9,323 matches
-
descătușări. În subtext, aici este și un roman al formației. A doua carte, Un altfel de sfârșit (1998), conține patru nuvele, care pot fi și capitolele unui roman organizat contrapunctic. Personajul lor comun, Andrei, face legătura cu romanul precedent și accentuează latura autobiografică a prozei lui G. Remarcabilă este nuvela titulară, un veritabil poem în proză: într-un moment de criză, Andrei se întoarce în casa bunicilor și descoperă într-o ladă costumele de miri ale acestora; îmbrăcând hainele mirelui de
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
umanului chemarea sîngelui nu a putut fi definitiv ștearsă În decursul evoluției genetice care face ca succesorul lui Daniel 1, Daniel 25, să părăsească biotopul neo-uman pentru a-și regăsi originile, pentru a regăsi, cu un cuvînt uzat dar corect accentuat de Houellebecq, iubirea. La fel ca În finalul Extinderii domeniului luptei, al Particulelor și al Platformei, sfîrșitul Posibilității unei insule Îl găsește pe protagonist singur și fără speranță pe ruinele unei lumi deja distruse. Sigur, În cazul acestui ultim roman
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fost acompaniat de tendințe separatiste față de celelalte discipline socioumane. Astfel, în Franța, sociologia s-a afirmat printr-un efort susținut de delimitare și autonomizare față de demersul altor științe sociale particulare. Abia treptat, pe măsura recunoașterii instituționale a disciplinei, s-au accentuat tendințele de cooperare cu celelalte științe sociale. Am văzut mai sus că Școala de sociologie condusă de E. Durkheim a lucrat multidisciplinar, fiecare specialist studiind independent câte o societate primitivă și publicând apoi rezultatele. Cu alte cuvinte, multidisciplinaritatea era o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele explicative, unul vizând criminalitatea în general și altul referitor la cazurile individuale (Doleschal, 1970). Timothy Flanagan (1987) a remarcat în datele sondajelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu mai fie în relație directă. Astfel, șomajul să nu fie legat de înfometare sau de o sănătate precară, nivelul de educație scăzut să nu depindă de (sau să ducă la) condiții nepomenite de locuit etc. Dar nu toate țările accentuează importanța combaterii acelorași dimensiuni și astfel legătura dintre formele de excluziune (și dintre acestea și sărăcie) depinde semnificativ de politicile sociale pe care le formulează țara respectivă. Pe lângă acestea, importanța părții empirice trebuie accentuată și pentru că surprinde natura proceselor cauzale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o perspectivă de cercetare care urmărește să descopere, să înțeleagă și să aducă inovații în procesele și ordinea organizaționale” (Cooperider și Withney, 2000, 146). Abandonarea „paradigmei deficienței” ne ajută să evităm consecințele negative și constrângerile abordării centrate pe problemă, care accentuează deficiențele identificate: „În mod tradițional, izolăm o problemă, o diagnosticăm și găsim o soluție, dar din nefericire un efect al acestei abordări este că amplificăm problemele și le menținem” (Cocs, 1998: 1). Centrarea pe problemă este o abordare conservatoare și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1966 la 6,7% în 1992. Recensământul populației corespunzător anului 2002 urmărește același recul demografic de ansamblu. Conform acestuia, ponderea populației tinere scade ajungând la o valoare de 27,4%, în timp ce populația adultă (63,5%) și cea vârstnică (9,1%) accentuează tot mai mult procesul de îmbătrânire a populației orașului. Analiza structurii pe sexe a populației orașului Fetești reflectă schimbările demografice, economice și de practici sociale cunoscute de membrii acesteia pe durata ultimelor trei decenii ale secolului trecut. Astfel, în 1966
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trăi,” Emigrant român, 31 ani „Mulți cred că țara ta e acolo unde o duci bine. Așa că țara mea e Spania” Emigrantă, 30 ani, cercetător în România, menajeră în Spania Acest articol încearcă să combine două surse calitative de date accentuând unele aspecte ale fenomenului emigrațional, cum ar fi: 1. surprinderea câtorva caracteristici ale pieței muncii din mediul rural din România, în ideea de a explica cauzele, motivațiile, dar și strategiile de emigrare; 2. evidențierea unor strategii la nivel individual sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vizita de documentare efectuată în Barcelona în septembrie 2003, cu sprijinul Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Universității București (în cadrul programului „Dezvoltare regională”)3. Cauzele și motivațiile care justifică emigrarea românilor în Spania Teoriile internaționale din domeniul migrației accentuează fiecare în parte aspecte diferite ale fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București (în cadrul programului „Dezvoltare regională”)3. Cauzele și motivațiile care justifică emigrarea românilor în Spania Teoriile internaționale din domeniul migrației accentuează fiecare în parte aspecte diferite ale fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
accentuează fiecare în parte aspecte diferite ale fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
formulează la acesta. În fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta nu consideră transnaționalismul un fenomen neapărat nou, ci un fenomen care a căpătat în ultimii ani o dinamică deosebită (Kivisto, 2001). El accentuează rolul rețelelor în emergența transnaționalismului și, în plus, aduce în limbajul despre migrație termenul de spațiu transnațional 6, care reprezintă combinații de legături, poziții în rețele și organizații, și rețele de organizații care se realizează dincolo de granițele mai multor state
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
garantată, în general, prin solidaritatea negativă anti-PRM. PRM se regăsește, astfel, izolat, chiar dacă nu este aseptizat sau sterilizat prin animarea unei coaliții sistemice. El constituie un risc ce poate fi administrat: integrarea viitoare a României în UE ar trebui să accentueze consensul de excludere garantată a PRM, ceea ce facilitează stabilizarea partizană și, mai general, politică. În această manieră, alegerile duc la coaliții cu parteneri limitați, cum este cazul noului guvernământ! Totuși, nu ar trebui să uităm că această stabilizare rămâne fragilă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
procedează la analiza proceselor instituționale: construcția, menținerea și propagarea instituțiilor, procesele instituționale care influențează sistemele societății, câmpurile, populațiile, structura și activitatea organizațională, precum și schimbarea instituțională. Fiecare dintre aceste procese este atent detaliat și completat prin exemple de cercetări reprezentative recente, accentuându-se abordarea neoinstituționalistă în sociologie, pe care o utilizează și autorul. Din nefericire, spațiul restrâns al unei recenzii nu permite prezentarea tuturor distincțiilor și a analizelor subtile importante pe care autorul le operează în acest volum la nivelul fiecărui capitol
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a mai fost parțial abordată de unii speciliști în psihologia persoanei, la mijlocul secolului XX (Murayă. E vorba de o viziune holistă ce pune accent pe biografie, diferită în mare măsură de înțelegerea psihologiei persoanei prin trăsături sau de cea care accentuează variabilitatea manifestărilor în diverse contexte. Din punctul de vedere al noilor teorii narative asupra personalității, istoria de viață este prin ea însăși un „construct” care funcționează ca o componentă imanentă, dar și integratoare a personalității (McAdams, 1999Ă. Prin modul narativ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al declinului (Baltes, 1997Ă. Dimensiuni precum extroversiunea, farmecul, deschiderea spirituală se modifică și tardiv, în roluri existențiale valorizante, de succes. Nevroticismul și chiar extroversiunea scad odată cu vârsta; conștiinciozitatea și farmecul, în schimb, se accentuează (Field și Miusap, 1991Ă. Au continuitate în dinamica personalității performanțele intelectuale, modelul celor cinci factori, în primul rând extroversiunea și stima de sine, dar și satisfacțiile vieții în această ordine descrescătoare. Trăsăturile temperamentale, precum evitarea suferinței și dependența de recompensă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau să medieze relațiile între doi părinți care, prin orice mijloace, încearcă să le câștige loialitatea și sentimentele. Are loc nucleolizarea familiilor, care ajung să fie formate adesea dintr-un adult și un copil, fapt ce defavorizează echilibrul afectiv și accentuează izolarea și marginalizarea socială. Tânăra generație vine mereu în contact cu modele și norme comportamentale extrem de diferite, care îi presează și îi dezorientează. Nu mai sunt internalizate modelele parentale clasice în sens profesional, nici sexual, iar fluctuațiile structurii familiei îi
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de tipul „aici și acum” - care par mai la îndemână decât un viitor nesigur. La 18 ani, un tânăr a petrecut mai mult timp la TV decât cu prietenii sau cu părinții. Deficiențele în cunoașterea adevăratelor valori și norme comunitare accentuează receptivitatea față de modele intens idealizate de la TV, iar oferta de alcool și droguri cultivă un fals hedonism. Nu mai există nici substituenții părinților atât de ocupați (bunici, mătuși, frați mai mariă, iar dragostea a pierdut mult teren, pentru că familiile se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aleg soții mult mai tinere le crește stima de sine și trăiesc emoții superficiale care influențează creșterea și maturizarea copiilor al căror eu suferă ulterior în planul imaginii de sine și al independenței. Standardele contradictorii existențiale întrețin anarhia valorilor și accentuează diferențele dintre diversele categorii sociale. Raporturile interpersonale se degradează și devin dominante variantele lor maladaptative alături de false modele de reușită în viață (Nireștean, 2006Ă. Sunt importante doar autoconservarea, autovalorizarea, performanța și câștigul. Se trăiește doar în prezent, evitarea sau ignorându
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de factură parapsihologică, autoatribuirea de anumite capacități în acest sens cultivă suspiciozitatea patologică și sentimentul adevărului propriu. Limbajul își păstrează coerența, dar este bizar, cu neologisme și paralogisme intercurente. Rigiditatea afectivă și răspunsurile emoționale paradoxale se alătură binomului hipersensibilitate-detașare și accentuează stranietatea conduitei. Comportamentul e dominat de excentricități, manierisme și bizarerii, fiind variabil nuanțat, iar relațiile interpersonale sunt sărace și superficiale, caracteristice strategiile de evitare a anturajului uman, cu exepția rudelor de gradul I. Sunt decrise și multiple fenomene fobice care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pasivă și repliată, care să îl facă să fie ignorat. Cel mai important scop rămâne garantarea siguranței personale. Inițiativele personale sunt rare, cu evitarea constantă a situațiilor noi și a asumării inclusiv a unor riscuri minore. Neofobia este patognomonică și accentuează teama de orice responsabilitate a evitantului. Comportamentul evitant poate fi condiționat cultural, așa cum se întâmplă în cazul imigranților. Dinamica structurală evitantă este racordabilă unei atitudini parentale de genul: „Nu te acceptăm, ceilalți nici atât”, care favorizează binomul hiperprotecție-depreciere și cultivă sentimentul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Stadial Bernstein și Travaglini (1993Ă descriu o serie de atribute care însoțesc etapele vieții. Astfel, copilăria are ca repere iritabilitatea, atașamentul viciat și refuzul școlar. În adolescență sunt evidente tristețea, izolarea și stilul pasiv-agresiv. În perioada de adult tânăr, se accentuează comportamentul evitant cu un deficit adaptativ crescut, iar la adultul matur are loc stabilizarea statutului evitant (Bornstein, 1999Ă. Se conturează un cerc vicios în cadrul căruia: teama de respingere → hipervigilitate → sociabilitate scăzută cu viziuni catastrofice → creșterea vigilității → creșterea autocompătimirii → intensificarea comportamentului
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lingușiri și rugăminți, dar evitând manifestări prea zgomotoase. Dar cu toate că evită contrazicerile, uneori dependentul se descătușează vociferând. Deși nu are inițiative personale, această structură personologică poate să se impună în profesii și colective medicale și de cercetare. Stilul dependent se accentuează cu vârsta, iar la cei cu realizări, la vârsta a III-a. Concepția despre sine „Sunt incapabil să mă descurc singur!”. Concepția despre lume: „Cei din jur mă ignoră și se feresc de mine!”. Trăsăturile de tip dependent se dezvoltă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ca zonă de locuit, majoritatea celor investigați în studiile epidemiologice locuiesc în zone aglomerate, mai sărace. Ca și în alte cazuri psihopatologice faptul poate exprima o dublă condiționare. Tulburarea conduce spre scăderea performanței sociale și anonimat, iar zona locativă supraaglomerată accentuează tulburările de personalitate, influențele fiind în ambele sensuri. În zonele aglomerate toleranța pentru comportamentele deviante și excentrice e mai mare. Deși în centrul definiției tulburării de personalitate se află problemele interpersonale, disfuncționalitățile sociale și reducerea stării de bine (well-beingă doar
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
complexe și se pot interpreta prin mai multe modele. S-a discutat și dacă nu se poate vorbi de o personalitate addictivă. Consumul cronic de alcool și droguri poate de asemenea modifica în mod secundar personalitatea sau cel puțin poate accentua trăsăturile inițiale. Clusterul C, anxios/fobic. Cuprinde TP evitantă, pasiv-agresivă, dependentă, obsesiv-compulsivă. O eventuală TP depresivă ar intra tot în acest grup. Aceaste tulburări de personalitate sunt co-ocurente predominant cu tulburările de dispoziție anxioase, ale alimentației și somatizării, dar se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]