8,238 matches
-
centru pe căpitanul Alatriste, să zugrăvească întreg Secolul de Aur spaniol sub tot atâtea aspecte: politicul, Inchiziția, războaiele din Flandra, colonizarea Americii, teatrul. Or, așa ceva nu mai făcuse înaintea lui decât Pérez Galdós cu marele său ciclu al Episoadelor Naționale închinat secolului al XIX-lea spaniol. Și mai e ceva: rar am întâlnit un autor contemporan care să merite într-o mai mare măsură apelativul de european, ca acest solar mediteraneean pasionat de haotica, neînțeleasa aventură a cunoașterii. A vieții. Prezentăm
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
DOMNUL, A MARELUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE SCRISOAREA LUI ȘTEFAN CEL MARE CĂTRE PRINCIPII CREȘTINI “Către coroana ungurească și către toate țările în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ștefan-voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, ne închinăm cu prietenie vouă tuturor cărora le scriem și vă dorim tot binele și vă spunem domniilor-voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme și este încă pierzătorul întregii creștinătăți și în fiece zi se gândește cum ar
Cinci sute de ani de la trecerea la domnul, a marelui voievod Ștefan cel Mare. Scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini. In: Curierul „Ginta latină” by C. Esarcu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2226]
-
s-a stabilit în Basarabia, unde a înființat Compania Dramatică Română, a condus unele publicații de acolo. În 1921 a fost numit prefect de Soroca, după ce fusese deputat și senator. A îndrăgit aceste locuri de la apa Nistrului, cărora le-a închinat cea mai mare parte din opera lui literară versuri și proză. În prefața volumului Gospodarul din Orhei, el scrie (februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
prefect de Soroca, după ce fusese deputat și senator. A îndrăgit aceste locuri de la apa Nistrului, cărora le-a închinat cea mai mare parte din opera lui literară versuri și proză. În prefața volumului Gospodarul din Orhei, el scrie (februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte ale refugiului, acolo, între Prut și Nistru, mi-a bătut inima: acolo au trăit amintirile mele, acolo a colindat dorul meu (...). Iar
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
mirarea când m-au dezbrăcat. Pe nesimțite, am fost pusă cu piciorușele Într-un lighean cu apă călduță. Domnul acela, care Își pusese În grabă haine preoțești, a Început să cânte și să citească ceva dintr-o carte. Toți se Închinau solemn. Numai eu Încercam să-mi ascund cu mânuțele goliciunea. Puțin mai târziu, mi-au turnat apă pe cap. Am tresărit! Voiam să le spun că mă spălase tanti Maria, Însă preotul a Întrebat ceva În șoaptă. Am tăcut. „Se
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
numeroase momente cu oameni de care și acum, după zeci de ani, îmi aduc aminte cu dragoste și pioșenie. În fiecare duminică, așezați "în rând câte patru", eram conduși la biserica Catedralei episcopale "Sfinții Împărați Constantin și Elena", unde ne închinam și ne rugam, de obicei între orele nouă și douăsprezece. Noi, elevii, eram înșiruiți de o parte și de alta a "aleii cu covor", așteptând, împreună cu alți credincioși, sosirea la biserică a "ÎPS Tit Simedrea", epsicop-arhiereu al Episcopiei Hotinului. Prea-Sfinția
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
întru mulți ani!... Întru mulți ani, stăpâne!" După înveșmântarea sa, în altar, în splendidele odăjdii arhierești, împreună cu "soborul de preoți și diaconi slujitori", înveșmântați și ei în odăjdiile lor preoțești, Înalt prea Sfântul deschidea larg ușile principale ale altarului, se închina în fața icoanelor și începea oficierea sfintei liturghii duminicale, care, împreună cu predica ce se rostea după citirea Sfintei Evanghelii, dura aproximativ două ore. Episcopul Tit Simedrea era un om ca la șaizeci de ani, de statură potrivită. Nu avea o voce
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
E ZIUA TEIULUI Bătrânul tei în fiecare an ne așteaptă S-adie în mireasma lui îmbietoare Un rai al florilor ce se deșteaptă E pentru toți o zi de sărbătoare. fără de glas, Cu plecăciune azi ne închinăm. El pe pământ parcă a rămas Pe Eminescu în veci să-l venerăm. Și-n liniștea nopții domnește Acolo sus, Luceafărul nemuritor Și-n unde cosmice sfințește Poezia lui plină de dor. Sofia PÂRJOI
E ziua teiului. In: Curierul „Ginta latină” by Sofia Pârjol () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2332]
-
precum și vechiul nostru colaborator Vasile Arteni. În zilele cât ne-am aflat în partea locului, am străbătut desișul codrilor, am poposit în poieni răcoroase, ne-am oprit lângă cruci ce înveșnicesc amintirea ostașilor căzuți în apărarea hotarelor țării, ne-am închinat la altarele mănăstirilor, a căror zidire este învăluită în legendă. La mănăstirea Căpriana, candelele și lumânările nu se sting, semn al permanenței credincioșilor. Aici ni se povestește că mănăstirea a fost zidită pe timpul lui Alexandru cel Bun și a fost
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
dealuri împădurite, de sub care se ivesc izvoare cu apă tămăduitoare. Ca orice lăcaș din vechime, mănăstirea își are începuturile învăluite în legendă. Se povestește că marele stolnic Mihalcea Hâncu zidește un schit la cererea fiicei sale Paraschiva, care și-a închinat întreaga viață slujirii Domnului. Lăcașul a fost pustiit în 1956 și redeschis în 1990, iar în prezent este loc de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga Basarabie. Aici am întâlnit tineri veniți din județele Tighina, Izmail și Cetatea Albă, într o
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
dorința, așteptăm scrieri originale cu imagini din părțile Nisporenilor. OȘTEANUL ȘI DRAPELUL De demult, de tine taica Îmi spunea mereu povești Ca de steaua cea mai mândră A oștirii românești. Și, pe cât mi-a duc aminte Pomenind numele tău, Se-nchina precum se-nchină Un creștin la Dumnezeu. Îmi spunea că în altarul Patriei nu-i alt odor Mai de preț decât drapelul Unui neam biruitor. "Pânza ta, zicea bătrânul Cu glas blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]
-
originale cu imagini din părțile Nisporenilor. OȘTEANUL ȘI DRAPELUL De demult, de tine taica Îmi spunea mereu povești Ca de steaua cea mai mândră A oștirii românești. Și, pe cât mi-a duc aminte Pomenind numele tău, Se-nchina precum se-nchină Un creștin la Dumnezeu. Îmi spunea că în altarul Patriei nu-i alt odor Mai de preț decât drapelul Unui neam biruitor. "Pânza ta, zicea bătrânul Cu glas blând și mângâios E cinstită ca și giulgiul Sfânt al Domnului Hristos
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]
-
Ana Valkay - o viață închinată baletului. L-a slujit pe scenă timp de peste douăzeci de ani, făcând parte din trupa de balet a Operei Române din Timișoara și cam tot atât din culise, de acolo de unde începe el, unde se selectează și se șlefuiesc cu
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
public cele două vise pe care nu le-a putut îndeplini: salvarea Sarmisegetusei și deschiderea unei universități românești în Ardeal. Nu multe persoane cunosc că pe Insula Șerpilor, în secolul al XIX-lea, se găseau ruinele unui imens templu antic închinat lui Apollo. Practic, au fost demolate complet și transportate la Moscova, unde au dispărut. „Și geografiile care descriau teritoriile dacice au dispărut. Marele Strabon a scris o carte despre Tracia și Dacia, care a dispărut. „Marele geograf Marin din Tyr
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
public cele două vise pe care nu le-a putut îndeplini: salvarea Sarmisegetusei și deschiderea unei universități românești în Ardeal.Nu multe persoane cunosc că pe Insula Șerpilor, în secolul al XIX-lea, se găseau ruinele unui imens templu antic închinat lui Apollo. Practic, au fost demolate complet și transportate la Moscova, unde au dispărut.„Și geografiile care descriau teritoriile dacice au dispărut. Marele Strabon a scris o carte despre Tracia și Dacia, care a dispărut. „Marele geograf Marin din Tyr
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
capitala a UE, am avut bucuria să găzduim mai mulți oaspeți din țară. Între ei și trei pastori baptiști și penticostali din Bucovina și Ardeal. Pentru că au fost aduși în Casa Domnului și cinci bebeluși de 6 săptămâni să fie închinați Domnului primul cuvânt de predică a fost despre educația oferită copiilor în familia creștină. Al doilea cuvânt rostit spre învățătură și trezirea noastră a fost intru întâmpinarea veșniciei : ’’Cum să nu mă surprindă (să nu te surprindă) Venirea Domnului nepregătit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
capitala a UE, am avut bucuria să găzduim mai mulți oaspeți din țară. Între ei și trei pastori baptiști și penticostali din Bucovina și Ardeal. Pentru că au fost aduși în Casa Domnului și cinci bebeluși de 6 săptămâni să fie închinați Domnului primul cuvânt de predică a fost despre educația oferită copiilor în familia crestina.Al doilea cuvânt rostit spre învățătură și trezirea noastră a fost intru întâmpinarea veșniciei : ’’Cum să nu mă surprindă (să nu te surprindă) Venirea Domnului nepregătit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
vrea să-i dea toate darurile lui Elisei, dar acesta refuză: „Știi bine că nu eu te-am vindecat, nici măcar nu te-am atins, nu mie trebuie să-mi mulțumești!”. Naaman pricepe chemarea și hotărăște „atunci, robul tău se va închina numai Domnului”. Proaspăt convertit, cu inima cântând de bucurie, pleacă la drum. Cu siguranță medita la cât de minunat este să-L întâlnești pe adevăratul Dumnezeu, Dumnezeul întregului pământ. Cum va fi viața lui de acum înainte? L-a vindecat
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
semn indubitabil de mizerie și necivilizatie) molime meningitice. Important e că jurnaliștii de la Adevărul să îndeplinească încă un segment din misiunea lor nenorocita de izolare, cu orice mijloace, a țării de adevărată Europa, nu de ficțiunea cultural-ideologică la care ne închinam că la un chip cioplit. Că lucrurile stau așa, o dovedește chiar rezultatul unui sondaj menționat până și de ziarul Adevărul: "85% dintre ardeleni spun că politicienii îi dezbina pe români și pe maghiari". Or, "politicieni" că la Adevărul, mai
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
Spania capului meu). Experiențele asumate nu sînt decît evoluții vide, clovnerii. Aidoma unui saltimbanc, eul se batjocorește pe șine: "Ochii tăi sînt plămînii soarelui negru,/ gură ta e o lună roșie de garoafa,/ capul îl ții la picioare și te-nchini/ în fața lumii acesteia fără glorie./ Vino să decapitam păpușile care au fost prea mult regine lăuntrice!/ Viața mea e o leoaica jupuita,/ ghearele ei ți le dăruiesc că jucării./ Cîndva, am fost și eu rîvnita așa,/ mama ținea zahărul candel
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
dăruiesc că jucării./ Cîndva, am fost și eu rîvnita așa,/ mama ținea zahărul candel pe burtă și mă chema:/ - hai mînza, călărește spre lumea noastră,/ am aprins candelabrele,/ ia metroul rosu-albastru,/ ceilalți călători au par din flori și guri cîntătoare,/ închină-te înaintea lor si-alunecă pe toboganul de mohor" (Delir pentru fiul din Neverland). Iar metaforele sînt ele oare altceva decît numere ale unui circ infernal? Poezia e altceva decît veselia Infernului? Concepția lui Camus a progresat de la cea din
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
nedrept un asemenea verdict care face din Foucault, teoreticienii Noului Istorism, Gayatri Chakravorty Spivak și Henry Louis Gates jr. un talmeș-balmeș în care nu se mai știe who's who. Bloom nu polemizează, ci dictează. Canonul occidental, căruia i se închină el, e efigia unei dictaturi, în ultimă instanță, pentru că nu amenințarea lui îl irită în primul rînd pe autor, ci simplul fapt că unii pot gîndi în afara paradigmei mentale a canonului. Aceștia i se par, prin definiție, axiomatic, suspecți. Poate
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
începe să se moaie, nu mai are forță. Gata. E rîndul meu. Asculta, frumosule, mă plec în fața marelui anonim, știu, ai dreptate, fără ține, istoria-i vax, îngăduie-mi să-ți cad în genunchi, să-ți mingii coadă, să mă închin icoanei tale, loveste-mă, umileste-mă, sînt pigmeu, esti colos, mă supun gîndirii și trufiei tale, nu merit, nu merit... Se mai zbate o dată, spune ba și tace. Cei din fereastră nu mai rîd. Așteaptă. Uite ce, isi freacă scurt
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
citate din ultimele discursuri ale celor doi lideri hlizindu-ne persuasiv ca-n vremea logodnei lor în pulover. Lux și voluptate. Balcoanele ateie vibrează de colinde îngerești. Diliul cu tricorn, cu opinci și cu desaga slinoasa rămîne stana și se-nchină. Dincolo, la distanță de străzi, în lumina chioara, sediul P.N.T.C.D. În scăpătata casă boiereasca. Afișierul spart, în uitare. Spun și fleacurile astea ceva, nu? Îl văd la standul cu pantofi. Să-și cumpere pantofi? El și pantofi noi? Aberație! Mă
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
o lume a secolului acesta. Super sofisticată, super computerizată. Totul este din ultima generație a aparaturii necesare. Asistentele mișună continuu, fire, cabluri, sunetele monitoarelor. E cald, totul este amenajat conform standardelor clinicilor din Occident. Mă uit, mă minunez și mă închin. "Nici chiar așa, că doar n-am murit!", spune cu umor nașa mea. Stau vreo două ore. Mi-e deja teamă să nu mă fi obișnuit cu civilizația de pe pămîntul patrei mele dragi. Cobor și mă îndrept spre ieșirea principală
Azilul de noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14313_a_15638]