7,716 matches
-
a fi neglijabile, în raport cu cele două seturi de date seturi de date, totuși ele există. În ciuda folosirii unui model simplu al gravității, bazat pe latitudine pentru a calcula geoidul teoretic, modelul NGVD29 s-a dovedit incredibil de precis. Diferențele de altitudine există (între NGVD29 și NAVD88), dar sunt foarte mici, iar diferențele dintre punctele suprafeței geoidului fuseseră minimale.
North American Vertical Datum of 1988 () [Corola-website/Science/334706_a_336035]
-
Cherry este un oraș-fantomă, actualmente o localitate cu case de vacanță, fostă localitate minieră din centrul comitatului Yavapai, statul Arizona, Statele Unite, situat între orașele Dewey și Câmp Verde, aflat la altitudinea de 1.586 m (sau 5,143 feet). Oficiul poștal din Cherry a fost fondat la 3 martie 1884 și dezmembrat la 15 martie 1943. Printre cele mai cunoscute mine din zona se numără și minele cunoscute că Federal, Bunker
Cherry, Arizona () [Corola-website/Science/334748_a_336077]
-
Regina Maud și cu Insula Bouvet, formează una dintre cele trei teritorii dependente ale Norvegiei în Antarctica și Subantarctica. Insula Petru I are 11 pe 19 km, cu o arie totală de . Cel mai înalt punct este vârful ultraproeminent, cu altitudine de 1640 m Lars Christensen. Aproape întreaga insulă este acoperită cu un ghețar și este înconjurată de banchiză de gheață aproape de-a lungul întregului an, ceea ce o face să fie inaccesibilă aproape permanent. Există foarte puține forme de viață
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
mezoxerofitice și termofile. Aria protejată adăpostește și conservă o gamă diversă de faună sălbatică rară. Situl acoperă în întregime Munții Trascăului și porțiunea sudică a Muntelui Mare ce cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la peste 1350 m altitudine, pădurea de pe muntele Scărița și abrupturile ce străjuiesc obârșiile văii Belioara (afluent al râului Poșaga). Aria protejată este delimitată la est și sud-est de râul Mureș și de râul Ampoița în sud. Extremitatea nord și nord-estică este mărginită de Cheile
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European 92/43/CE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aceasta este distribuită etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde vegetează. Arbori și arbusti: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
în 1996 la observatorul astronomic de la Calar Alto, din Andaluzia (Spania). Principala limitare a calității observațiilor astronomice nu o mai constituie dimensiunea fizică a oglinzilor colectoare de flux luminos, ci "perturbările atmosferice". Această constatare a incitat crearea de observatoare la altitudine mare sau trimiterea de telescoape în spațiu (unde se trece de problemele atmosferice). Rezolvarea problemei turbulențelor atmosferice poate fi făcută și prin "optica adaptativă" cu ajutorul oglinzilor deformabile controlate rapid de calculator pentru a se compensa deformările frontului de undă. Optica
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
de lac (Salmo trutta lacustris) este un pește răpitor lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m altitudine. Păstrăvul de lac este socotit ca o formă a păstrăvului de râu, adaptată la o viață sedentară, în lacurile de munte. În România numai în Lacul Roșu, deasupra Cheilor Bicazului, unde este probabil introdus. Se mai găsește și în lacul
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
de lac este socotit ca o formă a păstrăvului de râu, adaptată la o viață sedentară, în lacurile de munte. În România numai în Lacul Roșu, deasupra Cheilor Bicazului, unde este probabil introdus. Se mai găsește și în lacul Gâlcescu (altitudine de 2.000 m). S-a introdus și în lacul de baraj de la Bicaz. În Lacul Roșu el s-a hibridizat cu păstrăvul de munte, dar ocazional se mai întâlnesc exemplare de talie mare, având caracterele pure a păstrăvului de
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
de baraj de la Bicaz. În Lacul Roșu el s-a hibridizat cu păstrăvul de munte, dar ocazional se mai întâlnesc exemplare de talie mare, având caracterele pure a păstrăvului de lac. Preferă apele largi, deschise (lacuri), adânci și de mare altitudine. Peștii tineri se ține mai mult la suprafața apei sau chiar în regiunea malurilor. Peștii adulții preferă stratul de apă până la 40 m. Este mai mare ca păstrăvul de râu. Are o lungime obișnuită 60 cm; excepțională 1,40 m.
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
silozuri, în depozite de furaje, de produse alimentare și textile, în incinta morilor etc. Construiesc cuiburi căptușite cu material moale, pe sub stoguri, în magazii, hambare, depozite, cămări, poduri etc. Șoarecele de casă este răspândit pe toate continentele și urcă la altitudine până la 2700 m acolo unde există construcții umane. În România se întâlnește subspecia "Mus musculus musculus" răspândită în toată țara pe lângă locuințe, de la câmpie până în golul de munte. Vara o parte dintre șoareci migrează în câmpuri deschise, cultivate sau înțelenite
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco-Brometalia"); Pajiști stepice subpanonice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis") și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
Atunci când mesajul a ajuns la cartierul general al KG 54, comandantul grupului, colonelul Walter Lackner, era pe punctul să lanseze atacul și ordonase retragerea antenelor cu rază lungă de comunicație. Cum fumul acoperea țintele, Lackner și-a condus formația până la altitudinea de 700 m. Forțele germane care luptau în Noordereiland au lansat rachete roșii de semnalizare pentru ca să-și semnalizeze pozițiile și să evite astfel să fie bombardați din greșeală și, după ce primele trei bombardiere și-au lansat bombele, restul de 24
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
primit ordinul de anulare a atacului rămâne încă un subiect controversat. Colonelul Lackner, comandantul formației, a pretins că echipajele sale nu au putut să vadă rachetele de semnalizare datorită vizibilității reduse (ceața și fumul incendiilor care îl forțaseră să reducă altitudinea la 700 m) . În același timp, rachetele roșii erau folosite de soldații germani pentru a-și semnaliza pozițiile pentru evitarea bombardării propriilor poziții. Au fost lansate 1.150 de bombe de 50 kg și 158 de bombe de 250 kg
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
Turcia, Turkmenistan, Uzbekistan, Sahara de Vest, Yemen. Posibil dispărută în Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Trăiesc mai mult în locuri deschise, dar bine înierbate (savane) sau printe tufișuri rare din regiunile aride sau semiaride. Evită deșertul deschis (Sahara), tufișurile dese, pădurile și altitudinile mari, cu toate că au fost înregistrată la altitudinea de 3300 m în Pakistan. Sunt găsite uneori în apropierea așezărilor umane (de exemplu în Israel și Algeria). Nu se tem de oameni și adesea se hrănesc printre gunoaie și cu cadavre în
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
Posibil dispărută în Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Trăiesc mai mult în locuri deschise, dar bine înierbate (savane) sau printe tufișuri rare din regiunile aride sau semiaride. Evită deșertul deschis (Sahara), tufișurile dese, pădurile și altitudinile mari, cu toate că au fost înregistrată la altitudinea de 3300 m în Pakistan. Sunt găsite uneori în apropierea așezărilor umane (de exemplu în Israel și Algeria). Nu se tem de oameni și adesea se hrănesc printre gunoaie și cu cadavre în apropierea locuințelor umane. Animalele tinere sunt chiar
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
Deșertul Iudeei se împarte în patru unități topografice principale, de la vest la est: Dinspre limita vestică se produce o coborâre abruptă către est, denumită Treapta superioară a deșertului Iudeei. Aceasta se divide de la nord la sud în patru sectoare principale: Altitudinea maximă a treptei în flexiune este de 970 metri la Beni Naim, iar cea minimă - 500 metri, în zona Nahal Prat. Diferența maximă de altitudini între culme și poale, este de 500 metri,în bazinul superior al pârâului Nahal Arugot
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
superioară a deșertului Iudeei. Aceasta se divide de la nord la sud în patru sectoare principale: Altitudinea maximă a treptei în flexiune este de 970 metri la Beni Naim, iar cea minimă - 500 metri, în zona Nahal Prat. Diferența maximă de altitudini între culme și poale, este de 500 metri,în bazinul superior al pârâului Nahal Arugot,iar diferența minimă este de 50 m în zona Tel Zif, lângă moshavul Karmel. Unghiul pantei este destul de ascuțit - până la 15 grade, existând locuri unde
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
platoului și cea de calcar a Platformei marginale de est. Platoul are o structură sinclinală, dar posedă câteva mici anticlinale (cele mai însemnate dintre ele fiind anticlinalele Muntar, Keren Al Hadjr și Kanayim) care creează trepte secundare pe versantul Deșertului. Altitudinea medie in vestul platoului este de 600 m, iar in est -150 m deasupra nivelului mării. Diferența medie de altitudini între partea vestica si cea estica a platoului deșertului, este de 450 m, iar panta lui este domoală, în medie
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
cele mai însemnate dintre ele fiind anticlinalele Muntar, Keren Al Hadjr și Kanayim) care creează trepte secundare pe versantul Deșertului. Altitudinea medie in vestul platoului este de 600 m, iar in est -150 m deasupra nivelului mării. Diferența medie de altitudini între partea vestica si cea estica a platoului deșertului, este de 450 m, iar panta lui este domoală, în medie de 4 grade. Platforma marginală de est este o fâșie îngustă în lungul deșertului Iudeei. La vest este marginită de
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
tăiată tot la câțiva kilometri de defileele adânci ale pâraielor. În sud Platforma marginală nu este delimitată de Taluzul faliilor, ci descinde o treaptă în flexiune bruscă către Marea Moartă. Taluzul sau Panta faliilor este treapta inferioară, având diferența de altitudine cea mai mare și mai abruptă față de unitatea precedentă. Marginea stâncoasă reprezintă limita vestică a unității, iar limita de est este formată de linia de contact dintre stâncă și șesurile aluvionare ale depresiunii Mării Moarte. În anumite locuri partea de
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
Marginea stâncoasă reprezintă limita vestică a unității, iar limita de est este formată de linia de contact dintre stâncă și șesurile aluvionare ale depresiunii Mării Moarte. În anumite locuri partea de jos a stâncii este acoperită de grohotișuri și atunci altitudinea relativă și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului mării (deasupra pârâului Nahal Kedem), cea minimă este de 50 m sub nivelul mării (deasupra pârâului Nahal Kidron). Diferența de altitudini dintre
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
de est este formată de linia de contact dintre stâncă și șesurile aluvionare ale depresiunii Mării Moarte. În anumite locuri partea de jos a stâncii este acoperită de grohotișuri și atunci altitudinea relativă și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului mării (deasupra pârâului Nahal Kedem), cea minimă este de 50 m sub nivelul mării (deasupra pârâului Nahal Kidron). Diferența de altitudini dintre vârful stâncii și baza ei variază între 250-670 m.
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
atunci altitudinea relativă și panta abruptă se discern mai greu. Altitudinea medie a Taluzului este de 270 m deasupra nivelului mării (deasupra pârâului Nahal Kedem), cea minimă este de 50 m sub nivelul mării (deasupra pârâului Nahal Kidron). Diferența de altitudini dintre vârful stâncii și baza ei variază între 250-670 m. Panta este foarte bruscă, înclinarea maximă fiind de 73 grade (deasupra pârâului Hatzetzon), iar cea minimă 27 grade (în zona pârâului Nahal Rahaf). Pe Treapta superioară „în flexiune” domină modul
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
și 15 membri ai echipajului. A fost al doilea incident al Malaysia Airlines în ultimele cinci luni, în urma dispariției zborului 370 de la începutul lunii martie 2014. Conform rapoartelor inițiale, guvernul ucrainean a sugerat că avionul a fost doborât la o altitudine de 10.000 de metri de către tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene Buk lansate de teroriști ai așa numitei Republici Populare Donețk. Cu 283 de pasageri și 15 membri ai echipajului la bord, acesta este cel mai mare incident
Zborul 17 al Malaysia Airlines () [Corola-website/Science/332511_a_333840]
-
, este o trecătoare situată în Carpaților Orientali la altitudinea de 1298 m (1295 m după altă sursă), la limita dintre Munții Gârbova (Baiului) (aflați la vest) și Munții Grohotiș (aflați la est) și, care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Doftanei Ardelene) și sudul României prin valea Doftanei
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]