76,327 matches
-
în 1984 secvență de achiziție Rapid Acquisition with Relaxation Enhancement (RARE). Datorită acestor contribuții inovative, timpul de achiziție al imaginilor IRM a putut fi redus în mod significativ. Această a reprezentat un pas important în dezvoltarea imagisticii RMN aplicată pentru diagnosticul medical. Technica de achiziție RARE permite obținerea rapidă de imagini RMN cu un contrast T2 foarte relevant pentru diagnosticul medical. Metodă RARE a fost pubilcată pentru prima dată în revista de specialitate germană Der Radiologe [5]. Prima submisie într-o
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
imaginilor IRM a putut fi redus în mod significativ. Această a reprezentat un pas important în dezvoltarea imagisticii RMN aplicată pentru diagnosticul medical. Technica de achiziție RARE permite obținerea rapidă de imagini RMN cu un contrast T2 foarte relevant pentru diagnosticul medical. Metodă RARE a fost pubilcată pentru prima dată în revista de specialitate germană Der Radiologe [5]. Prima submisie într-o revistă de specialitate internațională a fost refuzată, cu argumentul că “ Această metodă a fost deja testată și nu poate
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
a fost refuzată, cu argumentul că “ Această metodă a fost deja testată și nu poate să funcționeze”. Tehnică fost publicată în 1986 într-un jurnal de specialitate internațional și la ora actuală face parte din metodele cele mai folosite pentru diagnostic utilizând imagistică RMN. Metodă mai este cunoscută sub numele Turbo Spin Echo (TSE) și Fast Spin Echo (FSE). În anul 2001, Jürgen Hennig publică metodă Hyperecho[7]. Cu această methodă, rata de absorbție specifică (SAR) a unei secvențe RARE poate
Jürgen Hennig () [Corola-website/Science/328097_a_329426]
-
sau asimptomatică în infestarea redusă, cu mai puțin de 100 viermi. Simptomele apar în cazurile de infestare masive cu câteva sute sau chiar mii de viermi, și sunt în principal digestive, însoțite de dureri abdominale, diaree, constipație, grețuri și vome. Diagnosticul este confirmat cu ușurință prin punerea în evidență a ouălor la examenul parazitologic al scaunului. Tratamentul cu benzimidazoli este foarte eficient și bine tolerat. Aceasta trebuie însoțită de măsuri de igienă care vizează lupta împotriva contaminării fecale. Tricocefalii sunt helminți
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
boală: dureri în epigastru, fosa iliacă dreaptă, vomă, flatulență cu balonării intestinale, anorexie, pierdere în greutate. În infecția concomitentă cu tricocefali și entamibe ("Entamoeba histolytica"), balantidii ("Balantidium coli") sau shigele ("Shigella"), tabloul clinic este sever, manifestându-se prin sindromul dizenteric. Diagnosticul infecției cu tricocefali este ușor confirmat prin punerea în evidență a ouălor la examenul coproparazitologic al scaunului. Ouăle au o forma destul de caracteristică: sunt ovoide, de culoare galben-portocaliu, măsoară 50-65 × 23-30 μm, posedă o coajă groasă brună și un dop
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
evidență a viermilor adulți în endoscopie, a fost de 0,45% într-un centru spitalicesc din nordul Italiei, cu un total de 9113 colonoscopii efectuate. Viermii adulți pot fi de asemenea găsiți pe suprafața unui prolaps rectal. În unele cazuri, diagnosticul poate fi stabilit la un examen histologic al pieselor anatomice, mai ales al apendicelui sau mucoasei intestinale. Viermii adulți pot fi de asemenea colectați în scaun după un tratament antihelmintic. Tricocefalii sunt expulzați în a 2-6 zi după prima doză
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
de asemenea colectați în scaun după un tratament antihelmintic. Tricocefalii sunt expulzați în a 2-6 zi după prima doză de mebendazol sau albendazol. Nici un test imunologic serologic nu este, până în prezent, suficient de sensibil și specific, pentru a permite un diagnostic pozitiv al tricocefalozei. Persoanele infectate cu "Trichuris trichiura" prezintă un nivel semnificativ crescut în salivă al IgG specifice anti-"Trichuris trichiura" comparativ cu persoanele neinfectate. Acest fapt poate servi ca mijloc de depistare a infecției cu tricocefali prin măsurarea nivelului
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
mijloc de depistare a infecției cu tricocefali prin măsurarea nivelului salivar al IgG anti-"Trichuris trichiura".. O hipereozinofilie sanguină moderată a fost observată în faza de invazie, atingând maximumul la a 50-a zi, scăzând apoi la un nivel subnormal. Diagnosticul diferențial se face cu: Medicamentele utilizate în prezent sunt extrem de eficiente, bine tolerat și ușor de utilizat. Dacă examenul coproparazitologic efectuat la 3 săptămâni după tratament este pozitiv, trebuie efectuată o a doua cură de tratament. În tratamentul tricocefalozei sunt
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
cu 14%. În cei doi ani scurși, inginerul agronom Geo Severus (Constantin Diplan) a format un cuplu cu învățătoarea Silvia (Monica Ghiuță), medicul Ovidiu Ghiculescu (Emil Hossu) este concurat de sosirea medicului Vasile Melișor (Virgil Ogășanu) de la Pogoanele, care dă diagnostice corecte oamenilor din sat după ce felcerul Simion (Nae Gh. Mazilu) îi chestionează în sala de așteptare, iar ciobanul șef Liviu Traian (Vasile Nițulescu) s-a însănătoșit și și-a reluat activitatea. Tehnicianul Pompei (Sebastian Papaiani), fostul șef al organizației locale
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
raporturile sexuale și antecedentele în familie. Pielonefrita, în cazul în care apare, urmează, de obicei, după o infecție a vezicii urinare, dar poate rezulta și dintr-o infecție cu transmitere hematogenă. În cazul femeilor tinere și sănătoase, se poate stabili diagnosticul doar pe baza simptomelor. În cazul celor cu simptome vagi, stabilirea diagnosticului poate fi dificilă, deoarece bacteriile pot fi prezente fără a exista o infecție. În cazurile complicate sau în cele în care tratamentul nu a reușit, poate fi utilă
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
urmează, de obicei, după o infecție a vezicii urinare, dar poate rezulta și dintr-o infecție cu transmitere hematogenă. În cazul femeilor tinere și sănătoase, se poate stabili diagnosticul doar pe baza simptomelor. În cazul celor cu simptome vagi, stabilirea diagnosticului poate fi dificilă, deoarece bacteriile pot fi prezente fără a exista o infecție. În cazurile complicate sau în cele în care tratamentul nu a reușit, poate fi utilă o urocultură. În cazul celor cu infecții frecvente, se pot administra doze
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
tratarea acestei afecțiuni este tot mai mare. În cazurile complicate, poate fi necesară o cură mai lungă sau antibiotice administrate intravenos iar, dacă simptomele nu se ameliorează în decursul a două sau trei zile, sunt necesare analize suplimentare pentru stabilirea diagnosticului. La femei, infecțiile tractului urinar reprezintă cea mai frecventă formă de infecție bacteriană, 10 % dintre acestea dezvoltând anual infecții ale tractului urinar. Infecția tractului urinar inferior este denumită și infecție a vezicii urinare. Cele mai frecvente simptome sunt arsuri la
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
absente, în mod frecvent, la persoanele în vârstă. Manifestările pot fi vagi, incontinența, modificarea stării mentale sau oboseala fiind singurele simptome. Unele persoane se prezintă la furnizorul de servicii medicale cu septicemie, o infecție a sângelui, ca primul simptom. Stabilirea diagnosticului poate fi complicată de faptul că multe persoane în vârstă prezintă incontinență sau demență preexistentă. "E. coli" este cauza a 80-85 % dintre infecțiile tractului urinar, "Staphylococcus saprophyticus" fiind cauza a 5-10 % dintre acestea. Rar, acestea pot avea drept cauză infecții
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
nesatisfăcătoare. Totuși, ITU recurente sunt rareori cauza unor probleme ulterioare legate de rinichi, dacă nu există anomalii subiacente ale rinichilor, provocând mai puțin de o treime de procent (0,33 %) din bolile cronice ale rinichilor la adulți. În cazurile necomplicate, diagnosticul poate fi efectuat și tratamentul administrat numai pe baza simptomelor, fără confirmare ulterioară de laborator. În cazurile complicate sau echivoce, poate fi utilă confirmarea diagnosticului prin analiza urinei, urmărindu-se prezența de nitrați urinari, globule albe sanguine (leucocite) sau esteraze
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
treime de procent (0,33 %) din bolile cronice ale rinichilor la adulți. În cazurile necomplicate, diagnosticul poate fi efectuat și tratamentul administrat numai pe baza simptomelor, fără confirmare ulterioară de laborator. În cazurile complicate sau echivoce, poate fi utilă confirmarea diagnosticului prin analiza urinei, urmărindu-se prezența de nitrați urinari, globule albe sanguine (leucocite) sau esteraze leucocitare. Un alt test, analiza microscopică a urinei, urmărește prezența de globule roșii sanguine, globule albe sanguine, sau bacterii. Urocultura este considerată pozitivă dacă arată
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
testată folosind aceste uroculturi, utile pentru selectarea tratamentului antibiotic. Cu toate acestea, și femeile cu uroculturi negative pot prezenta ameliorări în urma tratamentului antibiotic. Având în vedere că simptomele pot fi vagi și în lipsa testelor fiabile pentru infecții ale tractului urinar, diagnosticul poate fi dificil la persoanele vârstnice. Dacă infecția implică numai tractul urinar inferior, este cunoscută sub numele de cistită (infecție a vezicii urinare). Dacă infecția implică tractul urinar superior, este cunoscută sub numele de pielonefrită. Dacă urina conține bacterii semnificative
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
este considerată complicată. În caz contrar, dacă infecția apare la o femeie sănătoasă și la premenopauză, este considerată necomplicată. La copii, când infecția de tract urinar este asociată cu febră, este considerată a fi infecție a tractului urinar superior. Pentru diagnosticul de infecție a tractului urinar la copii, este necesar ca urocultura să fie pozitivă. Contaminarea reprezintă o problemă frecventă, în funcție de metoda de recoltare utilizată, de aceea se utilizează o valoare de referință (cutoff) de 10 CFU/ml pentru o probă
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
fi avută în vedere pentru persoane care prezintă episoade multiple de simptome de ITU dar la care urocultura rămâne negativă și simptomele nu se ameliorează după tratamentul cu antibiotice. Prostatita (inflamația prostatei) poate fi de asemenea avută în vedere pentru diagnosticul diferențial. Tratamentul de bază este reprezentat de antibiotice. Ocazional, în primele zile se prescrie fenazopiridină, pe lângă antibiotice, pentru ameliorarea senzațiilor de arsură și urgență micțională, care apar în timpul unei cistite. Totuși, aceasta nu este o recomandare de rutină, din cauza preocupărilor
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
prezintă multe dintre simptomele acesteia și se întâlnește în aceleași regiuni. La rândul ei, febra denga poate avea simptome similare cu cele ale altor boli, cum ar fi malaria, leptospiroza, febra tifoidă și meningococul. De multe ori, înainte de a stabili diagnosticul de denga, profesionistul din domeniul sănătății face diferite analize, pentru a exclude probabilitatea că pacientul suferă de una din condițiile de mai sus. Dacă o persoană suferă de boala denga, prima schimbare observabilă în testele de laborator este numărul mic
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
fi prin intermediul nervului senzitiv ce înconjoară vasele sangvine ale capului și gâtului). Vasele candidate potențiale includ: arterele durale, arterele din pia mater și arterele extracraniale, ca cele ale scalpului. Se crede că rolul vasodilatării arterelor extracraniale, în special, este semnificativ. Diagnosticul migrenei se bazează pe semne și simptome. Ocazional, se efectuează teste imagistice pentru a exclude alte cauze ale cefaleelor. Se crede că există un număr semnificativ de persoane care suferă de această boală și care nu au fost diagnosticate. Conform
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
de Societatea Internațională de Cefalee, migrena fără aură poate fi diagnosticată conform următoarelor criterii, "criteriile 5, 4, 3, 2, 1": Dacă o persoană prezintă două din următoarele aspecte: fotofobie, greață sau incapacitatea de a lucra / studia timp de o zi, diagnosticul are un grad mai mare de probabilitate. La persoanele ce prezintă patru din următoarele cinci semne: cefalee pulsatilă, durată de 4-72 ore, durere într-o singură parte a capului, senzație de greață sau simptome ce afectează viața personală, există o
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
anul 1988. Societatea Internațională de cefalee a actualizat clasificarea cefaleelor în 2004. Conform acestei clasificări, migrenele sunt cefalee primare, însoțite de cefalee tensională și cefalee histaminică, printre altele. Migrenele se împart în șapte subclase (dintre care câteva includ alte subdiviziuni): Diagnosticul migrenei abdominale este controversat. Unele dovezi indică faptul că episoadele recurente de dureri abdominale, în absența unei dureri de cap, pot fi un tip de migrenă. Sau sunt cel puțin un precursor al migrenei. Este posibil ca aceste episoade de
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
datorită eliberării potasiului din mușchi. Unii pacienți pot dezvolta slăbiciuni musculare în afara atacului(Abortive attack) sau slăbiciune musculară cronică mai târziu în timpul vieții. Simptomele pot fi asociate cu hipertiroidismul. În acest caz poate fi diagnosticat cu teste funcționale tiroidiene și diagnosticul este de Paralizie periodică tirotoxică. este diagnosticată în 70-80% din cazuri, dacă este efectuat corect, cu ajutorul CMAP (Compound muscle amplitude potential test), sau EMG cu exercițiu, sau X-EMG. Este standardul de diagnostic medical, în afară de istoricul pacientului și hipokaliemia în timpul atacului
Paralizia periodică hipokalemică () [Corola-website/Science/328012_a_329341]
-
poate fi diagnosticat cu teste funcționale tiroidiene și diagnosticul este de Paralizie periodică tirotoxică. este diagnosticată în 70-80% din cazuri, dacă este efectuat corect, cu ajutorul CMAP (Compound muscle amplitude potential test), sau EMG cu exercițiu, sau X-EMG. Este standardul de diagnostic medical, în afară de istoricul pacientului și hipokaliemia în timpul atacului. Diagnosticul genetic este de obicei nesigur pentru că doar câteva din cele mai frecvente mutații sunt testate, și cu teste extensive 20-37% din pacienții cu manifestări clinice nu se depistează o mutație cunoscută
Paralizia periodică hipokalemică () [Corola-website/Science/328012_a_329341]
-
este de Paralizie periodică tirotoxică. este diagnosticată în 70-80% din cazuri, dacă este efectuat corect, cu ajutorul CMAP (Compound muscle amplitude potential test), sau EMG cu exercițiu, sau X-EMG. Este standardul de diagnostic medical, în afară de istoricul pacientului și hipokaliemia în timpul atacului. Diagnosticul genetic este de obicei nesigur pentru că doar câteva din cele mai frecvente mutații sunt testate, și cu teste extensive 20-37% din pacienții cu manifestări clinice nu se depistează o mutație cunoscută. EMG standard nu poate diagnostica pacientul decît într-un
Paralizia periodică hipokalemică () [Corola-website/Science/328012_a_329341]