15,743 matches
-
au fost încheiate acorduri provizorii cu aplicarea reciprocă a tratamentului națiunii celei mai favorizate 52 și o înțelegere 53 privind reglementarea daunelor suferite în România de "Standard Oil", în anii primului război mondial, prin incendierea sondelor. Tot în anul 1929, americanii au propus încheierea unui nou tratat comercial, în urma denunțării, de către România, a acordului încheiat la 26 februarie 192654. Pînă în anii '30, Departamentul de Stat s-a implicat mai puțin în politica europeană. Aceasta nu înseamnă că Washingtonul s-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
defensivă a României față de politica revizionistă a unora dintre vecinii ei. Aflat în vizită în România, în septembrie 193866, fostul ministru W. S. Culbertson intuia pericolele pe care le avea de preîntîmpinat această țară în viitor. El făcea cunoscute radioascultătorilor americani, la 28 septembrie, impresiile legate de vizita în România, țară ferm angajată în dorința de a-și păstra nealterate independența și frontierele naționale 67. Culbertson lega împletirea unor atare obiective de o atitudine mai intransigentă a Angliei și a Franței
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ceea ce nu excludea pericolul ce plana asupra independenței și suveranității României. Călătoriile ministrului de externe Grigore Gafencu, din aprilie-mai 1939, nu au scăpat atenției Departamentului de Stat. În periplul său european, Gafencu s-a întîlnit și cu mai mulți diplomați americani: W. Bullitt, J. Davies și J. Kennedy. Din discuția sa cu Gafencu, Bullitt a concluzionat că se poate conta pe România în "politica ei de rezistență". Șeful diplomației Bucureștilor, circumspect în ceea ce privește onoarea angajamentelor politice și militare ale Angliei și Franței
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
John Ratay 79, analizînd consecințele pactului, releva că el provocase "consternare" la București, că oamenii politici din această țară se așteptau "la un război imediat" și chiar la "ocuparea României"80. După începerea celui de-al doilea război mondial, diplomații americani de la București au ținut permanent la curent Washington-ul în legătură cu politica externă a României, cu încercările ei de a-și păstra nealterate fruntariile naționale și independența. O primă chestiune asupra căreia Gunther și ceilalți diplomați acreditați în capitalele țărilor est-europene
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iunie 194299. Atitudinea SUA față de România, în anii 1942-1944, a fost dictată de considerente militare și politice. La început, a predominat factorul militar, iar în anii 1943-1944, cel politic. În lipsa raporturilor oficiale, contactele bilaterale s-au menținut prin: activitatea românilor americani din SUA și încercarea lui Carol Davila de a forma un Comitet Național 100, negocierile de pace separată angajate de emisarii guvernului antonescian și de "opoziția națională" din anii 1943-1944101, în vederea desprinderii de Axa fascistă. Numeroase informații au fost adunate
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economice și militare românești. Documentele elaborate în acest sens Tratamentul statelor inamice: România (15 aprilie 1944)108 și Rezumatul recomandărilor. Tratamentul statelor inamice: România, din 26 iulie 1944109 sintetizau poziția Departamentului de Stat față de problemele românești. Referitor la chestiunile teritoriale, americanii declarau că SUA nu se angaja în disputele teritoriale dintre România și vecinii ei110. Observăm, în anii 1944-1945, o renunțare la unele dintre principiile care călăuziseră activitatea delegației americane la forumul păcii din 1919-1920111. Cît privește statutul politic al României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
afacerilor europene, constatînd că unele chestiuni în relațiile cu Moscova sînt "dezgustătoare" (el avea în vedere "rezolvarea" unor probleme teritoriale), recomanda acceptarea acestora pentru a obține "colaborarea" cu URSS în vederea înfrîngerii Germaniei naziste și a Japoniei militariste 115. Această directivă americanii au păstrat-o pînă la moartea președintelui Roosevelt, survenită în aprilie 1945. Convorbirile oficialităților de la București cu unii diplomați americani, din anii 1944-1945, au avut în vedere o eventuală recunoaștere a cobeligernaței României, cu care, inițial, Departamentul de Stat s-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recomanda acceptarea acestora pentru a obține "colaborarea" cu URSS în vederea înfrîngerii Germaniei naziste și a Japoniei militariste 115. Această directivă americanii au păstrat-o pînă la moartea președintelui Roosevelt, survenită în aprilie 1945. Convorbirile oficialităților de la București cu unii diplomați americani, din anii 1944-1945, au avut în vedere o eventuală recunoaștere a cobeligernaței României, cu care, inițial, Departamentul de Stat s-a declarat de acord 116. Dar, la 19 martie 1945, Washingtonul a anunțat că "prezenta politică a Aliaților, de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Churchill ea era conformă cu acordul de la Moscova, din octombrie 1944119, și cu recomandările cabinetului său către reprezentanții britanici din Comisia Aliată de Control, cărora li se cerea să acționeze "în cea mai strînsă colaborare" cu omologii sovietici și americani, pentru SUA, mai ales după mai 1945, situația se schimbase radical. Directivele politice către reprezentanții Angliei în Comisia Aliată de Control subliniau că "interesele sovietice în România sînt strategice și militare, iar cele britanice, în principal, comerciale"120. Este adevărat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
următorul președinte, Truman, acest lucru era mai greu de acceptat. Noul președinte, ținînd cont de recomandările transmise de la București de Berry și Melbourne, se pronunța pentru o schimbare radicală a politicii față de Uniunea Sovietică. În acest context, cei doi diplomați americani încurajau opoziția din România în încercările ei de a răsturna guvernul dr. Petru Groza. La 10 august 1945, D. L. Steward, împuternicit al Foreign Office-ului pentru probleme europene, scria că "americanii au intervenit prompt în afacerile interne ale României"122
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
față de Uniunea Sovietică. În acest context, cei doi diplomați americani încurajau opoziția din România în încercările ei de a răsturna guvernul dr. Petru Groza. La 10 august 1945, D. L. Steward, împuternicit al Foreign Office-ului pentru probleme europene, scria că "americanii au intervenit prompt în afacerile interne ale României"122. Ministrul de Externe de la Londra l-a sfătuit pe reprezentantul său la București, Le Rougetel, să nu ofere nici un sprijin acțiunilor americane 123. În timpul Conferinței de Pace de la Paris, delegația Bucureștilor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să recapitulăm, este importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rînd, ea are meritul de a fi prima cercetare exhaustivă a materialului de arhivă american, în ceea ce privește spațiul românesc. Apoi, ea întreprinde o radiografie completă a felului în care americanii au perceput politica externă românească în anii comunismului, cu referire specială la relațiile româno-americane. De interes neabătut sînt raporturile diplomatice și cele comerciale, în centru aflîndu-se mereu relațiile româno-americane în cadrul mai larg al relațiilor americano-sovietice. Dar cititorii vor putea urmări
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovietice nu fuseseră respinse, ci doar amînate"137. Întrucît sovieticii nu recunoscuseră nicidecum cedarea Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două țări să încheie un tratat secret, prin care să satisfacă revendicările Uniunii Sovietice cu privire la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile Departamentului de Stat au fost "mai mult sau mai puțin abandonate, pentru că nu se potriveau cu genul de condiții proiectate de ruși"150. De fapt, clauzele sovietice de armistițiu erau "în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace decît ca pe niște condiții de armistițiu. Sovieticii își doreau Basarabia și Bucovina de Nord pentru ei înșiși și voiau ca Transilvania să fie restituită
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să nu plătească pentru faptul că au invadat Uniunea Sovietică și că au fost aliații lui Hitler". Nu eram în situația în care să ne permitem o poziție tranșantă"153. În consecință, singura concesie pe care au făcut-o sovieticii americanilor a fost aceea de a include mențiunea "urmînd a fi confirmat la tratatul de pace", după prevederea referitoare la granița româno-ungară. Prin aceasta, aliații occidentali au ieșit cu fața curată, dar situația nu s-a schimbat de facto"154. Condițiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al Aliaților", guvernul de la Washington înțelegea, cu naivitate, că "întîmplător, comanda militară o deține un general sovietic... Aceasta nu înseamnă că acesta acționează fără a ține seama de dorințele celorlalți doi membri ai Comisiei de Control, generalul britanic și cel american"173. Însă Molotov știa exact ce înseamnă această titulatură, dată fiind prezența armatei sovietice în România. Numai reprezentantul sovietic avea autoritatea de a da ordine guvernului român; reprezentanții sovietici ai Comisiei dețineau puterea executivă, iar cei anglo-americani aveau să fie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
preluat conducerea forțelor opuse stîngii, ignorînd faptul că era un "ales politic". Pe 20 februarie, la Combinatul Metalurgic Malaxa, din București, a avut loc o luptă sîngeroasă între comuniști și național-țărăniști. A doua zi, atît reprezentanții britanici, cît și cei americani din Comisia de Control i-au prezentat generalului Vinogradov protestele lor cu privire la această situație amenințătoare. Demersul britanic era însă mai mult unul de formă decît de fond. Procentele stabilite cu Moscova în octombrie subminau mare parte din valoarea acestor proteste
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Control a Aliaților, ele trebuind discutate, așadar, la o ședință a Celor Trei Puteri. Sovieticii, însă, au refuzat și întrucît implementarea Declarației de la Yalta necesita consultări între cele trei puteri, occidentalii nu aveau cum să mai producă schimbări 225. Americanii s-au hotărît, în schimb, să-și arate nemulțumirea față de regimul Groza limitîndu-și la maximum contactele cu acesta 226. Hotărîrea sovieticilor de a nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu aveau nici un cuvînt de spus în privința României era de natură economică. Prin implementarea prevederilor reparatorii din Armistițiu, sovieticii ajunseseră să domine economia românească și își asiguraseră controlul asupra industriei petroliere, domeniu care fusese în mare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu avea experiență în domeniul afacerilor externe și primea nenumărate rapoarte. Pe 2 mai, acesta a avut o întrevedere cu generalul Schuyler, reprezentantul american din Comisia Aliată de Control, din București. Pe Truman îl înfuria modul în care erau tratați americanii. Prima sa reacție a fost aceea de a-și retrage toți reprezentanții din România. Însă Joseph Grew, secretarul de stat interimar, l-a sfătuit să n-o facă, argumentînd prin faptul că procedînd astfel, America și-ar fi pierdut și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zile și să emită directive către autoritățile românești, în urma unor "discuții" tripartite. Sovieticii au garantat dreptul reprezentanților americani și britanici de a călători liber prin țară, cu condiția să informeze Comisia din timp cu privire la data și destinația deplasării. Britanicii și americanii aveau, în sfîrșit, dreptul de a hotărî mărimea și structura delegațiilor lor255. Noua directivă era promițătoare. Era, totuși, o diferență considerabilă între modificările anunțate de Comisia Maghiară și cele ale Comisiei Românești. Discuțiile tripartite erau cu totul altceva decît un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de vedere diplomatic. În România și Bulgaria existau deja guverne legitime și erau cel puțin la fel de legitime ca și cel din Grecia, aflat sub dominație britanică și cel din Italia, aflat sub control anglo-american259. Și astfel a apărut primul impas. Americanii susțineau că reprezentanții presei mondiale ar trebui să aibă acces în țările ce fuseseră dominate de Axă, să aibă libertate de mișcare și să-și poată trimite sau difuza nestingheriți relatările. Deși convorbirile aveau să continue cîteva zile, sovieticii nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-și poată trimite sau difuza nestingheriți relatările. Deși convorbirile aveau să continue cîteva zile, sovieticii nu au făcut decît o singură concesie. Presa avea să beneficieze de mai multă libertate în România, dacă nu atenta la securitatea națională 260. Americanii au solicitat încă o dată alegeri libere, adăugînd că acestea trebuie supervizate de reprezentanți ai Celor Trei. Molotov a respins imediat necesitatea observatorilor la alegeri. Singurele alegeri desfășurate într-o țară ex-inamică fuseseră cele din Finlanda. Acestea nu fuseseră supervizate și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-a prevăzut, prin Protocolul de la Potsdam, ca cele două comisii să-și înceapă activitatea în cel mult zece zile267. Întrucît reluarea relațiilor comerciale cu România depindea de recunoașterea unui "guvern democratic responsabil", americanii și-au amînat decizia privind interesele economice din România. Cei Trei au lăsat în seama Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]