11,054 matches
-
orientare sexuală (Directiva privind egalitatea la locul de muncă). Cele două directive definesc un set de principii care oferă oricărei persoane din Uniunea Europeană un nivel minim comun de protecție legală împotriva discriminării. Comisia a adoptat pe 2 iulie 2008, în cadrul agendei sociale reînnoite, un pachet privitor la nediscriminare, care conține: * propunere pentru o directivă nouă asupra egalității de tratament care să interzică discriminarea pe criterii de vârstă, handicap, orientare sexuală și religie sau convingeri în afara locului de muncă; * un comunicat care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
M b) F 6. Mediu de rezidență a) urban b) rural 7. Religie R.................................... 8.Ocupație R.................................. ANEXA 4. Chestionar diversitatea la locul de muncă în întreprinderea dumneavoastră 1. Aveți vreo politică privind diversitatea a) da (câteva practici/politici limitate/agendă completă); b) nu. 2. Care dintre următoarele practici și politici în materie de diversitate și egalitate de șanse sunt aplicate în prezent în întreprinderea dumneavoastră? (Alegeți-le pe toate cele care vă corespund) 2 a. Recrutare, menținere în funcție și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
contribuție și nu modifică nimic din ceea ce spun celelalte două. Toate aceste entități au sarcinile și prioritățile lor, dar nu iau contact cu ceea ce se întâmplă cu creațiile lor în punctele de desfacere. Până nu se vor uni cele trei agende de lucru în una singură, inteligentă și practică, vor mai exista multe sisteme de expunere a produselor cu defecte de concepere. Vă mai spun o poveste. O companie cunoscută de băuturi răcoritoare cheltuise o sumă mare de bani pentru fabricarea
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Ar trebui să aibă. De fapt, ar trebui să fie capitală. Cum anamneza pacientului este necesară, la fel de necesară ar trebui să fie și „anamneza“ chirurgului, istoricul operațiilor sale. Eu, pacientul, ar trebui să am dreptul să consult o fișă, o agendă oficială editată de spital, direcția județeană de sănătate, CNAS, minister, din care să pot afla numărul intervențiilor chirurgicale, natura lor, câte eșuate, câte de succes pentru fiecare chirurg în parte. Pe mine nu mă interesează cum este apreciat un chirurg
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Gallimard, 1992. 418 Cf. G. Simmel, La Tregédie de la culture et Autres Essais, Paris, Petite Bibliothèque Rivage, 1988, p.117. 419 Pe baza a 229 de sondaje realizate în 17 țări diferite (cf. H. L. Reiter, "The rise of the New Agenda" and the declin of partisan-ship", West European Politics 16, 2, aprilie 1993, p.89-104). 420 R. Dahrendorf, Il futuro dello Stato nazionale, Micro-Mega (5), 1994, p.69. 421 P. Rosanvallon, La Nouvelle Question sociale, Paris, Seuil, 1995. 422 C. Taylor
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
informat asupra conflictelor uneori mocnite, alteori deschise, din interiorul lumii literare. Eugen Barbu versus Zaharia Stancu, cei tineri împotriva celor bătrâni, atmosfera din interiorul redacțiilor literare ("Luceafărul", "România Literară"), calitatea producțiilor, situația tirajelor, adversități și complicități, s-au regăsit pe agenda întâlnirilor periodice dintre Ceaușescu și reprezentanții lumii literare. Înlocuirea lui Mihai Beniuc cu Demostene Botez, iar mai apoi cu Zaharia Stancu, la conducerea Uniunii Scriitorilor era un semnal că noul secretar dorea o despărțire de trecutul dejist 39. Partidul trebuia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pe care ni le dau (!) generozitatea cîtorva societăți culturale din localitate”.4 ) în cei patru ani de la notița din „Ateneul cultural” nu s-a găsit însă altă soluție decît modernizarea teatrului vechi.5) Totuși „palatul”/„palatele” rămîn în continuare pe agenda mai multor conducători locali, îndeosebi a prefectului Petru JurjeaNegrilești, care înnoiește, în 1931, „ținuta” Palatului Administrativ și a primarului Mihail Văgăunescu. Pentru acesta, „palatul” reprezenta proiectul edilitar nr. 1. El visa la ceva măreț, „complex”6) lucru neînțeles și adesea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
injecții cu biioduri, cyanur de mercur, neosalvarsan, bismuth, huile grise, unguenți etc.) era costisitor atît pentru stat, cînd se dădea la dispesarul localității, cît și pentru indivizi, cînd se făcea în particular. Din toate aceste cauze, problema a figurat pe agenda Congresului Național al Medicilor, ținut în mai 1929, la Galați. „Din statisticile culese, se constată frecvența covîrșitoare a maladiilor venerice (blenoragie, sifilis) la tinerii între 15-21 ani”, scria, după întoarcerea acasă, dr. Al. Schapira, medicul-șef al Bacăului.4) Pentru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dimineața morții, la 15 iulie 1943, a cerut fetei din casă, Stanei, să ridice storurile. Apoi a întrebat-o cît e ceasul. E ora 9 1/2, conașule. Cum 9 1/2? Nu vezi că e întuneric?” Cine a citit Agendele literare ale criticului nu se poate să nu fi remarcat frecvența, în ultimii săi ani de viață, a unor însemnări izbitor de asemănătoare cu unele din versurile lui Bacovia: „Neant”, „Nimeni. Neant”, „Neant. Nimeni”. Probabil o dată cu primele asalturi ale „neantului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
modernizării arsenalelor nucleare, iar, în aplicațiile militare, sunt prevăzute, în continuare, scenarii cu folosirea armamentului nuclear pe teatrele de acțiuni militare, în concordanță cu rolul atribuit amenințării nucleare de unele prevederi doctrinare. Armele nucleare sunt prezente, atât ca temă pe agenda internațională, cât și ca subiect al diverselor analize, și, chiar dacă nu sunt abordate într-un mod exhaustiv, ci pe anumite coordonate, generează, prin sensibilitate, polemici între autorii analizelor și/sau replici la nivel semioficial. Așa, de exemplu, în luna martie
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
publicația Foreign Affairs de iresponsabilitate în prezentarea unor teme atât de delicate. Comunitatea internațională foruri internaționale, autorități, politicieni, organizații neguvernamentale, oameni de știință, mass-media etc. a avut și are în atenție problema armelor nucleare, a locului și rolului acestora pe agenda de securitate, miza fiind aceea de a determina progresul în domeniul supravegherii înarmării, al reducerii arsenalelor, al controlului materialelor periculoase. În 1996, Universitatea Harvard a prezentat Congresului american studiul Evitarea anarhiei nucleare 6, potrivit căruia SUA se confruntă cu amenințarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să abandoneze definitiv diviziunea dintre străinătatea apropiată și îndepărtată.108 Dmitri Tretin și, în general, reprezentanții Centrului Carnegie, promovează deschiderea către actorii externi. Se consideră că, în pofida schimbărilor, elita politico-militară de la Moscova persistă în a crede, că Statele Unite au o agendă ascunsă: să distrugă Rusia, viziune paranoică ilustrată de strategia de securitate aprobată în mai 2009. Când oficialii ruși evocă scutul antirachetă, ei se referă la a treia poziție americană, după Alaska și California (unde sunt instalate elemente ale scutului). Tretin
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
din 1991, NATO să anunțe că securitatea are, din acel moment, cinci dimensiuni: militară, socială, politică, economică și de mediu. Dacă, tradițional studiul securității s-a axat pe studiul amenințărilor și al forțelor militare, cei care propun extinderea conceptului și agendei de securitate după Războiul Rece încearcă să depășească concepția militarizată și centrată asupra statului. Barry Buzan introduce noțiunile de state slabe și state puternice, deosebește între apărare și securitatea, aceasta din urmă incluzând și alte dimensiuni (economică, culturală, socială), de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ar putea realiza prin crearea unui sistem comun de apărare antirachetă. Mai înainte este necesară, însă, restabilirea încrederii, întrucât, în pofida schimbării de ton de ambele părți, elita politico-militară la putere în Moscova persistă în a crede că Statele Unite au o agendă ascunsă: să distrugă Rusia viziune paranoică ilustrată prin noua strategie de securitate aprobată de Kremlin, în mai 2009, potrivit căreia Statele Unite rămân principala amenințare la adresa siguranței țării 298. O altă condiție ar fi aceea ca reducerea bilaterală a arsenalelor să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sale geostrategice, Univers Enciclopedic, București, 2000. Brzezinski, Zbigniew, Triada geostrategică. Conviețuirea cu China, Europa și Rusia, Editura Historia, București, 2006. Buzan, Barry, Little, Richard, Sistemele internaționale în istoria lumii, Editura Polirom, Iași, 2009. Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate internațională în epoca de după Războiul Rece, Editura Cartier, Chișinău, 1991. Bolintinenu, A., Năstase, Adrian, Drept internațional contemporan, R.A. Monitorul Oficial, București, 1995. Calvocoressi, Peter, Politica Mondială după 1945, Editura Alfa, București, 2000. Chomsky, Noam, Intervenții, Editura
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a populismului". Însă, acest aspect nu trebuie să ne distragă atenția de la caracteristicile de bază clare și distincte ale populismului. Și pentru a o mai spune încă o dată, suntem interesați, în primul și în primul rând, de contribuțiile populiștilor la agenda politică și nu de aspectele naționaliste sau socialiste. Este important să notăm că acest concept minimal de populism este apropiat de cele mai multe definiții, utilizate pentru a studia acest fenomen, atât în perimetrul celor două Americi (de la Torre, 2000; Hawkins, 2009
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
stânga decât față de cei de dreapta. Lipsa de responsabilitate este una dintre rațiunile pentru care VB-ul critică elita politică. Potrivit acestui partid: Este un secret cunoscut de toată lumea, dar niciodată mărturist ca atare, faptul că elita politică are o agendă substanțial diferită de cea a poporului, de exemplu în ceea ce privește teme precum imigrația, drogurile sau criminalitatea și chestiunile legate de etică" (VB, 2004b). Partidul mai consideră că elita politică se menține la putere deoarece este sprijinită de o elită culturală care
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și o influență ceva mai subtilă asupra partidelor consacrate. Înainte ca VB să devină o formațiune importantă, dezbaterile politice priveau, cu precădere teme legate de regionalizare, de religie sau chestiuni socio- economice. VB-ul a impus și alte teme pe agenda publică, cele mai importante fiind imigrația și integrarea străinilor sau "legea și ordinea", ba mai mult, a reușit să dețină monopolul pe aceste problematici 4. Partidul a profitat din plin de rolul mass-mediei de formator de opinie, care a acordat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai degrabă pozitiv, organizațiile societății civile au inițiat o serie de măsuri menite să contracareze presupusele efecte negative ale ascensiunii acestui partid, multe din acestea fiind suportate din fonduri guvernamentale. Multe din aceste demersuri au avut drept scop să "demaște" agenda rasistă a VB și să sensibilizeze cetățenii la amenințarea pe care o ridică acest partid populist de dreapta radicală. Altele au preferat o confruntare directă cu mesajele VB, încercând să demonstreze că majoritatea cetățenilor flamanzi nu susțin VB-ul. De
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
orientarea populistă a formațiunii. Inițial, din rațiuni strategice, pentru a-și crea un culoar avantajos în competiția cu celelalte partide, Reformiștii au identificat "poporul" cu locuitorii provinciilor vestice ale Canadei excluși din jocurile de putere regionale. În ciuda acestor revendicări regionaliste, agenda Reformiștilor se încadra în tiparul programelor noilor partide de dreapta de după 1980 și în discursul politic general al lumii vestice (Betz & Immerfall, 1998). După intrarea în Parlament, Reformiștii au promovat o mai accentuată descentralizare a puterii în favoarea provinciilor, o mai
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prin inițiativă cetățenească. Recursul la democrația directă ar fi trebuit să conducă la o scădere semnificativă a cheltuielilor Statului Canadian și la intensificarea participării grupurilor sociale la dezvoltarea politicilor sociale. Pentru cercetătorii comparativiști ai fenomenului populist, acest element înscris în agenda Partidului Reformei ar putea părea că se află în contradicție cu mesajul formațiunii de a reda puterea "oamenilor de rând". Însă, această contradicție este mai degrabă aparentă decât reală și asta pentru că, începând cu 1993, Reformiștii au redefinit astfel "poporul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu pentru guvern", iar vechile obligații publice să fie transferate indivizilor privați, familiilor și "comunităților" nespecificate (RPC, 1997: 5, 11). Așa cum ne putem aștepta de la un discurs populist, adevărata cetățenie și adevărata dreptate socială erau prezentate ca fiind antagonice cu agenda statului corupt, care își demonstra atitudinea "anti-popor". Trăsătura distinctivă a acestui mesaj, prin comparație cu grosul populismului de secol XX, din America de Nord, este aceea că statul este portretizat ca acționând împotriva intereselor oamenilor, deoarece cheltuiește pentru a reglementa activitatea corporațiilor
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Archer & Ellis, 1994; Clarke et al., 2000). Însă, potrivit principalului consilier politic al partidului, din prima jumătate a anilor '90, atunci când Manning se referea la "bunul simț al oamenilor simpli" acest lucru trebuie înțeles "ca un mecanism de control al agendei" partidului de către liderul său (Flanagan, 1995: 27). În privința efectelor pozitive ale populismului postulate în introducerea acestui volum, mobilizarea și integrarea creștinilor conservatori într-un partid important reprezintă, cu siguranță, o izbândă notabilă. Înainte de apariția Partidului Reformei pe scena publică, acest
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
transparența guvernului (accountability) (Fossum & Laycock, 2011; Martin, 2010). Minimalizarea răspunderii și a transparenței guvernului (accountability) este doar într-o mică măsură o marcă specifică a populismului, exceptând poate dezgustul arătat minorităților care ocupă poziții în parlament. Însă, specificul politicilor de pe agenda guvernului Harper conține, aproape întotdeauna, semnalmente populiste, care pot fi regăsite cu ușurință în atitudinea inițială a Partidului Reformei. În principal, temele asociate acestei poziții sunt: anti-etatismul, antiintelectualismul, alimentarea sentimentelor populare care cer o atitudine "mai aspra față de criminali", cultivarea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dat acestuia o nouă axă de dezvoltare. Acest eveniment a fost însoțit de o semnificativă alunecare spre drepta a presei scrise canadiene (Martin, 2010), de o creștere a finanțărilor și a legitimității think-tank-urilor care promovau piața liberă, de urmărirea unei agende de dreapta de către administrația conservator-progresistă în mai multe provincii importante ale Canadei anglofone (Ibbitson, 1997; Laird, 1998; Laycock, 2001) și de eforturile susținute ale guvernului liberal pentru eliminarea deficitelor și datoriei. Toate aceste dezvoltări au întărit dimensiunea conflictuală a politicii
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]