anexa II, partea A, este stabilit de această clasificare. Zona 0 Un loc
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]
-
anexa II, partea A, este stabilit de această clasificare. Zona 0 Un loc în care este prezent permanent sau pe perioade lungi sau frecvent un mediu exploziv format la contactul substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață cu aerul. Zona 1 Un loc în care este probabil să apară ocazional în stare de funcționare normală un mediu exploziv format la contactul substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață cu aerul. Zona 2 Un loc în care nu
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]
-
formă de gaz, vapori sau ceață cu aerul. Zona 1 Un loc în care este probabil să apară ocazional în stare de funcționare normală un mediu exploziv format la contactul substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață cu aerul. Zona 2 Un loc în care nu este probabil să apară un mediu exploziv format la contactul substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață cu aerul, dar dacă apare, persistă doar o scurtă perioadă. Zona 20 Un loc
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]
-
la contactul substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață cu aerul. Zona 2 Un loc în care nu este probabil să apară un mediu exploziv format la contactul substanțelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceață cu aerul, dar dacă apare, persistă doar o scurtă perioadă. Zona 20 Un loc în care este prezent permanent sau pe perioade lungi sau frecvent un mediu exploziv sub formă de nor sau pulbere combustibilă în aer. Zona 21 Un loc în
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]
-
gaz, vapori sau ceață cu aerul, dar dacă apare, persistă doar o scurtă perioadă. Zona 20 Un loc în care este prezent permanent sau pe perioade lungi sau frecvent un mediu exploziv sub formă de nor sau pulbere combustibilă în aer. Zona 21 Un loc în care este posibil să apară ocazional în stare de funcționare normală un mediu exploziv sub formă de nor de pulbere combustibilă în aer. Zona 22 Un loc în care nu este probabil să apară un
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]
-
frecvent un mediu exploziv sub formă de nor sau pulbere combustibilă în aer. Zona 21 Un loc în care este posibil să apară ocazional în stare de funcționare normală un mediu exploziv sub formă de nor de pulbere combustibilă în aer. Zona 22 Un loc în care nu este probabil să apară un mediu exploziv sub formă de nor de pulbere combustibilă în aer în stare de funcționare normală, dar, dacă apare, persistă doar o scurtă perioadă. Note: 1. Straturile, depunerile
jrc4134as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89297_a_90084]